5 reguli pentru prăjirea corectă a alimentelor
5 reguli pentru prăjirea corectă a alimentelor
5 reguli pentru prăjirea corectă a alimentelor
Se știe deja că prăjelile consumate în exces nu sunt deloc bune pentru sănătate. Este vorba mai ales de acele alimente care au fost pregătite în uleiuri refolosite, care conțin substanțe toxice pentru organism. Ce trebuie să faci pentru ca procesul de prăjire să fie un pic mai sănătos?
Alimentele prăjite sunt consumate pe scară largă în întreaga lume. Prăjirea este un proces complex de gătit, care schimbă compoziția alimentelor și a mediului de prăjire prin oxidare, polimerizare și hidrogenare. În timpul prăjirii, alimentele pot pierde apă și pot absorbi grăsime, iar uleiurile de prăjit se deteriorează, mai ales când sunt reutilizate. În plus, prăjirea face alimentele crocante și mai apetisante, ceea ce poate duce la un consum excesiv.
Prăjelile nu sunt considerate sănătoase din mai multe motive, cum ar fi grăsimile trans formate, aportul ridicat de calorii și pierderea substanțelor hrănitoare. În plus, alimentele pregătite prin prăjire îngreunează digestia, iar toxinele rezultate în urma acestui proces cresc riscul general de cancer.
Însă, trebuie să recunoaștem că, măcar din când în când, ni se face poftă de un aliment crocant, că nu avem tot timpul disponibilitatea de a găti ore în șir la cuptor și că gătitul la abur, deși e foarte sănătos, nu oferă întotdeauna savoarea preparatelor prăjite. Din acest motiv, trecem în revistă câteva reguli ale preparării corecte a alimentelor prin prăjire.
Cum prăjim corect și ceva mai sănătos?
Iată câteva reguli pentru ca procesul de prăjire să nu fie chiar atât de nociv pentru sănătate oferite de celebrul bucătar spaniol cu multe stele Michelin la activ, Ferran Adrià, în cartea „Bucătăria sănătății”:
1. Ai grijă la temperatura de prăjire
Respectă temperatura optimă de prăjire care se situează între 160 și 180 de grade Celsius. La această temperatură, uleiurile formează o crustă la suprafața acelor alimente, însă nu pătrund în interior. O temperatură mai mică de 160 de grade va permite uleiului să pătrundă în interiorul alimentelor prăjite, acestea devenind extrem de grase și pierzându-și savoarea. Pe de altă parte, dacă temperatura e prea ridicată, uleiul va oxida, gustul preparatelor fiind astfel alterat. De asemenea, alimentele se vor usca excesiv.
2. Fii atent la grosimea alimentelui
Ține cont de grosimea alimentului pe care îl prăjești: cu cât acesta este mai gros, cu atât temperatura trebuie să fie mai mare pentru a asigura o bună preparare a interiorului și pentru a obține o crustă apetisantă.
3. Nu uita de proporții
Proporția maximă de aliment versus ulei trebuie să fie de 100 de grame de aliment la 1 litru de ulei.
4. Prăjește alimente reci la foc mediu
Pregătește alimentele reci la foc mediu ca să se pătrundă și să nu se ardă în exterior. Cu cât un aliment este mai rece, cu atât va fi mai crocant după prăjire. Așadar, carnea, ouăle și legumele ar trebui prăjite imediat ce sunt scoase din frigider, nu după ce sunt lăsate sa ajungă la temperatura camerei.
5. Pune sarea la final
Sarea trebuie adăugată la sfârșit pentru ca preparatele să nu piardă foarte multă apă în timpul prăjirii. Ideal ar fi să consumi pe loc alimentele prăjite, după ce în prealabil au fost bine scurse de ulei, iar reîncălzirea lor ar trebui să se facă la cuptor.
Alte sfaturi utile pentru procesul de prăjire
Extrem de importantă este și alegerea uleiului pentru prăjire: cel de măsline este recomandat de cheful spaniol Ferran Adrià pentru că dezvoltă mai puțini compuși periculoși. Uleiul de cocos, uleiul de avocado și ghee (unt clarifiat folosit în bucătăria indiană) sunt, de asemenea, alegeri potrivite atunci când vine vorba despre prăjirea alimentelor.
Uleiul pentru prăjit nu se refolosește, pentru că devine dăunător. De fiecare dată când prăjești ceva, aruncă uleiul și înlocuiește-l cu unul proaspăt în momentul în care gătești.
De asemenea, după ce scoți acele alimente prăjite din tigaie, este important sa le scurgi bine de uleiul în exces, iar apoi sa le așezi într-un vas tapetat cu șervețele de hârtie, care absorb uleiurile care rămân pe suprafața preparatelor.
De ce nu e bine să mănânci des prăjeli?
În general, este recomandabil să limitezi consumul de alimente preparare prin prăjire și să optezi pentru metode de preparare mai sănătoase, cum ar fi gătirea la abur, coacerea, grătarul sau fierberea. Alegerea de alimente proaspete, integrale și neprocesate poate contribui la menținerea unei diete sănătoase și la reducerea riscului de complicații pentru sănătate asociate cu consumul de prăjeli și alte alimente procesate. E bine să limitezi consumul de prăjeli din mai multe motive:
Risc crescut de boli cronice
Procesul de prăjire modifică structura chimică a grăsimilor și îngreunează funcția organismului de a le descompune, ceea ce duce la efecte negative asupra sănătății. Acrilamida este o substanță toxică formată în alimente în timpul gătirii la temperaturi ridicate și se formează printr-o reacție chimică între zahăr și un aminoacid. Alimente precum cartofii prăjiți au adesea concentrații mai mari de acrilamidă. Prăjelile pot crește nivelurile de colesterol rău (LDL) și, astfel, riscul de boli cardiovasculare (un studiu de dată recentă la care au participat femei aflate în postmenopauză a concluzionat că mai ales consumul de pui și pește prăjit au fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate cardiovasculară). Consumul frecvent de prăjeli poate crește și riscul de diabet de tip 2, iar unele cercetări au asociat acrilamida cu cancerul de stomac, prostată, rinichi, de endometru și ovarian.
Aport ridicat de calorii
Prăjelile sunt adesea bogate în calorii din cauza procesului de gătire în ulei. Consumul regulat de alimente cu un aport caloric ridicat poate duce la creșterea în greutate și poate contribui la apariția obezității.
Pierderea de valoare nutritivă
Procesul de prăjire duce la pierderea unor substanțe nutritive din alimente, cum ar fi vitaminele și mineralele. Astfel, prăjelile nu oferă multe beneficii nutritive și pot contribui la o alimentație dezechilibrată.
Conținut ridicat de sodiu
Prăjelile pot conține și cantități ridicate de sare (iar dacă sunt din comerț, și aditivi suspecți sau periculoși) pentru a spori gustul. Consumul excesiv de sodiu poate contribui la retenția de apă, tensiune arterială crescută și alte probleme de sănătate.
Cum să prepari cartofi la cuptor care să semene cu cei prăjiți?
Pentru a pregăti cartofi la cuptor care să aibă o textură crocantă și o aromă delicioasă, asemănătoare cu cea a cartofilor prăjiți, urmează acești pași simpli:
- Preîncălzește cuptorul la o temperatură ridicată, în jur de 200-220°C.
- Alege 6 cartofi de dimensiune medie.
- Spală bine cartofii și taie-i în patru pe lungime, cu tot cu coajă, pentru a adăuga textură și nutrienți suplimentari (sau curățați, dacă preferi).
- Într-un castron mare, masează bine cartofii tăiați cu un amestec de condimente și o lingură de ulei de măsline, asigurându-te că sunt acoperiți uniform. Poți folosi pentru condimentare ierburi aromatice precum cimbru, rozmarin sau busuioc, dar și piper negru măcinat, turmeric, boia - după preferințele tale.
- Răspândește cartofii într-un singur strat într-o tavă tapetată cu hârtie de copt pentru a preveni lipirea.
- Pune tava la cuptor pentru aproximativ 35 de minute sau până când cartofii capătă un aspect crocant.
- După ce sunt gata, scoate cartofii din cuptor și servește-i mesenilor calzi, alături de un dressing din iaurt grecesc cu usturoi sau un sos de roșii picant și o salată de crudități.
Cum să prepari carnea la cuptor ca să fie mai gustoasă?
Pentru a pregăti o carne la cuptor care să fie savuroasă și suculentă, poți încerca următoarele:
Alege o bucată de carne proaspătă și de calitate, în funcție de preferințele tale.
Marinarea cărnii înainte de gătire poate adăuga arome suplimentare și poate face carnea mai suculentă. Poți folosi o marinadă simplă, care să conțină ulei de măsline, oțet, ierburi aromatice proaspete sau uscate, condimente, usturoi și alte ingrediente preferate.
Dacă nu folosești marinadă, înainte de a pune carnea în cuptor, este recomandabil să o usuci bine cu un șervețel de hârtie pentru a îndepărta excesul de umiditate. Acest lucru va ajuta la formarea unei cruste exterioare frumoase și la păstrarea suculenței cărnii în interior. Condimentează carnea cu sare și piper proaspăt măcinat, sau folosește alte condimente și mirodenii preferate pentru a-i accentua gustul.
Preîncălzește cuptorul la temperatura potrivită înainte de a introduce carnea. În general, temperatura recomandată pentru gătirea cărnii la cuptor variază în funcție de tipul de carne și de metoda de gătire, dar în mod obișnuit se situează între 160-180°C.
Pune carnea într-o tavă acoperită cu hârtie de copt și las-o să se gătească în cuptorul preîncălzit. În timpul gătitului, poți să ungi periodic carnea cu propriul suc sau cu marinada pentru a o menține suculentă și aromată.
Verifică gradul de gătire folosind un termometru de carne pentru a te asigura că a atins temperatura internă dorită pentru siguranța alimentară și pentru a obține rezultatul dorit de gătire. Timpul de gătire depinde de grosimea și tipul cărnii, dar ar fi cam de 30 de minute la fiecare jumătate de kilogram (indicat este să cauți rețete oferite de bucătari cu experiență).
După ce carnea este gătită, las-o să se odihnească timp de câteva minute înainte de a o felia pentru a fi consumată. Acest lucru va permite să se redistribuie sucurile în interiorul cărnii pentru a fi mai fragedă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Harvard T.H. Chan - Eating fried foods tied to increased risk of diabetes, heart disease
https://www.hsph.harvard.edu/news/hsph-in-the-news/eating-fried-foods-tied-to-increased-risk-of-diabetes-and-heart-disease/
Pub Med - Association of Fried Food Intake with Gastric Cancer Risk: A Systemic Review and Meta-Analysis of Case-Control Studies
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37447308/
Studiul „Association of Fried Food Intake with Gastric Cancer Risk: A Systemic Review and Meta-Analysis of Case-Control Studies”, apărut în Nutrients. 2023 Jun 30;15(13):2982. doi: 10.3390/nu15132982, autori: Ting Zhang, Sang Shin Song, Meiling Liu, Sunmin Park
NCBI - Association of fried food consumption with all cause, cardiovascular, and cancer mortality: prospective cohort study
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6342269/
Studiul „Association of fried food consumption with all cause, cardiovascular, and cancer mortality: prospective cohort study”, BMJ. 2019; 364: k5420. Published online 2019 Jan 23. doi: 10.1136/bmj.k5420, autori: Yangbo Sun et al.
Te-ar mai putea interesa și...
