Abilități și cunoștințe: de ce unele persoane se subestimează, iar altele se supraestimează?
Abilități și cunoștințe: de ce unele persoane se subestimează, iar altele se supraestimează?
Abilități și cunoștințe: de ce unele persoane se subestimează, iar altele se supraestimează?
În ceea ce privește abilitățile și cunoștințele, multe persoane au impresia că sunt mai bine pregătite decât în realitate, în timp ce altele sunt convinse că nu se ridică la înălțimea așteptărilor. De ce se întâmplă acest lucru?
Pe de o parte, lipsa încrederii în propriile noastre abilități și cunoștințe poate proveni din subestimarea personală și supraestimarea celor din jur. Pe de altă parte, supraestimarea calităților personale poate proveni dintr-o grabă de judecată sau din încrederea foarte mare în sine, fără a se ține seama de potențialele calități ale celorlalți.
Oamenii tind să se judece greșit pentru că sunt părtinitori
Unele cercetări științifice arată că, îndiferent de ce sarcini și activități trebuie să îndeplinească, majoritatea oamenilor tind să declare că vor fi mai buni decât alții, mai ales atunci când ceea ce au de făcut li se pare ușor. Un exemplu clasic vine dintr-un studiu efectuat asupra șoferilor americani, în care 93% au afirmat că sunt mai buni decât media. Cu toate acestea, când e vorba de sarcini dificile, majoritatea oamenilor tind să declare că alții se vor descurca mai bine decât ei.
Având în vedere aceste constatări aparent contradictorii, un studiu¹ canadian a chestionat o serie de alergători înainte de o cursă temporizată legat de ce rezultate se așteptau să aibă. Alergătorii aveau de realizat o cursă montană dificilă, cu distanțe ascendente cuprinse între 10 și 78 kilometri.
După ce au efectuat ajustările necesare pentru vârsta, sexul și experiența de alergare, cercetătorii au descoperit că alergătorii care erau prea încrezători și au prezis în mod greșit că timpii lor de finalizare vor fi mai buni decât ai celorlați erau conduși în principal de supraestimarea propriilor performanțe. Despre alergătorii care au prezis că performanța lor va fi mai slabă decât media (cu alte cuvinte cei care aparent nu aveau încredere în abilitățile lor), cercetătorii au considerat că aceștia își analizaseră corect propria performanță, dar se așteptau la mai mult de la ceilalți competitori.
Potrivit autorilor studiului, lucrarea identifică două surse distincte de părtinire sau două motive diferite pentru care oamenii ar putea să nu fie bine calibrați: pot fi părtinitori în autoevaluarea lor și pot fi părtinitori în evaluarea celorlalți. S-a constatat de asemenea că participanții care și-au prezis o performanță mai slabă decât media nu doar că s-au judecat destul de precis în prezicerea propriei performanțe, ci au avut tendința de a fi mai buni decât media.
Atât neîncrederea în sine, cât și încrederea excesivă au avantaje și dezavantaje
Cercetătorii spun că nesiguranța, care se poate manifesta inclusiv la locul de muncă („sindromul impostorului”), este adesea benefică, mai ales dacă îi motivează pe oameni să lucreze mai mult pentru a se dezvolta și a obține rezultate mai bune. Totuși, problema cu încrederea în sine insuficientă este că poate împiedica persoanele care au potențialul de a excela la ceva (fie într-o anumită carieră, fie în plan personal) inclusiv să încerce să facă lucrul respectiv, deoarece cred (uneori, în mod fals) că există mulți alții care sunt mai buni decât ei.
În ceea ce privește indivizii care își supraestimează performanțele și au impresia că sunt mai buni decât alții tind, în realitate, să aibă performanțe mai slabe decât media. Acest ultim rezultat, spun oamenii de știință, se potrivește cu alte cercetări anterioare care arătau că, cu cât o persoană este mai necalificată pentru o activitate, cu atât tinde să-și supraestimeze performanțele.
Această încredere excesivă în forțele proprii, mai spun cercetătorii, poate fi bună sau poate fi nocivă, în funcție de felul în care se traduce în fapte. Pe de o parte, oamenii prea încrezători în sine pot reuși să facă anumite lucruri (pe care neîncrezătorii nici măcar nu le-au încercat, crezând că vor eșua) doar pentru că au îndrăznit să le facă; pe de altă parte, a avea impresia că abilitățile și cunoștințele lor sunt mult mai bune decât ale altora îi poate face să eșueze într-o acțiune deoarece nu mai sunt motivați să se pregătească suficient (caz în care pot avea performanțe mai slabe decât ale celor neîncrezători, dar care s-au pregătit mai bine).
Autorii studiului concluzionează că unele dintre cele mai mari realizări ale omenirii au fost probabil alimentate de o formă de încredere excesivă. Însă, tot bazate pe încrederea excesivă au fost și unele dintre cele mai spectaculoase eșecuri ale omenirii. În termeni foarte generali, încrederea bine calibrată, bazată pe o evaluare cât mai corectă a abilităților proprii și ale celorlalți, este idealul spre care am putea să tindem cu toții.
Putem să ne judecăm corect propriile abilități și cunoștințe?
Psihologii cu experiență spun că este aproape imposibil să ne autoevaluăm corect competențele, pentru că nu avem toate informațiile pentru o astfel de evaluare. De exemplu, dacă nu suntem suficient de competenți într-o anumită privință, nu suntem nici în măsura de a ne recunoaște propria incompetență. În acest caz, putem comite erori de omisiune pentru că nu suntem conștienți de modul în care am fi putut realiza o sarcină într-un mod mai bun. Dar, deoarece nu suntem conștienți de aceste alternative, credem că am îndeplinit-o bine.
Pentru a ne ajuta în propria evaluare, mai spun specialiștii, pe lângă analiza cât mai obiectivă pe care o putem încerca asupra noastră, putem cere părerea unor persoane care au experiență în zona respectivă. De exemplu, dacă ai impresia că știi foarte bine o limbă străină, anumite calupuri cuprinzătoare de exerciții de scriere și conversație, realizate de specialiști cu experiență, îți pot testa și evalua abilitățile și cunoștințele.
O altă metodă care ajută la propria evaluare este de a urmări activitatea altor persoane care fac același lucru ca tine și de a observa direct cum se descurcă în aceleași situații. Poți să constați ulterior că ești mai bine pregătit sau, dimpotrivă, poți să constați că tocmai ai învățat ceva ce nu știai.
Nu mai puțin important, pentru a căpăta siguranță în ceea ce privește propriile abilități și cunoștințe, e indicat să învățăm continuu și să fim la curent cu noutățile din domeniile care ne interesează și cu felul în care acesta evoluează. Este adevărat că uneori entuziasmul și îndrăzneala ne pot ajuta să obținem ce ne dorim, însă cunoștințele și competența ne ajută să păstrăm ce am obținut.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
APA Psyc Net - Miscalibration in predicting one’s performance: Disentangling misplacement and misestimation
https://doi.apa.org/record/2020-66881-001
1. Studiul „Miscalibration in predicting one’s performance: Disentangling misplacement and misestimation”, apărut în Journal of Personality and Social Psychology, 2021, 120(4), 940–955. https://doi.org/10.1037/pspi0000301, autori: Engeler, I., & Häubl, G.
Gallup - Can You Evaluate Your Own Abilities?
https://news.gallup.com/businessjournal/102319/can-evaluate-your-own-abilities.aspx
Te-ar mai putea interesa și...
![Mindfulness-ul, antidot împotriva durerilor fizice și a negativismului? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/minfulness-emotii-negative.jpg "Mindfulness-ul, antidot împotriva durerilor fizice și a negativismului? [studiu]")
