Studiu: Hipertensiunea la o varsta inaintata ar putea avea beneficii?

Deși tensiunea arterială mare nu este de dorit, deoarece poate avea complicații grave, unele cercetări sugerează că hipertensiunea apărută la persoanele foarte în vârstă ar putea să le ofere acestora o anumită protecție împotriva demenței.

Tensiunea arterială crescută, denumită și hipertensiune, dezvoltată la vârsta a doua, așa cum se întâmplă în cazul multor persoane, mărește riscul de demență mai târziu în viață. De asemenea, hipertensiunea crește și riscul de evenimente cardiovasculare cu potențial fatal, precum infarct miocardic și de accident vascular cerebral.

Dar o echipă de cercetare a descoperit că tensiunea arterială mărită instalată în jurul vârstei de 80 sau 90 de ani a fost asociată cu reducerea riscului de declin mental. „Hipertensiunea la persoanele foarte în vârstă nu afectează sănătatea mentală”, susține dr. María Corrada, profesoară de neurologie și epidemiologie la Universitatea Irvine din California.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

De ce crește riscul de hipertensiune pe măsură ce îmbătrânești?

Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, riscul de a dezvolta hipertensiune arterială crește din cauza modificărilor asociate cu îmbătrânirea, cum ar fi rigidizarea arterelor, pierderea elasticității și acumularea de plăci de aterom (grăsimi și alte substanțe în peretele arterial). Hipertensiunea poate pune o presiune suplimentară asupra inimii și arterelor, crescând riscul de afecțiuni grave (boli cardiovasculare și renale, probleme de vedere etc.).
Însă unele cercetări arată că dacă faci hipertensiune abia la vârsta de 80 de ani sau mai mult, acest lucru poate avea unele beneficii.

Hipertensiunea dezvoltată la 80 de ani ar putea să nu mai fie periculoasă

Câțiva factori ar putea explica posibila asociere între hipertensiunea la vârstnici și riscul scăzut de demență, e de părere dr. Corrada. În primul rând, pe măsură ce îmbătrânim, tensiunea arterială trebuie să crească pentru ca sângele să ajungă la creier pentru o funcționare normală, deci „este vorba de exercitarea unei presiuni suficient de mari pentru oxigenarea corespunzătoare a creierului”.

Hipertensiunea și demența

Oamenii de știință susțin că este posibil, deși puțin probabil, ca tensiunea arterială să scadă pe măsură ce apare demența, din cauza degradării celulelor nervoase. Ceea ce ar putea să însemne că persoanele în vârstă care nu dezvoltă demență au hipertensiune.
Hipertensiunea la persoanele foarte în vârstă ar putea avea și alte beneficii, a mai declarat dr. Corrada: „Există dovezi conform cărora hipertensiunea reduce atât debilitatea cât și dizabilitatea”. Este evident că vârsta contează, a mai spus profesoara de neurologie, deși studiul nu a demonstrat o relație de tip cauză-efect între hipertensiune și riscul scăzut de demență.

„Tot ceea ce știm și am aflat despre persoanele mai puțin înaintate în vârstă nu se aplică neapărat la cele într-adevăr foarte în vârstă, segmentul de populație care înregistrează cea mai rapidă creștere”, a mai spus aceasta.
Hipertensiunea la persoane tinere diferă de cea apărută la vârstnici

Pentru a evita o epidemie de demență, este important să înțelegem cum riscul de declin mental se poate schimba de-a lungul timpului, susțin oamenii de știință. Este necesar ca hipertensiunea să fie împărțită în două categorii, precizează dr. Samuel Gandy, profesor de neurologie și psihiatrie la centrul medical Mount Sinai din New York.

„În general, ne gândim la forma de hipertensiune care apare la adulții tineri, care, netratată, poate afecta inima, rinichii, ochii și vasele de sânge”, susține dr. Gandy. A două categorie ar fi hipertensiunea la vârstnici, provocată de un creier „în suferință”, a mai spus acesta. „Creierul ar putea, prin mecanismele neurologice, să conducă la creșterea tensiunii arteriale în încercarea de a îmbunătăți circulația sângelui și de a scăpa de suferință”, a mai explicat profesorul de neurologie. Aceste constatări ar putea să explice de ce tratarea hipertensiunii la vârstnici nu a reușit să reducă incidența demenței.

Tensiunea arterială mărită după 80 de ani pare să scadă riscul de demență

Pentru studiu, dr. Corrada și colegii săi au monitorizat 559 de persoane cu vârste de peste 90 de ani pe parcursul a aproape trei ani. Participanții nu sufereau de demență la începutul studiului. Cercetătorii au verificat istoricul tensiunii arteriale și dacă s-a instalat demența la fiecare șase luni pe parcursul desfășurării studiului. Pe parcursul monitorizării, 40% dintre participanți au dezvoltat demență.

Hipertensiunea s-a definit ca presiunea sistolică mai mare sau egală cu 140 mm Hg și presiunea diastolică mai mare de 90 mm Hg, a declarat dr. Corrada. Presiunea sistolică este primul număr care apare la măsurarea tensiunii arteriale.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au dezvoltat hipertensiune după vârsta de 80 de ani erau cu 42% mai puțin predispuse să dezvolte demență după vârsta de 90 de ani, în comparație cu persoanele cu tensiunea arterială normală. Iar participanții care au dezvoltat hipertensiune după vârsta de 90 de ani erau cu 63% mai puțin predispuși să dezvolte demență față de persoanele care nu sufereau de hipertensiune. Potrivit studiului, legătura s-a păstrat chiar dacă pacienții luau medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale.

Aceste constatări susțin alte concluzii aparent inconsecvente legate de riscul de demență. Spre exemplu, două studii au arătat că persoanele supraponderale peste 75 de ani se confruntă cu un risc mai scăzut de disfuncție mentală, a spus dr. Corrada.

Nu s-a descoperit încă de ce hipertensiunea și greutatea devin mijloace de protecție la o vârstă înaintată, susține dr. Heather Snyder, director al operațiunilor științifice și medicale din cadrul Asociației pentru Alzheimer. „Trebuie să înțelegem mai bine legătura dintre sistemul cardiovascular și creier”, a precizat dr. Snyder. Între timp, a mai adăugat aceasta, „faceți tot ce puteți pentru sănătatea inimii pe măsură ce îmbătrâniți”.

Ce riscuri are tensiunea arterială mărită?

Dacă tensiunea arterială este prea mare, acest fapt pune o presiune suplimentară pe vasele tale de sânge, pe inimă și pe alte organe precum creierul, rinichii și ochii. Hipertensiunea arterială care persistă de mai mulți ani îți poate crește riscul unui număr mare de afecțiuni grave, care îți pot pune viața în pericol și pot duce spre un deces prematur, cum ar fi: infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC), insuficiență cardiacă, boală arterială periferică, anevrism aortic, boală renală, demență vasculară.

Dacă suferi de hipertensiune arterială, reducerea acesteia chiar și cu valori mici te poate ajuta să îți scazi riscul de a dezvolta aceste afecțiuni.

Cum știi că ai un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială?

Ai un risc crescut de a suferi de tensiune arterială crescută dacă:

ai peste 65 de ani
ești supraponderal sau suferi de obezitate
ai o rudă care are hipertensiune arterială
mănânci prea multe alimente sărate și nu consumi suficiente fructe și legume
nu faci destulă mișcare
bei prea mult alcool sau prea multă cafea (ori alte băuturi pe bază de cofeină)
fumezi
nu dormi suficient sau ai o calitate slabă a somnului

Cum îți scazi riscul de hipertensiune?

Prevenirea hipertensiunii arteriale poate contribui semnificativ la menținerea unui stil de viață sănătos. Iată câteva sugestii pentru a-ți reduce riscul de hipertensiune:

Alege-ți mâncarea cu atenție

Consumă alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructe, legume, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsimi și proteine slabe. Redu consumul de sare (sodiu) și alimente ultra procesate (mezeluri, brânze topite, chipsuri etc.) deoarece sarea în exces poate contribui la creșterea presiunii arteriale. După ce ai mâncat o masă copioasă, nu te așeza să te odihnești, ci caută să te mai miști o vreme (spală vase, fă ordine prin casă etc.), deci nu efort fizic mare, dar nici odihnă. De asemenea, evită să iei cina foarte aproape de ora de culcare.

Supraveghează-ți greutatea corporală

Păstrarea unui indice de masă corporală (IMC) în intervalul normal este importantă pentru sănătatea cardiovasculară. În cazul persoanelor supraponderale sau obeze, chiar și o scădere modestă în greutate poate aduce beneficii semnificative.

Fii activ fizic

Exercițiile fizice regulate sau alte forme de mișcare (dans, drumeții etc.) pot ajuta la reducerea presiunii arteriale și la menținerea sănătății generale. Încearcă să faci cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos rapid, alergatul, înotul sau mersul pe bicicletă.

Redu consumul de alcool și evită fumatul

Consumul excesiv de alcool și fumatul pot crește riscul de hipertensiune arterială și de alte probleme de sănătate. Dacă ai consumat mulți ani alcool în exces sau ai fumat, poate fi extrem de dificil să renunți la aceste obiceiuri nocive care îți strică sănătatea, de aceea recomandarea noastră este să ceri sfatul medicului de familie pentru a face împreună un plan care să te ajute.

Gestionează stresul

Stresul cronic poate afecta tensiunea arterială. Exercițiile de relaxare, meditația, yoga, dansul, sau, pentru unele persoane, sportul intens, ajută la gestionarea stresului și la limpezirea minții.

Verifică-ți regulat tensiunea arterială

Măsoară-ți tensiunea arterială periodic pentru a depista eventualele variații. Acest lucru poate ajuta la identificarea precoce a hipertensiunii și la inițierea unui tratament adecvat, dacă este necesar. Vizitele regulate la medicul de familie pot ajuta la depistarea precoce a factorilor de risc și la managementul corespunzător al stării de sănătate. Dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune sau cu factori de risc, urmează îndrumările medicului și ia medicamentele prescrise conform indicațiilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual – Hypertension
https://www.msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/hypertension/hypertension
Nature - Update on Hypertension Research in 2021
https://www.nature.com/articles/s41440-022-00967-4
Studiul „Update on Hypertension Research in 2021”, apărut în Hypertens Res 45, 1276–1297 (2022). https://doi.org/10.1038/s41440-022-00967-4, autori: Mogi, M., Maruhashi, T., Higashi, Y. et al.
NCBI - Age of Onset of Hypertension and Risk of Dementia in the Oldest-Old: The 90+ Study
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5318224/
Studiul „Age of Onset of Hypertension and Risk of Dementia in the Oldest-Old: The 90+ Study”, Alzheimers Dement. Author manuscript; available in PMC 2018 Feb 1. Published in final edited form as: Alzheimers Dement. 2017 Feb; 13(2): 103–110. Published online 2017 Jan 17. doi: 10.1016/j.jalz.2016.09.007, autori: María M. Corrada et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...