Factorii psihologici care mentin obezitatea

Obezitatea este caracterizată de grăsimea corporală în exces. Indicele de masă corporală (IMC) este indicatorul obezității – îți poți calcula și tu IMC gratuit aici

În general, obezitatea apare ca o urmare a consumului caloric mare, în raport cu nevoile organismului. Alimentația nesănătoasă, stilul de viață sedentar, precum și predispoziția genetică pentru îngrășare contribuie la instalarea și menținerea obezității.

Însă obezitatea poate avea consecințe extrem de grave asupra sănătății noastre, determinând apariția unor probleme inclusiv hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral, diabet de tip 2, boli ale vezicii biliare, oboseală cronică, astm, apnee în somn și unele forme de cancer.

Pentru femei, obezitatea poate duce la probleme la nivelul sistemului reproducător. Și studiile arată că acele cazuri severe de obezitate pot reduce speranța de viață, mai ales dacă ești un adult tânăr.
Cauzele obezității sunt rareori limitate la factori genetici, supraalimentare prelungită sau un stil de viață sedentar. Ceea ce facem și ceea ce nu facem rezultă adesea din modul în care gândim și simțim.

De exemplu, sentimentele de tristețe, anxietate sau stres îi determină adesea pe oameni să mănânce mai mult decât de obicei. Cu toate acestea, dacă nu acționezi din timp pentru a aborda aceste emoții, aceste strategii de coping pe termen scurt pot duce la probleme pe termen lung.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Obezitatea cauzează probleme de sănătate mintală

Există o varietate de factori sociali care pot duce la probleme de sănătate mintală pentru pacienții diagnosticați cu obezitate. Printre aceștia se numără:

Calitatea vieții

Bărbații și femeile obezi se confruntă adesea cu probleme legate de funcționarea fizică și profesională, atât din cauza dimensiunii lor, cât și a afecțiunilor cronice. Incapacitatea fizică de a face lucrurile pe care le iubesc – cum ar fi participarea la evenimente distractive, călătoriile sau vizitele cu prietenii și familia – poate duce la izolare socială, singurătate și mai multe dificultăți în a face față greutăților vieții. Durerea cronică în sine a fost legată de depresie, atrag atenția specialiștii.

Prejudecățile legate de greutate și discriminarea

Una dintre cele mai mari provocări pentru cei care se luptă cu problemele legate de greutate este perspectivele negative ale societății asupra obezității. Prejudecățile legate de greutate se referă la stereotipurile și atitudinile care definesc persoanele cu obezitate ca fiind neatractive, leneși și indisciplinați. Aceste percepții greșite nefavorabile pot fi răspândite în familii, în rândul colegilor, la locul de muncă și în mediile medicale de către furnizorii de servicii medicale. Ele pot duce la un comportament discriminatoriu care afectează stima de sine a unei persoane, oportunitățile de angajare și chiar calitatea asistenței medicale pe care o primește.

Imaginea corporală 

Prejudecățile legate de greutate și imaginea corporală tind să meargă mână în mână. Pacienții pot interioriza stigmatul societății împotriva obezității, ceea ce îi face să se simtă jenați de greutatea lor și nemulțumiți de aspectul lor. Oamenii care se luptă cu excesul de greutate pot experimenta, de asemenea, anxietate din cauza faptului că sunt judecați pentru felul în care arată.

Care sunt factorii psihologici care mențin obezitatea

Pe lângă factorii de țin de stilul de viață, care predispun la obezitate, există și câțiva factori psihologici care favorizează acumularea kilogramelor în plus, precum și menținerea obezității.

Depresia

Numeroase cercetări mai vechi sugerează că există o relație între excesul de greutate corporală și depresie. Persoanele cu obezitate extremă, de exemplu, au riscuri de aproape cinci ori mai mari să fi experimentat un episod de depresie majoră în ultimul an, comparativ cu cele cu greutate medie. Această relație dintre obezitate și depresie pare să fie mai puternică pentru femei decât pentru bărbați, poate din cauza accentului pus de societate pe silueta filiformă ca o caracteristică a frumuseții feminine.

Mai mult, aproximativ o treime dintre candidații pentru chirurgia bariatrică raportează simptome semnificative clinic de depresie în momentul intervenției chirurgicale, în timp ce aproximativ 50% raportează un istoric de depresie pe tot parcursul vieții.

Motivele acestei prevalențe mari nu sunt bine înțelese, dar pot include experiența de stigmatizare și discriminare legată de greutate, prezența durerii fizice sau a altor deficiențe în calitatea vieții sau apariția tulburărilor de alimentație. 

Obezitatea poate cauza apariția depresiei, însă lucrurile se pot întâmplă și invers – adică instalarea depresiei poate avea ca urmare acumularea kilogramelor în plus și apariția obezității. Depresia adesea cauzează modificarea obiceiurilor alimentare. În multe cazuri, pacienții depresivi își pierd apetitul și refuză mâncarea, însă există și situații în care depresia determină pacientul să mănânce în exces, pentru a-și alina suferințele și pentru a opri gândurile negre.

Depresia poate să apară din cauze evidente precum pierderea jobului, divorțul sau primirea unui diagnostic grav, însă poate să apară și pe fondul anxietății ori din cauza unei predispoziții genetice.
Odată acumulate kilogramele în exces, pacientului depresiv îi va fi greu să își rezolve atât problemele psihice, cât și pe cele cu greutatea. Asta pentru că obezitatea și depresia sunt două afecțiuni care se agravează reciproc. 

De aceea este atât de important să apelezi la specialiști precum medicul nutriționist și psihologul. Împreună cu aceștia, vei reuși să învingi obezitatea, dar și depresia. Nu vei reuși să câștigi lupta cu kilogramele în plus tratând strict problema obezității, dacă aceasta a apărut pe fondul depresiei. Odată învinsă depresia, pacientul va reuși să scape de kilogramele în plus, dar și să își mențină greutatea pe termen lung.

Tulburări de alimentație

Alimentația dezordonată este frecventă în rândul persoanelor care se confruntă cu obezitate. Mulți pacienți care se prezintă pentru un tratament de slăbire raportează că se angajează să mănânce din motive emoționale; alții spun că au dificultăți în a controla frecvența cu care mănâncă, mărimea porțiilor sau comportamentul alimentar ca răspuns la bombardarea indicațiilor alimentare din societatea modernă. 

Oarecum surprinzător pentru unii, doar puțini dintre aceștia recunosc oficial că suferă de tulburări de alimentație. Cea mai frecventă tulburare de alimentație în rândul persoanelor cu obezitate este mâncatul compulsiv.

Mâncatul compulsiv se caracterizează prin consumul unei cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp (mai puțin de 2 ore), timp în care individul experimentează o pierdere a controlului. Drept urmare, individul mănâncă mult mai repede decât în mod normal, până la saturație necontrolată, în absența foamei și adesea mănâncă singur. După ce a mâncat, individul se confruntă cu sentimente de dezgust și vinovăție. 

Studii mai vechi au sugerat că tulburarea de alimentație apare la 5% la 15% dintre candidații pentru chirurgia bariatrică. O parte dintre pacienții cu obezitate se confruntă cu bulimie nervoasă, unde alimentația excesivă este însoțită de vărsături autoinduse sau alte comportamente compensatorii, cum ar fi exercițiile fizice excesive. 

Aproximativ 5% dintre persoanele cu obezitate suferă de sindromul alimentației nocturne, o tulburare de alimentație, somn și dispoziție definită ca o întârziere a modelului circadian al aportului alimentar cauzată de trezirea în timpul nopții pentru a mânca.
 
Prezența alimentației excesive poate avea un impact negativ asupra eforturilor de slăbire. Prezența alimentației excesive este asociată fie cu pierderi suboptime în greutate, fie cu recăpătare prematură în greutate în urma unei intervenții chirurgicale bariatrice. 

Mâncatul compulsiv nu este considerată o contraindicație pentru chirurgia bariatrică sau alt tratament pentru pierderea în greutate. Este, totuși, considerat un potențial indicator de prognostic slab al rezultatului tratamentului pentru pierderea în greutate, în special în absența strategiilor de modificare a stilului de viață sau a farmacoterapiei special concepute pentru a aborda acest comportament.

Anxietate

Tulburările de anxietate sunt frecvente în rândul pacienților care se prezintă pentru operație bariatrică. Cea mai frecventă tulburare de anxietate la candidații care apelează la chirurgia bariatrică este tulburarea de anxietate socială, întâlnită la 9% dintre aceștia.

În lumina accentului pus de societatea occidentală pe silueta filiformă ca marker al frumuseții fizice, nu este surprinzător faptul că persoanele cu obezitate extremă raportează o anxietate crescută în situații sociale. Cu toate acestea, anxietatea socială, cu excepția cazului în care este de o intensitate paralizantă, nu se crede că poate contraindica tratamentul de slăbire. Totuși, experiența clinică sugerează că anxietatea necontrolată poate avea un impact negativ asupra angajării în tratamentul de slăbire sub toate formele sale.

Cum să-ți antrenezi psihicul astfel încât să câștigi lupta cu kilogramele în plus

În primul rând, trebuie să îți conștientizezi problema și să îți dorești să o rezolvi. Indiferent de vârsta pe care o ai, obezitatea te expune la probleme de sănătate grave, așa că nu trebuie neglijată.
Mai mult decât atât, sănătatea ta psihică va fi favorizată de reducerea numărului de kilograme.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Terapia cognitiv comportamentală te va ajuta să îți modifici percepția asupra mâncării și imaginii asupra propriului corp, astfel încât să reușești să arăți și să te simți bine. Psihologul îți poate fi alături cu sfaturi și tehnici pe care nimeni altcineva nu ți le poate oferi.

Apoi, e important să înțelegi că nu să scapi de kilogramele în plus e principalul scop, ci să îți menții apoi greutatea la care ajungi. În acest sens, vei învața că trebuie să îți schimbi complet stilul de viață și modul în care mănânci, nu să ții o dietă strictă o perioadă determinată de timp.

Ponturi care îți vor fi de ajutor:

  • Urmărește-ți obiceiurile alimentare și încearcă să înțelegi când și de ce mănânci nesănătos – e posibil să o faci atunci când ești stresat, trist sau bucuros. După ce identifici cauzele care determină să mănânci nesănătos, îți va fi mai ușor să te controlezi pentru că vei mânca conștient.
  • Cere ajutorul celor dragi în lupta cu kilogramele în plus – dacă simți că ești pe cale să renunți la luptă, discuta cu un prieten apropiat sau cu un membru al familiei și astfel vei reuși să îți regăsești motivația.
  • Nu te descuraja atunci când ai scăpări – e normal să ai și zile mai proaste, mai ales dacă suferi de depresie sau anxietate. Nu te judeca prea aspru și nu îți pierde încrederea în propriile forțe.
 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - The Psychosocial Burden of Obesity
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6052856/
National Council on Aging - How Excess Weight Impacts Our Mental and Emotional Health
https://www.ncoa.org/article/how-excess-weight-impacts-our-mental-and-emotional-health


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0