Obiceiuri nesănătoase care afectează creierul

Cu toții avem obiceiuri care știm că ne pot dăuna sănătății, dar unele dintre aceste obiceiuri proaste ne pot afecta creierul. De exemplu, lipsa somnului sau consumul sustinut de alcool pot fi  cauze ale  bolilor neurodegenerative de tipul demenței, inclusiv a bolii Alzheimer. Ori o alimentatie saraca in fibre, prebiotice si probiotice compromit flora intestinala, despre care cercetătorii găsesc din ce în ce mai multe legături cu afecțiunile creierului și tulburărilor de dispoziție.

În plus traim intr-o eră a tehnologiei tot mai evoluate care preia multe din functiile creierului, stimuland mai putin invatarea, efortul si studiul. Ne-am obisnuit si sa acceptam informatiile gata procesate. Gadgeturile îndeplinesc mai multe sarcini decât creierul nostru si faptul ca nu mai sunt stimulate anumite  căi neuronale ne poate face mai lenți și mai puțin capabili de a gândi original. Hiperconectivitatea ne afectează din ce în ce mai mult, iar în cele din urmă, ajungem să fim mai puțin productivi și mai puțin eficienți.

Pe de alta parte trebuie sa mergem la medic daca resimtim brusc sau insidios instalarea fenomenului de "creier incetosat" care poate fi un simptom al unei deficiențe de nutrienți, tulburări de somn, creștere excesivă bacteriană din consumul excesiv de zahăr, depresie sau chiar o afecțiune tiroidiană. Alte cauze comune de ceață cerebrală includ mâncatul prea mult și prea des, inactivitatea, faptul ca nu dormi suficient, stresul cronic și o dietă gresită si nesanatoasa. pentru a preveni o asemenea situatie, ar trebui sa iei masuri din timp si sa acorzi mai multa importanta stilului de viata, la fel cum te gandesti si la sanatatea altor organe: inima, ficat sau rinichi.

Când vine vorba de sănătatea noastră, nu ne gândim întotdeauna să ne hrănim creierul în felul în care ne hrănim corpul, in general. Dar pentru a fi sinele nostru cel mai productiv, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce ne îmbunătățește sănătatea creierului și să evităm ceea ce cauzează declinul cognitiv. Începe prin a-ți ajusta obiceiurile zilnice și a evita aceste greșeli comune - mintea îți va mulțumi.

Iată câteva obiceiuri care îți influențează sănătatea cognitivă și ce să faci în legătură cu acestea:

Nu dormi suficient

În timpul somnului, creierul tău lucrează ore suplimentare pentru a se repara singur, așa că nu sări peste obiceiul de a dormi 7-8 ore pe noapte. Prea mult somn, totuși, poate duce la consecințe negative, cum ar fi inactivitatea și obezitatea. Lipsa somnului poate fi o cauză a demenței, inclusiv a bolii Alzheimer. Cel mai bine este să ai ore de somn regulate si sa recuperezi peste zi o noapte mai proasta. Dacă ai probleme cu adormirea, evită alcoolul, cofeina și folosirea gadgeturilor seara și începi un ritual liniștitor înainte de culcare.

Petreci prea mult timp singur

Crearea și cultivarea conexiunilor cu ceilalți menține viața distractivă și interesantă și a fost legată de scăderea tensiunii arteriale, riscul mai scăzut de demență și speranța de viață mai lungă. Oamenii sunt făcuți pentru a fi conectați social. Nu este vorba de câți prieteni ai pe Facebook - ceea ce contează cu adevărat este un sentiment real de conexiune. Oamenii care au asta - chiar și doar cu câțiva prieteni apropiați - sunt mai fericiți și mai productivi. De asemenea, este mai puțin probabil să sufere de declin cognitiv și de Alzheimer. Dacă te simți singur, cheamă niște prieteni sau începe ceva nou - dansuri, tenis, clase de aerobic - care implică alte persoane.

Lucrezi dezorganizat

S-a demonstrat că lucratul in exces, dezorganizat, fara pauze poate conduce la o supra-stimulare inutilă a creierului. Este tipic profesiilor mai liberale- avocati, artisti, IT-isti, care pot lucra uneori prea intens pentru un proiect. In plus, îngrijorarea excesivă și stresul scad performanța la testele cognitive. Încercați yoga, meditația, o plimbare sau să ascultați muzică pentru a vă relaxa și a vă limpezi capul in cadrul perioadelor foarte intense de lucru. Apoi vă puteți concentra asupra cauzei și a unui plan pentru a o aborda. Volumul mare de e-mailuri și notificări pe care le primim poate fi copleșitor - este nevoie de un interval enorm din zi pentru mulți oameni să le gestioneze. Fluxul constant de conținut, dacă nu este gestionat, poate provoca stres și poate duce la supraîncărcarea deciziilor.

De asemenea, fii proactiv cu privire la modul în care consumi conținut media. Pregătește-ți creierul pentru a ignora informațiile inutile. Când îți organizezi ziua ținând cont de aceste principii, vei crește eficiența creierului în mod semnificativ.

Mănânci prea mult junk food

Părți ale creierului legate de învățare, memorie și sănătate mintală sunt mai mici la persoanele care au în dietă o mulțime de hamburgeri, cartofi prăjiți, chipsuri de cartofi și băuturi răcoritoare. Leguminoasele, cerealele integrale, nucile și legumele cu frunze verzi, pe de altă parte, păstrează funcția creierului și încetinesc declinul mental. Așadar, data viitoare când vrei să deschizi o pungă de chipusi, alege în schimb o mână de nuci.

Ești sedentar

Sedentarismul este unul dintre cele mai rele lucruri pe care le putem face pentru sănătatea noastră. Un nou studiu UCLA raportează că persoanele care sunt mai sedentare au mai vulnerabile regiunile creierului legate de memorie.

Poți reduce timpul pe care îl petreci stând jos adoptând soluții la îndemână precum mersul moderat, statul în picioare în timp ce lucrezi, chiar și pentru doar 10 minute la un moment dat, întâlniri de tip stand-up - care îți oferă nu doar  posibilitatea de a sta jos mai puțin si de a te deplasa mai mult, dar și de a avea întâlniri de afaceri mai scurte și mai eficiente.

Îți dai volumul la maxim în căști

Cu căștile la volum maxim, îți poți deteriora permanent auzul în doar 30 de minute. Dar nu vei avea doar probleme cu urechile: pierderea auzului la adulții în vârstă este legată de probleme ale creierului, cum ar fi Alzheimer și pierderea țesutului cerebral. Acest lucru se poate datora faptului că creierul tău trebuie să lucreze atât de mult pentru a înțelege ceea ce se spune în jurul tău încât nu poate stoca în memorie ceea ce ai auzit. Deci, redu - nu cu mai mult de 60% din volumul maxim al dispozitivului - și încearcă să nu asculți în căști mai mult de câteva ore la rând.

Nu te miști suficient

Cu cât trece mai mult timp fără să faci exerciții fizice, cu atât este mai probabil să dezvolți demență. De asemenea, este mai probabil să suferi de diabet, boli de inimă și hipertensiune arterială - toate acestea putând fi legate de Alzheimer. Nu trebuie să începi să alergi maratoane - o jumătate de oră în grădină sau o plimbare rapidă prin cartier va funcționa. Important este să o faci cel puțin 3 zile pe săptămână.

Încă fumezi

Fumatul poate duce la atrofierea creierului - și acesta nu este un lucru bun. Îți slăbește memoria și îți dublează riscul de demență, inclusiv de Alzheimer. De asemenea, provoacă boli de inimă, diabet, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială.

Mănânci în exces

Dacă consumi prea multă mâncare - chiar și felul potrivit de alimente - este posibil ca creierul tău să nu fie capabil să construiască o rețea puternică de conexiuni care te ajută să gândești și să îți amintești. Dacă mănânci haotic, este posibil să te supraalimentezi periculos, ceea ce poate provoca boli de inimă, diabet și hipertensiune arterială - toate legate de probleme ale creierului și Alzheimer.  Tensiunea arterială crescută poate duce la declin cognitiv, precum și la probleme cardiace.Si hiperglicemia si diabetul reprezinta  un factor de risc pentru demență, așa că mâncați corect, faceți exerciții fizice și mențineți o greutate sănătoasă. Dacă aveți glicemie crescută, urmați recomandările medicului dumneavoastră pentru a o menține sub control prin dieta si medicatie sau suplimente specifice.

Stai pe întuneric prea mult

Dacă nu stai într-o încăpere cu suficientă lumină naturală, este posibil să te deprimi și asta poate dăuna creierului. Cercetările arată, de asemenea, că lumina soarelui te ajută să îți menții buna funcționare a creierului. Încearcă să profiți la maximum de lumina naturală, mai ales când lucrezi și evită spațiile întunecate. 


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:

Physical (in)activity-dependent structural plasticity in bulbospinal catecholaminergic neurons of rat rostral ventrolateral medulla

How to cope with data overload

Sedentary behavior associated with reduced medial temporal lobe thickness in middle-aged and older adults

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0