Bolile cardiace, pretul platit pentru fertilitate?
Bolile cardiace, pretul platit pentru fertilitate?
Bolile cardiace, pretul platit pentru fertilitate?
Potrivit unui studiu recent, anumite gene asociate cu bolile cardiace ar putea contribui la fertilitate. Cercetătorii susțin că rezultatele par să explice de ce aceste gene continuă să existe în bagajul nostru genetic de secole bune. Alte studii, însă, au observat că infertilitatea e legată de bolile cardiovasculare.
Deși stilul de viață este evident important în ceea ce privește riscul de boli cardiace, oamenii de știință au descoperit că acestea sunt influențate de o gamă largă de gene. „Genele joacă un rol foarte important în riscul de a dezvolta boala arterială coronariană (numită și cardiopatie ischemică) de-a lungul vieții”, a declarat autorul studiului, dr. Sean Byars. De fapt, se estimează că 50% din riscul asociat cu bolile cardiace este corelat cu genele. Restul, susține acesta, este cauzat de un cumul de alți factori, inclusiv obiceiuri nocive precum fumatul și un regim alimentar nesănătos.
Bolile cardiace fac multe victime la nivel mondial, afectând din ce în ce mai multe persoane, deși acestea au fost prezente din cele mai vechi timpuri. Oamenii de știință au identificat dovezi de artere înfundate la mumiile egiptene, după cum au ținut să precizeze dr. Byars și colegii săi.
Ceea ce ridică o întrebare fundamentală: de ce nu au fost genele care provoacă boli cardiace eliminate de selecția naturală? Selecția naturală reprezintă procesul prin care organismele, inclusiv oamenii, evoluează pentru șanse de supraviețuire mai bune.
Genele corelate cu bolile cardiace au un rol în fertilitate?
Acest studiu sugerează un răspuns pozitiv. Echipa de cercetare a descoperit că în jur de 12 gene asociate cu bolile cardiace ar avea un rol în materie de fertilitate. Având în vedere că, de obicei, bolile cardiace se instalează spre sfârșitul vieții, după ce majoritatea oamenilor au avut copii, pare a fi un „târg” rezonabil pentru o fertilitate mai bună, cel puțin în ceea ce privește supraviețuirea speciei noastre.
Rezultatele, publicate în jurnalul PLOS Genetics, nu au implicații imediate pentru gestionarea bolilor cardiace sau a fertilității, susține dr. Byars, însă acest studiu ar putea mai degrabă să furnizeze o explicație fundamentală a prevalenței bolilor cardiace în rândul oamenilor moderni.
Bolile cardiace și modificarea genomului
Cu toate acestea, dr. Byars a subliniat o chestiune de ansamblu: rezultatele trag un semnal de alarmă referitor la „editarea genelor” - o tehnologie pe care cercetătorii o studiază în speranța corectării defectelor genetice care cauzează anumite boli. O îngrijorare ridicată de acest studiu, spune savantul, este că în era editării genelor, trebuie să fim foarte atenți la consecințele involuntare ale modificării genomului, din cauza funcțiilor pe care aceste gene le au în comun și care nu sunt mereu evidente.
Pentru realizarea studiului, cercetătorii au utilizat două baze de date mari cu o gamă largă de informații genetice, împreună cu datele dintr-un studiu de lungă durată asupra adulților americani. Cercetătorii s-au concentrat mai întâi pe cele 76 de gene asociate cu bolile coronariene, cele provocate de arterele înfundate. Din acest punct, aceștia au descoperit că 40 de gene sunt asociate cu cel puțin un aspect al legat de fertilitate.
Unele au fost asociate cu numărul de copii, altele cu vârsta primei și ultimei menstruații. Între 19 și 29 de gene au fost asociate cu caracteristici care pot influența direct fertilitatea bărbaților și a femeilor. Bolile cardiace reprezintă fără îndoială afecțiuni complexe care implică diverși factori.
Dacă ai risc de boli cardiace, nu înseamnă că le dezvolți neapărat
Chiar dacă natura insistă ca oamenii să fie purtători de gene care îi predispun la boli cardiace, acest lucru nu înseamnă că nu se pot lua numeroase măsuri pentru a scădea riscul de îmbolnăvire propriu-zisă sau pentru a gestiona factorii de risc - cum ar fi hipercolesterolemia familială, o tulburare ereditară cauzată de un singur defect genetic, care conduce la un nivel ridicat al colesterolului „rău" și la un risc considerabil de boli cardiovasculare premature.
Chiar și persoanele pe care genetica nu le ajută, spun oamenii de știință, cum ar fi cele cu hipercolesterolemie familială, pot preveni sau întârzia complicațiile cardiace, prin administrarea de medicamente pentru colesterol, prin mișcare în mod regulat, prin renunțarea la fumat și printr-un regim alimentar sănătos.
Chiar dacă există o trăsătură genetică ce conduce la apariția bolilor, stilul de viață este fără îndoială, hotărâtor pentru starea de sănătate. Pentru a scădea riscul de boli cardiace, consumă mai multe alimente bogate în fibre - fructe, legume, leguminose - plus proteine slabe și grăsimi sănătoase (din pește, nuci, ulei de măsline) și limitează sarea, zahărul și grăsimile saturate și trans. De asemenea, 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână (cum ar fi mersul pe jos, alergarea ușoară sau ciclismul) ajută la menținerea sănătății inimii. Monitorizează și controlează tensiunea arterială și colesterolul: verifică regulat aceste valori și discută cu medicul pentru a lua măsuri dacă sunt ridicate
Majoritatea genelor asociate cu bolile cardiace nu au un asemenea efect dramatic, nu numai considerabil, mai spun cercetătorii, au un impact minor asupra riscului de a dezvolta într-adevăr boli de inimă. Dar studierea bolilor cardiace din punct de vedere genetic va conduce, speră aceștia, la tratamente mai bune în viitor.
Autorii studiului au mai spus că genele ar explica astfel de ce o persoană răspunde bine la tratamentul cu statine pentru scăderea colesterolului, în timp ce altele spre exemplu, „iau în greutate și dezvoltă diabet”. Cu alte cuvinte, unele persoane pot dezvolta efecte secundare pentru că au moștenit o caracteristică care influențează modalitatea de eliminare a medicamentelor. Savanții speră ca informațiile genetice să îi ajute în continuare să estimeze ce tratamente se potrivesc mai bine fiecărui pacient în parte.
Alte cercetări au observat că femeile cu infertilitate au un risc crescut de boli cardiace, iar acest risc a fost cel mai puternic în rândul femeilor care au experimentat infertilitate la o vârstă mai fragedă. Investigând diferențele în funcție de infertilitatea specifică cauzei, s-a observat că riscul cel mai mare de boală cardiovasculară a fost observat în rândul femeilor a căror infertilitate a fost atribuită tulburărilor ovulatorii sau endometriozei.
Fertilitate: care sunt factorii care o pot influența negativ?
Chiar dacă pe unii dintre noi îi „ajută” genele să aibă o fertilitate mai bună, există adesea situații când aceasta este afectată în mod negativ de stilul de viață. De aceea, este foarte important ca persoanele care își doresc să conceapă în viitorul apropiat, să lucreze la modificarea stilului de viață - acest lucru fiind valabil atât pentru femei, cât și pentru partenerii lor.
Vârsta
În cazul femeilor, vârsta este probabil cel mai important factor legat de concepție. Capacitatea ovarelor de a produce ovule normale, considerate sănătoase scade odată cu înaintarea în vârstă, începând cu 35 de ani: astfel crește riscul de anomalii cromozomiale și scad și șansele de a se obține o sarcină în mod natural.
Unele boli
Alți factori, cum ar fi endometrioza sau fibroamele uterine pot să joace un rol important în fertilitate, respectiv infertilitate în cazul femeilor. Bolile cronice, cum ar fi diabetul, bolile hepatice sau renale și hipertensiunea, pot influența și acestea fertilitatea, iar afecțiunile care provoacă inflamație sistemică cronică pot afecta indirect calitatea spermei.
Greutatea corporală prea mare sau prea mică
Greutatea corpului este un alt factor semnificativ de risc pentru femei. Pe de o parte, cele care sunt supraponderale au o fertilitate redusă și un risc mai mare de avort spontan. Pe de altă parte, și dacă ai prea puține kilograme față de normal, acest lucru poate fi asociat cu infertilitate și cu avort spontan. De aceea este important să îți menții o greutate normală pentru vârsta și înălțimea ta și să ai un stil de viață cât mai sănătos.
Fumatul și abuzul de alcool
Fumatul nu trebuie trecut ușor cu vederea, deoarece poate crește riscul ca femeia să aibă un avort spontan și poate să reducă numărul de spermatozoizi în cazul bărbaților. În plus, femeile fumătoare intră la menopauză mai devreme decât cele nefumătoare. La bărbați, fumatul poate cauza disfuncții erectile. Consumul de alcool poate duce la malformații congenitale. Totodată, un consum excesiv de alcool reduce șansele că femeia să rămână însărcinată și reduce numărul de spermatozoizi la bărbați.
Starea psihică
Depresia și stresul sunt doi factori care pot afecta în mod negativ hormonii care reglează ciclul reproducător. Femeile care se confruntă cu depresia și care sunt foarte stresate în viața de zi cu zi au riscul de a nu avea o ovulație normală, iar bărbații au un număr redus de spermatozoizi în lichidul seminal.
Bolile cu trnsmitere sexuală
Bolile cu transmitere sexuală sunt un alt factor de risc. Infecția cu Chlamydia și boala numită gonoree pot cauza boala inflamatorie pelvină și infecții ale trompelor uterine la femei, iar la bărbați, acestea pot cauza blocaje în sistemul reproducător, care pot duce la infertilitate.
În cazul bărbaților, dezechilibrele hormonale, cum ar fi nivelurile scăzute de testosteron sau disfuncțiile hormonilor implicați în producția de spermatozoizi (FSH și LH), pot afecta negativ fertilitatea. De asemenea, varicocelul este una dintre cele mai comune cauze ale infertilității masculine, dar este tratabil.
Anomaliile genetice, cum ar fi sindromul Klinefelter sau microdelețiile cromozomului Y, pot duce la o producție scăzută de spermă sau la spermă de calitate redusă. Unele mutații genetice pot afecta dezvoltarea normală a organelor reproductive. Expunerea prelungită a testiculelor la căldură ridicată (saune frecvente, băi fierbinți, utilizarea laptopului pe genunchi) poate reduce temporar producția de spermatozoizi, deoarece testiculele necesită o temperatură mai mică decât restul corpului pentru a produce spermă de calitate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Causes-Infertility
https://www.nhs.uk/conditions/infertility/causes/
PMC - Infertility and Risk of Cardiovascular Disease: A Prospective Cohort Study
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10111453/
Studiul „Infertility and Risk of Cardiovascular Disease: A Prospective Cohort Study”, apărut în J Am Heart Assoc. 2023 Feb 27;12(5):e027755. doi: 10.1161/JAHA.122.027755, autori: Leslie V Farland et al.
PLOS GENETICS - Genetic loci associated with coronary artery disease harbor evidence of selection and antagonistic pleiotropy
https://journals.plos.org/plosgenetics/article?id=10.1371/journal.pgen.1006328
Studiul „Genetic loci associated with coronary artery disease harbor evidence of selection and antagonistic pleiotropy”, apărut în PLOS GENETICS, 2017, https://doi.org/10.1371/journal.pgen.1006328, autori: Sean G. Byars et al.
Te-ar mai putea interesa și...
