Cum ne protejam pielea de frig in sezonul rece?
Cum ne protejam pielea de frig in sezonul rece?
Cum ne protejam pielea de frig in sezonul rece?
1. Ce impact are vremea rece asupra pielii?
2. Cum ai grijă de piele în sezonul rece
a. Aplică pe piele produse cu ceramide sau cu glicerină
b. Alegerea îmbrăcămintei și accesoriilor potrivite pentru protecția pielii
c. Gestionarea mediului interior pentru combaterea aerului uscat
d. Îngrijire specială pentru zonele sensibile: față, mâini, buze
e. Obiceiuri de stil de viață pentru a susține sănătatea pielii pe vreme rece
3. Variațiile de temperatură, periculoase
E adevărat că ieșim din casa mult mai gros îmbrăcați când e foarte frig, însă extremitățile rămân descoperite adesea. Avem nevoie de căciuli, mănuși, fulare și să încercăm să nu stăm foarte mult afară. Ca să ne protejăm pielea, avem nevoie de hidratare cu creme, iar acestea trebuie să fie emoliente și bogate în vitamine.
1. Ce impact are vremea rece asupra pielii?
Vremea rece nu doar te face să tremuri - afectează direct sănătatea pielii tale. Când temperaturile scad, aerul exterior reține mai puțină umiditate, iar sistemele de încălzire interioare usucă și mai mult mediul. Această combinație duce la o pierdere transepidermică de apă crescută (TEWL), unde umiditatea se evaporă din piele mai repede decât poate fi înlocuită. Un studiu din 2023 efectuat pe femei coreene expuse la condiții de iarnă uscată în interior a constatat că chiar și expunerea pe termen scurt (doar șase ore) a cauzat creșteri semnificative ale TEWL pe antebrațe, până la 26,7%, împreună cu o hidratare și elasticitate reduse.
Pentru persoanele cu pielea sensibilă sau cu afecțiuni precum dermatita atopică (DA), efectele sunt și mai pronunțate. Temperaturile scăzute declanșează citokinele proinflamatorii și activitatea mastocitelor, perturbând bariera pielii și ducând la erupții, mâncărime.
Expunerea ocupațională sau în aer liber adaugă riscuri precum scăderea temperaturii pielii, care afectează dexteritatea și crește riscul de leziuni cauzate de frig, cum ar fi degerăturile.
Un studiu recent privind stresul la rece a constatat că scăderea temperaturii pielii degetelor și a mâinilor sub 22-25°C a dus la scăderea performanței manuale, reîncălzirea ajutând, dar nu inversând complet efectele. Per total, vremea rece slăbește rezistența pielii, ceea ce face vitală acționarea timpurie pentru a preveni deteriorarea.
2. Cum ai grijă de piele în sezonul rece
a. Aplică pe piele produse cu ceramide sau cu glicerină
Una dintre cele mai simple, dar mai eficiente metode de a-ți proteja pielea de frig este prin hidratare constantă. Aerul uscat extrage apa din piele, dar aplicarea produselor potrivite poate bloca hidratarea și repara bariera. Experții recomandă utilizarea cremelor sau unguentelor onctuoase de două ori pe zi, în special după spălare, pentru a combate uscăciune.
Optează pentru produse cu ceramide, care sunt lipide naturale care ajută la menținerea homeostaziei pielii. Într-un studiu privind uscăciunea în timpul frigului, aplicarea unei creme cu ceramidă 5% a îmbunătățit elasticitatea cu 2,61% și a redus semnificativ TEWL (pielea uscată din piele) în comparație cu zonele netratate.
Cremele hidratante bogate în glicerină sunt o altă opțiune excelentă, deoarece acestea atrag apa în piele și susțin procesele naturale de reparare. Un studiu clinic din 2020 a arătat că utilizarea unui demachiant ușor, asociat cu o cremă hidratantă cu glicerină, de două ori pe zi, timp de două săptămâni, a redus scorurile de uscăciune cu până la 4 puncte și a îmbunătățit calitatea vieții prin ameliorarea mâncărimii și a iritației.
b. Alegerea îmbrăcămintei și accesoriilor potrivite pentru protecția pielii
Ceea ce porți joacă un rol imens în protejarea pielii de vântul și temperaturile scăzute. Stratificarea este esențială: Începeți cu un strat de bază care absoarbe umezeala, adăugați straturi intermediare izolante și acoperiți cu o haină exterioară rezistentă la vânt. Această configurație previne pierderea de căldură, menținând în același timp transpirația departe de piele, ceea ce altfel poate duce la răcire.
Pentru zonele expuse, accesoriile sunt esențiale. Mănușile protejează mâinile, unde frigul poate scădea rapid temperatura. Cercetările arată că mănușile ușoare întârzie răcirea degetelor, în timp ce opțiunile mai groase, cum ar fi mănușile arctice, oferă o rezistență termică mai bună.
Pălăriile, eșarfele și cagulele acoperă capul, gâtul și fața - zone predispuse la răci din cauza vântului. Un sondaj din 2020 realizat în rândul lucrătorilor chinezi a constatat că 95% au îmbrăcat mai multe haine în timpul valurilor de frig, iar evitarea zonelor cu vânt a redus riscurile de expunere.
Încălțămintea contează și ea: ghetele izolate cu șosete groase mențin degetele de la picioare calde, prevenind amorțeala. Încălțămintea adecvată, șosetele groase, materialele naturale, în special lana sunt și ele recomandate de specialiști, precum și mișcarea, pentru a împiedică problemele legate de circulație și pentru a ajuta oxigenarea sângelui prin contracțiile musculare care au loc în timpul mișcării. Nu purta mănuși ude de la zăpadă, ci înlocuiește-le rapid cu altele uscate, întrucât riști să faci degerături. Per total, aceste comportamente pot reduce semnificativ riscul de deteriorare a pielii cauzată de frig.
c. Gestionarea mediului interior pentru combaterea aerului uscat
În interior, unde majoritatea oamenilor își petrec zilele, umiditatea scăzută cauzată de încălzire poate fi la fel de dăunătoare ca frigul exterior. Aerul uscat crește TEWL și agravează problemele pielii, dar anumite ajustări simple pot ajuta.
Utilizarea unui umidificator pentru a menține o umiditate interioară de 40-60% restabilește umiditatea aerului, reducând uscarea aerului. Potrivit unui studiu recent, umiditatea scăzută (<20%) a cauzat modificări rapide ale pielii, dar cremele cu ceramidă au ajutat la atenuarea acestora.
Echipamentele de încălzire, cum ar fi radiatoarele, mențin camerele calde, dar ar trebui să fie asociate cu ventilație pentru a evita aerul cald care ar putea irita pielea. Pentru cei cu dermatită atopică, menținerea temperaturilor interioare între 19,6-25,3°C cu aer condiționat poate preveni erupțiile declanșate de temperaturi extreme.
Evitați dușurile lungi și fierbinți, deoarece acestea elimină uleiurile naturale. În schimb, optați pentru băi scurte și călduțe.
d. Îngrijire specială pentru zonele sensibile: față, mâini, buze
Anumite părți ale corpului necesită atenție suplimentară în sezonul rece. Fața ta, expusă constant, beneficiază de sebum, dar suferă în continuare de roșeață și riduri în condiții de uscăciune. Folosește o cremă hidratantă și o cremă de protecție solară delicate și hidratante - da, chiar și când plouă!.
Mâinile se usucă din cauza spălării și expunerii frecvente; aplică cremă de mâini des, în special cu ceramide sau glicerină. Buzele se crăpă ușor, așa că folosește un balsam cu proprietăți ocluzive, cum ar fi ceara de albine. Pentru picioare, poartă șosete în interior și hidratează-te seara pentru a preveni crăpăturile.
Dacă ai dermatită atrofică sau eczeme, frigul poate exacerba simptomele.
e. Obiceiuri de stil de viață pentru a susține sănătatea pielii pe vreme rece
Dincolo de produse și îmbrăcăminte, obiceiurile zilnice au și ele un rol în menținerea sănătății în sezonul rece. Rămâi hidratat consumând apă, deoarece deshidratarea agravează uscăciunea. Consumă alimente bogate în acizi grași Omega-3, cum ar fi peștele.
Faceți mișcare în interior pentru a evita frigul extrem, dar dacă sunteți afară, îmbrăcați-vă în straturi. Dormiți suficient, deoarece ajută la repararea pielii. Evitați fumatul și limitați consumul de alcool, care deshidratează pielea.
Pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii sau cei cu afecțiuni cronice, creșteți gradul de conștientizare a riscurilor - mulți le subestimează. Urmăriți vremea și planificați-vă ieșirile în funcție de ce spun buletinele meteo.
Dacă aveți dermatită atrofică, hidratarea este și mai importantă, deoarece ajută la contracararea perturbării barierei pielii cauzate de temperaturile scăzute. Începeți cu un test pe o porțiune mică de piele pentru produsele noi și alegeți opțiuni fără parfum pentru a evita iritațiile.
Este recomandat să consumi cât mai multe lichide, dar nu alcool!
Alcoolul dă senzația de încălzire pe moment, dar tăriile duc la vasodilatație bruscă și sunt rapid absorbite de ficat. Vinul fiert nu e chiar o problemă, nefiind un alcool tare, dar nici el în cantități exagerate. Apa e ideală, la fel și ceaiul cald, nu fierbinte. Nu sunt indicate sucurile, căci conțin zahăr.
Și iarna trebuie să purtăm ochelari de soare și creme de protecție cu SPF, mai ales la munte. Pentru persoanele de sex feminin care se machiază e mai simplu, în principiu, întrucât majoritatea fondurilor de ten conțin deja un factor de protecție.
Firul de păr devine și el uscat și despicat iarna și necesită mai multă îngrijire, adică măști nutritive și hidratante. Pielea scalpului devine mult mai grasă de la purtarea căciulii, fiind favorizată secreția de sebum. Dacă în mod normal te speli pe cap de două ori pe săptămână, o poți face în timpul iernii o dată la aproximativ 5 zile.
3. Variațiile de temperatură, periculoase
Variațiile mari de temperatură pot duce chiar la pneumonii. Alergiile sunt și ele agravate uneori de frig, unii oameni făcând chiar urticarii de la temperaturi joase, la fel cum unii fac de la soare sau apă fierbinte.
Gerul, frigul, vântul sunt foarte agresive pentru persoanele cu piele sensibilă sau probleme cu circulația. În zonele cu zăpadă sunt reflectate razele ultraviolete, astfel că pot apărea chiar arsuri de la soare la persoanele care au pielea sensibilă. O expunere prelungită la frig poate determina chiar necroze, dacă ai probleme de sănătate legate de piele. Când trecem de la frig la cald, schimbând brusc temperaturile, rozaceea sau cuperoza se pot înrăutății de la aceste variații.
E bine deci ca temperatura să fie crescută gradual, nu să intrăm direct la căldură mare când afară e frig. Băile fierbinți nu sunt recomandate când e foarte frig, nici excesul de săpun, ambele uscând foarte mult pielea. Apa trebuie să fie de fapt călduță și să creștem temperatura ușor, încet. Receptorii din piele sunt foarte sensibili la schimbările bruște.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Effects of winter indoor environment on the skin: Unveiling skin condition changes in Korea”, Skin Res Technol. 2023 Jun 13; autori: Eun Hye Park, Da Jung Jo, Hyo Won Jeon, Seong Jin Na
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10264749/
Studiul „The impact of temperature on the skin barrier and atopic dermatitis”. Annals of Allergy, Asthma & Immunology, 2023, autori: Jessica W. Hui-Beckman et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1081120623005690
Studiul „Effects of ambient temperature on atopic dermatitis and attributable health burden: a 6-year time-series study in Chengdu, China”, PeerJ. 2023 Apr 24; autori: Zerong Chen, Mengmeng Li et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10135404/
Studiul „Occupational cold stress and rewarming alters skin temperature thresholds for manual dexterity decrements: An exploratory study”, Physiol Rep. 2025 May 8; autori: Christopher L Chapman, Brandon M Roberts, Erica A Schafer, John W Castellani, Karl E Friedl, Adam W Potter, David P Looney
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12059468/
Te-ar mai putea interesa și...
