Eliminarea grasimilor trans ar putea reduce incidenta infarctului si a accidentului vascular
Eliminarea grasimilor trans ar putea reduce incidenta infarctului si a accidentului vascular cerebral
Eliminarea grasimilor trans ar putea reduce incidenta infarctului si a accidentului vascular cerebral
Se tot vorbește despre grăsimi și riscurile asociate cu consumul în exces și pe bună dreptate. Chiar dacă organismul are nevoie de grăsimi pentru a funcționa bine, e important ce fel de grăsimi consumăm și în ce cantitate. Dacă avem nevoie de grăsimi nesaturate și, în mică măsură, de grăsimi saturate, când e vorba de grăsimi trans, cercetările arată că acestea vin cu o serie de riscuri pentru sănătate, deci e mai bine să le limităm cât mai mult.
Grăsimile reprezintă un nutriment esențial în alimentație, necesare pentru funcționarea corectă a organismului. Acestea furnizează energie, ajută la absorbția vitaminelor liposolubile (cum sunt A, D, E, K) și sunt esențiale pentru sănătatea celulară și hormonală. Există, însă, diferite tipuri de grăsimi, iar unele sunt mai benefice pentru sănătate decât altele.
Tipuri de grăsimi
Iată ce grăsimi găsim în alimente:
Grăsimi nesaturate
Grăsimile nesaturate, mononesaturate și polinesaturate, sunt considerate grăsimile sănătoase: consumate cu moderație, cele mononesaturate ajută la reducerea nivelului de colesterol LDL (rău) și la creșterea nivelului de colesterol HDL (bun), scăzând riscul bolilor cardiovasculare, iar cele polinesaturate, care includ acizii grași esențiali Omega-3, sunt cruciale pentru sănătatea creierului, reduc inflamația și susțin sănătatea inimii. Astfel de grăsimi sunt prezente în: măsline și ulei de măsline, diverse nuci, alune și semințe, avocado, pește gras (somon, macrou, sardine, hering).
Grăsimi saturate
Grăsimile saturate sunt bune doar în cantități mici. Consumul excesiv poate duce la creșterea nivelului de colesterol LDL și, deci, a riscului de boli cardiovasculare. Aceste grăsimi se găsesc în carne (carnea roșie, cum ar fi cea de vită sau de porc, conține o cantitate mai mare de grăsimi saturate, în timp ce carnea de găină sau de curcan o cantitate mai mică), untură, produse lactate integrale (lapte, unt, smântână, brânză) și ulei de cocos.
Grăsimi trans
Acestea sunt cele mai dăunătoare tipuri de grăsimi, crescând nivelul de colesterol LDL și reducând nivelul de colesterol HDL, ceea ce poate duce la un risc crescut de boli de inimă și inflamații. Ar trebui evitate pe cât posibil, în niciun caz consumate zilnic sau în mod regulat. Se găsesc în produse ultra procesate și în cele prăjite, cum ar fi margarine, brânze topite, mezeluri, produse de patiserie și de fast-food.
Ce spun studiile despre consumul de grăsimi trans?
Grăsimile trans pot fi naturale sau industriale. Cele artificiale sunt generate prin hidrogenarea parțială cu hidrogen gazos și un catalizator metalic, iar cele naturale apar prin hidrogenarea parțială cu hidrogen produs în timpul oxidării substraturilor și a enzimelor bacteriene drept catalizatori. Cele naturale se găsesc în produsele de origine animală precum laptele, untul, brânza și carnea de vită, în timp ce grăsimile trans artificiale se găsesc în produse tartinabile precum margarina, dar și în unele alimente populare ultra procesate și congelate, cum ar fi floricelele de porumb de făcut la microunde sau pizza congelată. Unele grăsimi trans se formează și în timpul prăjirii uleiurilor la temperaturi ridicate.
Aportul de grăsimi trans, asociat cu risc mare de boli cardiovascularre
Grăsimile alimentare, fie că e vorba de grăsimi saturate, nesaturate sau trans, au fost unul dintre subiectele centrale de discuție în literatura științifică a ultimilor ani și au primit mai multă atenție din partea profesioniștilor din domeniul sănătății și a publicului decât orice alt nutriment, spun autorii unei analize de dată recentă.
Chiar dacă există o ușoară diferență în geometria lanțului de carbon, spun autorii studiului, structura chimică a acizilor grași trans este similară cu cea a acizilor grași saturați. Întrebarea este dacă această diferență geometrică duce la o diferență și în efectele asupra sănătății. Ei bine, s-a demonstrat prin studii randomizate controlate că, în general, înlocuirea grăsimilor trans și saturate din dietă cu grăsimi nesaturate îmbunătățește sănătatea cardiovasculară.
Mai multe cercetări indică faptul că grăsimile trans artificiale cresc nivelul de colesterol LDL (lipoproteine cu densitate joasă) și scad nivelul de colesterol HDL (lipoproteine cu densitate mare), în consecință, crescând riscul de boală coronariană. Mai mult, s-a constatat că aportul de astfel de grăsimi crește riscul de ateroscleroză și induce apoptoza și inflamația.
Analizele mai arată un aport ridicat de grăsimi saturate este asociat cu un risc crescut de diabet de tip 2. În mod similar, unele dovezi arată că un aport mare de grăsimi trans poate duce la creșterea rezistenței la insulină. Studiile clinice care au inclus participanți sănătoși și supraponderali sau diabetici au arătat că grăsimile trans agravează rezistența la insulină la persoanele supraponderale sau diabetice (cei cu rezistență la insulină preexistentă), dar pot avea efecte mai mici la subiecții tineri și slabi.
Restricționarea folosirii de grăsimi trans în alimente are efecte benefice pentru sănătate
Este oare posibil ca ingredientele dintr-o brioșă să influențeze riscul de infarct? Se pare că da, întrucât un studiu a arătat că incidența infarctului și accidentului vascular cerebral a scăzut în comunitățile care au restricționat consumul de alimente cu grăsimi trans.
Grăsimile trans, care se găsesc preponderent în produse alimentare precum chips-uri, brânze topite, crenvurști, salamuri și diverse alimente prăjite mult (deep fry), au fost asociate cu creșterea riscului de boli cardiace. Prin urmare, unele țări sau orașe din anumite țări au implementat politici de reducere a grăsimilor trans în restaurante.
„Studiul nostru subliniază puterea politicilor publice asupra sănătății cardiovasculare a populației. Grăsimile trans dăunează sănătății cardiovasculare, iar diminuarea sau eliminarea acestora din regimul alimentar poate reduce substanțial incidența infarctului și accidentului vascular cerebral”, a spus autorul studiului, dr. Eric Brandt, medic clinician de medicină cardiovasculară la Școala de Medicină Yale.
Cercetătorii au comparat datele din perioada 2002‑2013 din districtele din New York fără restricții privind grăsimile trans. Studiul a arătat o scădere cu 6% a spitalizărilor cauzate de infarct și accident vascular cerebral în zonele cu restricții privind grăsimile trans față de cele care nu au implementat astfel de măsuri în decursul a trei ani de la punerea în aplicare a politicilor privind grăsimile trans. „Este o diminuare considerabilă”, a precizat Brandt.
Deși studiul a arătat o legătură între restricțiile privind grăsimile trans și scăderea riscului de infarct și accident vascular cerebral, trebuie menționat că studiul nu a fost conceput pentru a demonstra o legătură directă de tip cauză-efect.
În anul 2018, o interdicție a U.S. Food and Drug Administration privind utilizarea uleiurilor parțial hidrogenate în alimente aproape că elimina grăsimile trans din regimul alimentar la nivel național. Constatările studiului sugerează că măsura luată de Food and Drug Administration pentru restricționarea grăsimilor trans în toate alimentele tinde să aibă beneficii multiple, potrivit spuselor doctorului Brandt.
„Deși unele companii au redus cantitatea de grăsimi trans din alimente, recomandările curente ale FDA (Autorității pentru Controlul Medicamentelor și Alimentelor) privind etichetele prevăd că până la 0,49 grame de grăsimi trans pentru fiecare porție să fie etichetate drept 0 grame, prin urmare, consumatorii trebuie să examineze cu atenție etichetele pentru a identifica grăsimile trans ascunse, care de obicei sunt etichetate drept uleiuri parțial hidrogenate”, a explicat dr. Brandt într-un comunicat al Universității Yale. „Odată cu reglementarea FDA, consumatorii nu trebuie să mai fie atât de vigilenți. O interdicție la nivel național a grăsimilor trans reprezintă un mare câștig pentru persoanele care riscă să sufere de boli cardiovasculare”, a precizat acesta.
Ce cantitate de grăsimi nesaturate, saturate și trans este sigură pentru consum?
Pentru o dietă sănătoasă, este important să consumăm grăsimile în mod echilibrat, prioritizând alimentele cu grăsimi nesaturate și limitându-le pe cele cu grăsimi saturate și trans.
În ce privește grăsimile nesaturate, este bine să consumi zilnic, în diverse preparate, una-două linguri de ulei de măsline, o mână de nuci sau un avocado. Măcar de două ori pe săptămână este bun pentru sănătate aportul de pește gras. Grăsimile nesaturate ar trebui să reprezinte cam 10-20% din caloriile zilnice.
Consumul de grăsimi saturate ar trebui să fie sub 10% din caloriile zilnice. Pentru o dietă de 2000 de calorii pe zi, aceasta înseamnă aproximativ 20 grame de grăsimi saturate pe zi. Ca exemplu, carnea de porc, în funcție de cât de slabă sau grasă este, poate avea la suta de grame 4-5 grame de grăsimi saturate sau peste 20 g.
Consumul de grăsimi trans ar trebui să fie cât mai mic posibil, ideal sub 1% din caloriile zilnice. Pentru o persoană care mănâncă 2000 de calorii pe zi, aceasta înseamnă mai puțin de 2 grame de grăsimi trans pe zi.
În concluzie, deși este nevoie de grăsimi în alimentație, contează ce fel de grăsimi consumi mai des și în ce cantitate. Pentru a menține o alimentație cât mai sănătoasă, este esențial să prioritizezi grăsimile nesaturate și să limitezi consumul de grăsimi saturate și trans. Burgeri, pizza, merdenele, gogoși, salam, crenvurști, brânză topită, cartofi prăjiți, chipsuri și altele asemenea nu ar trebui consumate nicidecum zilnic, ci cât mai rar, de poftă, cum s-ar spune. Prin respectarea acestor recomandări, poți contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare și la păstrarea unei stări generale bune de sănătate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
World Health Organization - Trans fat
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/trans-fat
NCBI - The Effect of Trans Fatty Acids on Human Health: Regulation and Consumption Patterns
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8535577/
Studiul „The Effect of Trans Fatty Acids on Human Health: Regulation and Consumption Patterns”, apărut în Foods. 2021 Oct; 10(10): 2452, Published online 2021 Oct 14. doi: 10.3390/foods10102452, autori: Davit Pipoyan et al.
NCBI - Hospital Admissions for Myocardial Infarction and Stroke Before and After the Trans-Fatty Acid Restrictions in New York
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5815031/
Studiul „Hospital Admissions for Myocardial Infarction and Stroke Before and After the Trans-Fatty Acid Restrictions in New York”, apărut în JAMA Cardiol. 2017 Jun; 2(6): 627–634. Published online 2017 Apr 12. doi: 10.1001/jamacardio.2017.0491, autori: Eric J. Brandt, Rebecca Myerson, Marcelo Coca Perraillon, Tamar S. Polonsky
Te-ar mai putea interesa și...
