Vegetarienii au niveluri mai mici de colesterol rău LDL decât omnivorii (studiu)
Vegetarienii au niveluri mai mici de colesterol rău LDL decât omnivorii (studiu)
Vegetarienii au niveluri mai mici de colesterol rău LDL decât omnivorii (studiu)
Comparativ cu consumatorii de carne, vegetarienii au niveluri semnificativ mai mici de 13 biomarkeri, inclusiv colesterolul total, colesterolul rău (LDL) și apolipoproteina A, asociată cu bolile cardiovasculare.
Vegetarienii par să aibă un profil biomarker mai sănătos decât consumatorii de carne și acest lucru se aplică adulților de orice vârstă și greutate și, de asemenea, nu este influențat de obiceiuri precum fumatul sau consumul de alcool, potrivit unui studiu la care au luat parte zeci de mii de adulți din Marea Britanie, prezentat la Congresul european privind obezitatea (ECO) în 2021.
Biomarkerii pot avea efecte negative asupra sănătății, favorizând sau prevenind cancerul, bolile cardiovasculare și bolile care au legătură cu înaintarea în vârstă și alte afecțiuni cronice și au fost folosiți pe scară largă pentru a evalua efectul diverselor stiluri alimentare asupra sănătății. Cu toate acestea, nu sunt clare dovezile beneficiilor metabolice asociate cu a fi vegetarian.
Pentru a înțelege dacă alegerile alimentare pot face diferența în ceea ce privește nivelurile markerilor de boală din sânge și urină, cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au făcut un studiu transversal analizând datele de la 177.723 de participanți sănătoși (cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani) incluși în studiul Biobank din Marea Britanie, persoane care nu au raportat modificări majore ale dietei în ultimii cinci ani.
Participanții au fost clasificați fie drept vegetarieni (nu consumau carne roșie, păsări de curte sau pește - 4.111 participanți), fie consumatori de carne (166.516 participanți) în funcție de stilul lor alimentar auto-raportat. Cercetătorii au examinat asocierea cu 19 biomarkeri din sânge și urină, corelați cu diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, sănătatea ficatului, oaselor și articulațiilor și a funcției renale.
Chiar și după ce a luat în considerare alți factori de influență potențiali, inclusiv vârsta, sexul, educația, etnia, obezitatea, fumatul și consumul de alcool, analiza a constatat că, în comparație cu consumatorii de carne, vegetarienii au avut niveluri semnificativ mai mici de 13 biomarkeri, printre care:
- colesterolul total
- colesterolul rău (LDL)
- apolipoproteina A și apolipoproteina B, ambele conectate cu bolile cardiovasculare
- gamma-glutamil transferază și alanină aminotransferază (markeri ai funcției hepatice care indică inflamația sau deteriorarea celulelor)
- factorul de creștere asemănător insulinei (IGF-1, un hormon care încurajează creșterea și proliferarea celulelor canceroase)
- acidul uric
- proteinele totale și creatinina (marker al înrăutățirii funcției renale).
Vegetarienii au avut, însă, și niveluri mai scăzute ai unor biomarkeri benefici, inclusiv colesterolul bun (HDL) și vitamina D și calciul, ambele asociate cu sănătatea oaselor și a articulațiilor. În plus, vegetarienii au avut un nivel semnificativ mai ridicat al trigliceridelor și al cistatinei-C.
Nu s-a găsit nicio corelație cu nivelurile de zahăr din sânge (HbA1c), tensiunea arterială sistolică, aspartatul aminotransferază (AST, un marker al deteriorării celulelor hepatice) sau proteina C reactivă (CRP, marker inflamator).
Cercetătorii precizează că, deși studiul a fost unul amplu, a fost în același timp unul observațional, deci nu se pot trage concluzii despre cauza și efectul direct. De asemenea, lucrarea are mai multe limitări, inclusiv faptul că probele de biomarkeri au fost testate o singură dată pentru fiecare participant și este posibil ca biomarkerii să fluctueze în funcție de factori care nu au legătură cu alimentația, cum ar fi bolile existente și factorii de stil de viață nemăsurați.
Autorii studiului au menționat, de asemenea, că participanții se bazau pe raportarea aportului alimentar folosind chestionare privind frecvența consumului anumitor alimentele, metodă care nu este întotdeauna de încredere. Cu toate acestea, concluzionează oamenii de știință, studiul aduce informații demne de luat în seamă, și anume că un consum mai mare de vegetale are beneficii asupra sănătății.
Pe lângă faptul că nu consumă carne roșie și procesată care a fost asociată cu bolile de inimă și unele tipuri de cancer în diverse studii, persoanele care urmează o dietă vegetariană tind să consume mai multe legume, fructe și oleaginoase, care conțin mai mulți nutrienți, fibre și alți compuși potențial benefici. Aceste diferențe nutriționale pot ajuta la explicarea motivului pentru care vegetarienii au niveluri mai scăzute de biomarkeri de boli care pot duce la deteriorarea celulelor și la afecțiuni cronice.
Cum poți mânca mai multe legume și verdețuri?
Nu este nevoie să fii vegetarian ca să consumi mai multe legume și să îți îmbunătățești starea de sănătate. Legumele sunt ușor de introdus în alimentație, deoarece pot fi strecurate cu succes în diverse feluri de mâncare și să nici nu fie observate din punct de vedere al gustului. De exemplu:
- Când îți faci o omletă, pune în ea o mână de spanac, o ceapă verde tocată și puțin mărar proaspăt (sau alte verdețuri după gust). Omleta va fi în continuare gustoasă, dar, pe lângă proteinele din ouă, vei obține și vitamine, minerale și antioxidanți din verdețuri.
- Când faci sos de roșii pentru paste, adaugă în el mai multe legume. Pe lângă roșii, mai poți pune ceapă, usturoi, vinete, ciuperci, dovelecei, după preferințele tale. Vei avea, deci, tot sos roșu de paste, dar cu mai multe legume și va fi chiar mai gustos decât cel simplu făcut numai din roșii, usturoi și condimente.
- Când faci un piure de cartofi, strecoară în el și două-trei florete de broccoli sau de conopidă, iar după ce l-ai pasat, amestecă în piure și ceapă verde tocată, busuioc sau pătrunjel proaspăt tocat sau alte ierburi după preferințele tale.
- Când îți faci un smoothie de fructe, aruncă în blender și o mână de spanac proaspăt sau două-trei cuburi de spanac înghețat, în loc de cuburi de gheață simple. Nu-i vei simți deloc gustul printre banane, caise și orice alte fructe mai pui în smoothie, însă te vei bucura de efectele benefice asupra sănătății.
- Când îți faci acasă un burger de pui, poți amesteca în carnea tocată și puțin dovlecel ras și praz tocat fin, iar când asamblezi burgerii adaugă în chiflă și unele crudități care îți plac (poate o frunză de salată verde sau de varză crudă, poate o felie de roșie sau o mână de rucola).
- Când îți faci humus sau o cremă de brânză, folosește-le pe post de dip pentru diverse legume: bețe de morcovi, țelină, ardei gras, gulii, felii de castraveți cruzi și murați etc.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Association for the Study of Obesity - Vegetarians have healthier levels of disease markers than meat-eaters
https://easo.org/vegetarians-have-healthier-biomarker-profiles-than-meat-eaters/
Healthline - 17 Creative Ways to Eat More Vegetables
https://www.healthline.com/nutrition/17-ways-to-eat-more-veggies#9.-Prepare-savory-oatmeal
Te-ar mai putea interesa și...
