Povestea ta îi poate ajuta și pe alți membri ai comunității să depășească momentele dificile și să fie optimiști în privința tratamentelor, vindecării și a unei vieți mai ușoare zi de zi.
Descoperă exemplele de povești care descriu simptome și probleme în care te poți regăsi. Spune-ne mai multe despre experiența ta cu această afecțiune, despre tratamentele urmate și efectele lor sau ce măsuri iei pentru un stil de viață sănătos.
Excesul de zahăr din sânge mi-a dat viața peste cap. Mă simțeam amețită, am slăbit, eram palidă. Doctorul mi-a spus că am diabet zaharat de tip 2 și că voi trăi cu el tot restul vieții. În timp, fumatul și hipertensiunea arterială mi-au agravat starea de sănătate. Am și valori mari ale colesterolului și trigliceridelor. Doctorul m-a avertizat că dacă nu iau măsuri și nu urmez tratamentul prescris, risc să fac infarct.
Am diabet de la 50 de ani. Mi-era greu să rezist în fața tentației de a mânca dulciuri sau mâncăruri grase. Dar familia mea m-a încurajat și are răbdare cu mine, chiar și după atâția ani. Nu știu ce m-aș fi făcut fără ai mei. Acum, la 57 de ani, mă lupt să renunț la fumat, să evit stresul la muncă, să nu mai mănânc gras și fac mișcare măcar de două ori pe săptămână, pentru că am colesterolul și trigliceridele mari, și asta îmi pune sănătatea în pericol.
În 2014, viața, sănătatea și realitatea m-au lovit simultan. Vederea mea era alterată, mă simțeam epuizată, nu dormeam, aveam gura uscată și un sentiment general că ceva nu era în regulă cu mine. Am fost apoi la doctor și am aflat că hemoglobina glicozilată era 10,4 (când ar fi trebuit să fie 6, iar glicemia era peste 150 ( normală e 110). Acum, diabetul îl țin sub control cu tratament, dar caut soluții pentru valorile mari ale trigliceridelor și colesterolului, care nu scad cu tratamentul prescris și cu regimul pe care-l țin.
Călătoria mea spre un stil de viață mai sănătos a început cu 6 ani în urmă, când am fost diagnosticată cu diabet tip 2. Mă simțeam foarte rău și nu mi-am dat seama cât de grav era până când nu am simțit dureri în piept într-o dimineață, în timp ce stăteam la birou. Doctorul mi-a găsit o arteră înfundată în proporție de 80% în spatele inimii! De atunci, am realizat că e posibil să nu-mi mai văd nepoții și să nu mai pot călători, marea mea plăcere, așa că mi-am schimbat cu totul obiceiurile alimentare.
După ce m-am simțit neobișnuit de însetată timp de câteva săptămâni și am mers suspicios de des la baie, am fost la doctor. I-am explicat simptomele, iar apoi mi-a verificat glicemia. Era foarte ridicată. Aveam hiperglicemie. Mi-a recomandat să iau Metformin, împreună cu o serie de indicații cu privire la ce să mănânc și ce nu. Le respect și în ziua de azi, și mi-am făcut un obicei din a-mi verifica regulat glicemia, pentru că mi-e teamă de complicațiile care pot apărea din cauza diabetului de care sufăr.
Chiar înainte să mă căsătoresc am aflat că mama mea a fost diagnosticată cu diabet de tip 2. Ea nu a luat în considerare indicațiile medicului și și-a neglijat dieta. Mai târziu, a suferit un infarct - avea colesterolul mare, iar diabetul i-a agravat starea. În 2009, am aflat că am și eu diabet de tip 2, însă nu vreau să repet greșelile mamei, așa că țin mult la dietă, îmi verific constant glicemia și am grijă să mă păstrez în cea mai bună formă pentru copiii mei. Nu suport gândul de a-i lăsa fără mamă, ceea ce s-ar putea întâmpla dacă las diabetul netratat.
Pe 9 septembrie 2010 am fost diagnosticat cu diabet de tip 2. Valoarea medie a zahărului din sânge era 289, când ar fi trebuit să fie 120. Hemoglobina glicolizată era mare, peste 10, deși ar fi trebuit să fie sub 7. Mi-am dat seama că trebuia să-mi schimb radical stilul de viață. Acum, îmi verific glicemia de 3-4 ori pe zi, înainte să mănânc. Iau Metformin pentru diabet și alte tipuri de medicamente pentru colesterol ridicat. Mă mențin...
La 36 de ani, durerea în piept m-a adus în sala de urgențe. Am crezut că fac un atac de cord! Cele 89 de kg, obiceiurile alimentare proaste și lipsa exercițiilor fizice m-au făcut victima diabetului! „De ce eu?!”, a fost primul meu gând. Refuzul, depresia și furia au urmat mai apoi. Dar mi-am dat seama că nu rezolv nimic dacă mă înec în gânduri amare. Așa că m-am conformat și am început să țin cont de indicațiile medicului.
Când am fost diagnosticată cu diabet, am crezut că e un coșmar din care mă voi trezi cu tratamentul adecvat și cu un stil de viață organizat. Dar tratamentul nu mă ajută să echilibrez valorile glicemiei, iar cele ale colesterolului și trigliceridelor sunt tot crescute. Cum pot să ajung să-mi pot ține diabetul sub control?
Se împlinesc 8 ani de când am fost diagnosticat cu diabet zaharat de tip 2. 8 ani de vizite regulate la medic, de tratamente, de tentații cărora le-am făcut față cu sprijinul necondiționat din partea familiei mele. Să-mi țin sub control valorile analizelor? O adevărată provocare, iar complicațiile parcă mă pândesc de după colț. Trebuie să existe o soluție. Am încredere.
În 2010, am ajuns la medic epuizat, cu vederea tot mai slăbită și încețoșată, gura mereu uscată și o sete teribilă. Hemoglobina glicozilată de 10,1 și glicemia de 150, simptomele și celelalte analize mi-au stabilit diagnosticul: diabet zaharat de tip 2. Deși iau tratament, glicata este tot peste valoarea normală, așa că trebuie să am mare grijă la complicații.
În ochii familiei mele, de sărbători, la ocazii speciale și pe nepusă masă, am arătat că sunt master-chef la mine în bucătărie. Un diagnostic mi-a amărât, pentru un timp, dulceața zilelor bogate-n bunătăți de casă: diabet de tip 2. Pentru a echilibra valorile glicemiei și ale grăsimilor din sânge, este important să iau cele mai bune decizii. Pentru mine... și pentru ai mei.
Am 70 de ani și mă confrunt cu diabetul de peste 20 de ani. Am luat câte 6 pastile pe zi, acum am redus la 3. Am hemoglobina glicozilată de 7.8. Îmi verific zilnic glicemia și mă chinui să-mi țin nivelul de colesterol și trigliceride sub control, ca să nu-mi agravez problemele de sănătate.
Niciodată n-am putut să-mi mențin glicemia sub control, oricât am încercat să țin regim. De parcă nu era de-ajuns, mai aveam și colesterolul mare: 274! Am încercat să slăbesc, dar puneam rapid kilogramele înapoi. Am încercat să fac mișcare, să nu mănânc gras, să iau medicamente, dar fără rost. Dacă aș putea să dau timpul înapoi, să fiu iar tânăr și sănătos…
Aveam obiceiul de a nu-mi face deloc analizele și acum regret. La 30 de ani, am observat că am prea des senzații de leșin, că merg la baie mai mereu și nu-mi puteam controla pofta de dulce. În loc să beau apă, alegeam sucurile. Drept urmare, la analizele de rutină am descoperit că am diabet. A fost cazul să iau măsuri și să-mi schimb complet stilul de viață.
La mine, diabetul e moștenire de familie. Bunica l-a avut, mama l-a avut, acum îl am și eu. Mi-aș dori ca fata mea să iasă din ecuație. E tare greu să fii tot timpul atent la ce mănânci, să-ți verifici aproape zilnic glicemia și să nu te poți odihni noaptea.