Anumiti nutrienti din alimente au fost asociati cu riscul de formare de cheaguri de sange
Anumiti nutrienti din alimente au fost asociati cu riscul de formare de cheaguri de sange
Anumiti nutrienti din alimente au fost asociati cu riscul de formare de cheaguri de sange
Rezumat: Cheagurile de sânge apar atunci când mecanismele normale de coagulare se activează prea mult sau în locul nepotrivit, iar riscul lor depinde de mulți factori, de la imobilizare și vârstă până la boli cronice și stil de viață. În ultimii ani, cercetările au analizat mai atent felul în care anumiți nutrienți din alimente, mai ales colina și compușii înrudiți, pot fi transformați de microbiomul intestinal în TMAO, o substanță asociată cu activarea plachetară și cu un risc cardiovascular mai mare. Asta nu înseamnă că un singur aliment provoacă automat cheaguri de sânge, ci că tiparul alimentar general poate influența terenul biologic în care acestea apar.
1. De ce contează alimentația atunci când vorbim despre cheaguri de sânge?
2. Ce sunt colina și TMAO?
a. Unde găsim colina în alimente?
b. Ce spun studiile recente despre TMAO?
3. Cum pot anumite alimente să creeze un teren propice pentru cheagurile de sânge?
4. Ce arată cercetările despre alimentele care pot ajuta la scăderea riscului de cheaguri de sânge?
De ce contează alimentația atunci când vorbim despre cheaguri de sânge?
Cheagurile de sânge nu sunt, în sine, un lucru „rău”, pentru că organismul are nevoie de ele ca să oprească sângerarea după o rană, însă problema apare atunci când coagularea se produce într-un vas de sânge fără să fie nevoie, iar acel cheag poate bloca circulația sau se poate deplasa către plămâni, inimă ori creier.
Un cheag din venele profunde ale piciorului se numește tromboză venoasă profundă, iar dacă o parte din el ajunge în plămâni apare embolia pulmonară, o urgență medicală; în același timp, cheagurile din artere pot contribui la infarct sau accident vascular cerebral.
Este important de înțeles de la început că alimentația nu este singura explicație pentru apariția de cheaguri de sânge, deoarece sedentarismul prelungit, spitalizarea, traumatismele, unele boli cronice, vârsta, sarcina, estrogenii și istoricul familial pot crește mult riscul; însă tot mai multe studii arată că și anumite alimente și anumiți nutrienți pot influența procesele care favorizează coagularea excesivă.
În ultimul deceniu, atenția cercetătorilor s-a mutat tot mai mult spre relația dintre intestin, microbiom și sistemul cardiovascular, iar una dintre cele mai discutate piste este cea care leagă colina din alimente de formarea TMAO.
Unele alimente bogate în colina sau în compuși înrudiți pot fi metabolizate de bacteriile intestinale într-un precursor numit TMA, care apoi este transformat de ficat în TMAO, iar nivelurile mai mari de TMAO au fost asociate în mai multe studii cu un risc cardiovascular mai mare și cu mecanisme care fac plachetele sanguine mai reactive, adică mai predispuse să participe la formarea de cheaguri de sânge.
Ce sunt colina și TMAO?
Colina este un nutrient esențial, ceea ce înseamnă că organismul are nevoie de el pentru funcții importante, inclusiv pentru structura membranelor celulare, pentru ficat și pentru sistemul nervos, deci nu trebuie demonizată și nici eliminată complet.
Problema discutată de cercetători nu este existența colinei, ci contextul metabolic în care aceasta este consumată, sursele alimentare predominante, cantitatea, particularitățile microbiomului și starea generală de sănătate a persoanei. Cu alte cuvinte, doi oameni pot mânca alimente asemănătoare, dar să producă niveluri diferite de TMAO, pentru că bacteriile lor intestinale, funcția rinichilor și alte variabile metabolice nu sunt identice.
TMAO, prescurtare de la trimetilamină N-oxid, este un compus rezultat din interacțiunea dintre dietă, microbiom și ficat, iar interesul pentru el a crescut deoarece cercetările l-au asociat cu procese precum inflamația vasculară, ateroscleroza și hiperreactivitatea plachetară.
Un studiu clinic randomizat a arătat că suplimentele cu colină au crescut nivelurile de TMAO și au adus în discuție efecte asupra funcției plachetare, autorii subliniind că TMAO este un metabolit proaterogen și protrombotic. Această nuanță este importantă: când vorbim despre TMAO și cheaguri de sânge, cele mai solide date se referă în special la mecanisme de coagulare și la riscul cardiovascular, nu la ideea simplistă că un singur aliment produce automat o tromboză venoasă profundă la orice persoană sănătoasă.
Unde găsim colina în alimente?
Colina se găsește în mai multe alimente, însă este mai abundentă în gălbenuș de ou, carne roșie, organe, unele produse lactate, carne de pasăre și alte produse de origine animală. Asta explică de ce discuția despre colina, TMAO și cheaguri de sânge apare frecvent în contextul unei diete bogate în alimente animale, mai ales când consumul de carne roșie este mare și aportul de fibre este scăzut.
Ce spun studiile recente despre TMAO?
Date mai noi au întărit ideea că TMAO nu este doar o curiozitate de laborator. Un studiu publicat în 2025 într-o cohortă multi-etnică din SUA a raportat că nivelurile plasmatice mai mari de TMAO au fost asociate cu un risc mai mare de boală cardiovasculară aterosclerotică incidentă, iar o analiză prospectivă din cohorta CARDIA a găsit asocieri între metaboliții legați de colina și evenimente cardiovasculare de-a lungul a 19 ani de urmărire, sugerând că această cale metabolică merită luată în serios.
Aceste rezultate nu demonstrează singure cauzalitatea perfectă, dar se adaugă la un corp de dovezi care leagă anumiți nutrienți, anumite alimente și TMAO de un mediu biologic mai favorabil apariției de cheaguri de sânge și evenimente trombotice.
Cum pot anumite alimente să creeze un teren propice pentru cheagurile de sânge?
Când alimentația este dominată de carne roșie, produse ultraprocesate și puține fibre, nu vorbim doar despre colesterol sau calorii, ci și despre schimbarea modului în care microbiomul procesează nutrienți precum colina și carnitina.
O revizuire sistematică publicată în 2025 asupra studiilor randomizate a concluzionat că un consum mai mare de carne roșie poate crește concentrațiile circulante, urinare sau fecale de TMAO, ceea ce susține ideea că unele alimente de origine animală, consumate frecvent și în cantități mari, pot alimenta această cale metabolică.
În paralel, un studiu controlat despre dieta mediteraneeană a arătat că o variantă cu aport mai redus de carne roșie neprocesată a dus la concentrații mai mici de TMAO decât o variantă cu aport moderat, ceea ce întărește mesajul practic că nu doar ce mănânci contează, ci și cât de des și în ce proporții.
Astfel, un tipar alimentar bogat în carne roșie și sărac în alimente vegetale integrale poate fi mai favorabil producerii de TMAO și, indirect, unor mecanisme implicate în cheaguri de sânge. În același timp, organismul fiecărei persoane răspunde diferit, iar riscul real depinde și de vârstă, rinichi, boli existente, tratamente și profilul microbiomului.
Ce arată cercetările despre alimentele care pot ajuta la scăderea riscului de cheaguri de sânge?
Dacă anumite alimente și anumiți nutrienți pot crește producția de TMAO, întrebarea firească este ce merită mâncat mai des pentru a reduce riscul de cheaguri de sânge. Aici intră în scenă, cum spuneam, dieta de tip mediteraneean și, mai larg, o alimentație centrată pe legume, leguminoase, cereale integrale, fructe, nuci și semințe.
Mai interesant este că și studiile recente despre TMAO merg în aceeași direcție. Un studiu clinic randomizat publicat în 2025 a evaluat o intervenție mediteraneeană de scurtă durată la 53 de adulți și a raportat o reducere a nivelurilor plasmatice de TMAO la persoanele care au crescut aderența la dieta mediteraneeană.
În același an, un alt studiu randomizat, de tip cross-over, a investigat efectul fibrelor după consumul de carne de vită și a pornit chiar de la observația că fibrele alimentare sunt asociate cu risc cardiovascular mai mic și cu o sănătate intestinală mai bună, sugerând încă o dată că aportul mai mare de fibre poate contrabalansa parțial un mediu metabolic favorabil producerii de TMAO.
Practic, dacă vrei să scazi riscul de cheaguri de sânge prin alimentație, fără promisiuni false și fără extreme, merită să mănânci mai des legume variate, fructe, fasole, linte, năut, ovăz, orz, pâine integrală, semințe, nuci și ulei de măsline, pentru că aceste alimente aduc fibre, grăsimi nesaturate și compuși vegetali benefici care susțin sănătatea vasculară și, în general, nu alimentează aceeași cale intensă de producere a TMAO ca dietele foarte bogate în produse animale.
În schimb, este rezonabil să reduci frecvența și cantitatea de carne roșie și mezeluri și să nu transformi ouăle, brânzeturile grase sau suplimentele cu colina în pilonii principali ai meniului zilnic, mai ales dacă ai și alți factori de risc cardiovascular.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Colina este rea pentru sănătate?
Răspuns: Nu, colina este un nutrient esențial, însă în anumite contexte alimentare și metabolice poate contribui la formarea de TMAO, compus asociat cu risc cardiovascular mai mare.
Întrebare: Toate ouăle cresc automat riscul de cheaguri de sânge?
Răspuns: Nu există dovadă că un ou provoacă direct un cheag, iar un studiu clinic a sugerat că suplimentele cu colina cresc TMAO mai clar decât ouăle întregi; contează tiparul alimentar total.
Întrebare: Ce este TMAO, pe scurt?
Răspuns: TMAO este un compus format din interacțiunea dintre anumiți nutrienți din alimente, bacteriile intestinale și ficat, iar nivelurile mai mari au fost asociate cu risc cardiovascular crescut.
Întrebare: Ce să mănânc mai des ca să îmi scad riscul de cheaguri de sânge?
Răspuns: Mai des merită să alegi legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și ulei de măsline, adică alimente caracteristice dietei mediteraneene și unui aport mai mare de fibre.
Întrebare: Dacă iau anticoagulante, pot schimba dieta după acest articol?
Răspuns: Nu fără sfatul medicului, mai ales dacă iei warfarină, pentru că unele alimente bogate în vitamina K pot influența tratamentul dacă aportul lor se schimbă brusc.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PMC - Short-Term Mediterranean Dietary Intervention Reduces Plasma Trimethylamine-N-Oxide Levels in Healthy Individuals
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12525710/
Studiul „Short-Term Mediterranean Dietary Intervention Reduces Plasma Trimethylamine-N-Oxide Levels in Healthy Individuals”, apărut în Nutrients. 2025 Sep 30;17(19):3135. doi: 10.3390/nu17193135, autori: Melike Şeyma Deniz, Murat Baş
Nature - Trimethylamine-N-oxide (TMAO) and risk of incident cardiovascular events in the multi ethnic study of Atherosclerosis
https://www.nature.com/articles/s41598-025-05903-3
Studiul „Trimethylamine-N-oxide (TMAO) and risk of incident cardiovascular events in the multi ethnic study of Atherosclerosis”, apărut în Sci Rep 15, 23362 (2025). https://doi.org/10.1038/s41598-025-05903-3, autori: Budoff, M.J., de Oliveira Otto, M.C., Li, X.S. et al.
Nature - Effect of dietary fiber on trimethylamine-N-oxide production after beef consumption and on gut microbiota: MEATMARK – a randomized cross-over study
https://www.nature.com/articles/s41430-025-01636-8
Studiul „Effect of dietary fiber on trimethylamine-N-oxide production after beef consumption and on gut microbiota: MEATMARK – a randomized cross-over study”, apărut în Eur J Clin Nutr 79, 980–990 (2025). https://doi.org/10.1038/s41430-025-01636-8, autori: Haas, M., Brandl, B., Neuhaus, K. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
