Cum te afecteaza frigul si temperaturile scazute daca ai angina pectorala
Cum te afecteaza frigul si temperaturile scazute daca ai angina pectorala
Cum te afecteaza frigul si temperaturile scazute daca ai angina pectorala
Persoanele sănătoase nu au de obicei probleme cu temperaturile scăzute, însă dacă ai angină pectorală, frigul are un impact diferit asupra ta. Ți-am pregătit în acest articol câteva date despre angină și o serie de măsuri pe care le poți lua pentru a trece cu bine peste zilele friguroase.
Lunile de iarnă aduc cu ele temperaturi din ce în ce mai scăzute, gheață, polei și zăpadă, iar pentru majoritatea oamenilor, datul la zăpadă (deszăpezirea curții, de exemplu, sau a zonelor din jurul blocului) nu duce la niciun fel de probleme de sănătate. Însă dacă suferi de o boală coronariană (cardiopatie ischemică) și ai deja angină pectorală, este important să știi cum poate vremea rece și mai ales cum poate expunerea la frig extrem să îți afecteze inima.
Ce impact are vremea friguroasă asupra cardiacilor?
Specialiștii ne avertizează că persoanele care petrec mult timp afară, în cazul în care temperaturile sunt extrem de mici, ar trebui să evite efortul fizic subit, cum ar fi să ridice o lopată grea, plină de zăpadă. Chiar și mersul prin zăpada umedă ar putea să solicite foarte mult inima anumitor pacienți cardiaci. Așa că este deosebit de important să știi cum să te protejezi dacă ai dureri în piept (angină pectorală). Chiar dacă ți se pare greu de crezut, starea de sănătate a inimii tale poate fi grav afectată de frigul de afară, indiferent de vârsta ta și de cât de activ ești sau nu în general.
De ce este inima în pericol dacă stai în frig?
Când temperatura corpului tău scade și începi să simți frigul, inima face tot posibilul să îți mențină corpul cald și bate mai repede pentru a pompa sângele și pentru a-l face să circule prin tot corpul, pentru a proteja organele importante. Chiar și așa, frigul de afară face ca arterele să se contracte, lucru care apoi îți crește pulsul și îți crește tensiunea arterială. La rândul său, acest lucru îți poate crește riscul de a dezvolta cheaguri de sânge, care pot duce la infarct miocardic ori accident vascular cerebral (AVC).
Modificările hormonale din organism, în perioadele cu vreme rece, pot crește probabilitatea ca sângele să se coaguleze. Pe măsură ce arterele se contractă din cauza aerului foarte rece, crește riscul de blocaje. E bine să reții că un infarct miocardic are loc când un cheag de sânge blochează subit și complet una dintre arterele inimii, iar acea parte a mușchiului inimii nu mai este irigată cu sânge, deci nu mai are parte de oxigenul necesar.
De ce să nu te apuci să dai zăpada dacă ai angină pectorală?
Oricât ar fi de tentant să dai zăpada cu lopata, dacă suferi de angină pectorală, e bine să lași deszăpezirea curții sau a aleii din fața blocului pe seama altcuiva, pentru acest tip de activitate nu este deloc indicat în cazul tău.
Știi că inima ta pompează și muncește deja mai mult decât în mod normal, pentru a-ți menține corpul cald (când ești afară), iar dacă adaugi la această ecuație și efortul fizic brusc, prin intermediul activității fizice cum este adunarea zăpezii pentru a face poteci, în acest fel îți poți agrava orice fel de afecțiuni ale inimii. De exemplu, dacă trebuie să dai zăpada de pe alee sau să îți dai zăpada jos de pe mașină și suferi de angină pectorală, atunci nu faci decât să îți supui mușchiul inimii unui efort și mai mare, punând o presiune suplimentară pe acest organ.
Să nu uităm că angina pectorală este cel mai frecvent resimțită în timpul efortului fizic și în perioadele în care stai în frig, afară, la temperaturi foarte mici. Simptomele pe care un pacient cu angină le simte, de regulă, sunt o senzație de presiune sau de greutate în mijlocul pieptului, însoțită de durere care uneori radiază, adică se extinde spre unul dintre brațe sau spre ambele brațe, iar durerea aceasta poate ajunge până la gât sau maxilar.
De reținut este că persoanele care au o formă de cardiopatie ischemică (numită și boală cardiacă coronariană) suferă, adeseori, de angină pectorală, deci de durere sau disconfort în piept, atunci când stau în frig, prin urmare este important să se protejeze.
Pe lângă temperaturile scăzute, și alți factori, cum ar fi vântul puternic, zăpada și ploaia ori lapovița, pot reduce temperatura corpului. Umezeala de afară determină corpul să piardă căldură și mai repede, așa că este esențial să îți menții temperatura corporală la un nivel normal, purtând mai multe straturi de haine, șosete groase și mănuși.
Cum să îți protejezi inima în zilele friguroase, dacă ești pacient cu angină?
Când ai angină, e bine să ții cont de câteva îndrumări în zilele friguroase:
Ai grijă la temperatura din casă
Menține o temperatură constantă în locuința ta și folosește, dacă ți-e frig, o sticlă în care pui apă caldă și o închizi bine sau o pătură electrică, pentru a te încălzi când stai în pat, în timpul nopții. O temperatură sănătoasă pentru interior este cea de 20 de grade Celsius, dar multe persoane au nevoie de puțin mai mult pentru a se simți confortabil, așa că stabilește temperatura la un nivel potrivit pentru tine.
Fii activ, dar nu afară
Fii activ doar când ești în interior, nu ieși în frig pentru a face mișcare. Fă câțiva pași prin casă și câteva întinderi și îndoiri cel puțin o dată la fiecare oră și evită să stai jos pe perioade prea lungi de timp. Mișcarea îți face bine, însă ai grijă să nu îți forțezi corpul prea tare.
Mănâncă bine
Mănâncă la ore regulate, ia mese calde și bea ceaiuri ori supe calde, astfel încât să îi dai corpului tău energia de care are nevoie pentru a menține o temperatură normală.
Îmbracă-te cu atenție
Când ieși din casă, este bine să te îmbraci în mai multe straturi, adică să porți mai multe haine subțiri, pentru că acestea îți pot ține mai bine de cald decât dacă ai avea un singur pulover gros. Poartă pe cap o căciulă, o pălărie de iarnă și o eșarfă dacă ieși din casă, pentru că o cantitate mare de căldură corporală se pierde prin zona capului.
Ține legătura cu medicul curant
Sună-ți medicul curant sau mergi la cabinet dacă ai un motiv medical de îngrijorare sau ai întrebări ori dacă te confrunți cu simptome care ar putea indica o problemă medicală (cum ar fi o afecțiune cardiacă sau diabetul).
Nu uita că expunerea la temperaturi extrem de mici și la frig îți afectează inima și poate declanșa angina stabilă. Statul în frig duce la o creștere a tensiunii arteriale, care este asociată cu o cerere mai mare de oxigen a mușchiului inimii, la toți pacienții, după cum confirmă cercetările. Acest mecanism poate fi răspunzător, în parte, pentru toleranța variabilă la frig, care afectează pacienții cu angină declanșată de efort fizic.
Despre angina pectorală
Angina pectorală este un sindrom clinic de disconfort sau presiune precordială cauzat de ischemia miocardică tranzitorie fără infarct. Afecțiunea este de obicei declanșată de efort sau stres psihologic și ameliorată de odihnă sau de nitroglicerină sublinguală.
Angina poate fi o durere vagă, nu foarte supărătoare sau poate deveni rapid o senzație de intensă de presiune asupra pieptului. Disconfortul este cel mai frecvent resimțit sub stern, deși locația poate să varieze, și poate radia către umărul stâng și în interiorul brațului stâng, chiar și până la degete ori direct spre spate, în gât, maxilar și dinți. Senzația poate fi resimțită și în partea superioară a abdomenului. Femeile sunt mai predispuse să aibă simptome atipice, cum ar fi arsuri sau sensibilitate la spate, umeri, brațe sau maxilar.
Tratamentul anginei pectorale se face cu modificarea factorilor de risc (fumat, tensiune arterială, lipide), cu medicamente antiagregante plachetare (aspirină și uneori clopidogrel, prasugrel sau ticagrelor), beta-blocante, nitroglicerină și blocante ale canalelor de calciu pentru controlul simptomelor, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și statine. Dacă simptomele persistă în ciuda terapiei medicamentoase, se apelează la proceduri de revascularizare.
Principalele obiective ale tratamentului anginei pectorale sunt de a calma simptomele acute, de a preveni sau a reduce ischemia și de a preveni evenimentele ischemice viitoare.
Fumătorii ar trebui să renunțe la fumat - după mai mulți ani de la renunțarea la fumat, riscul de infarct miocardic este la fel de redus precum cel al persoanelor care nu au fumat niciodată. Hipertensiunea arterială mai mare de 130/80 ar trebui tratată corespunzător - chiar și hipertensiunea ușoară crește volumul de muncă al inimii.
Și pierderea în greutate în cazul persoanelor care au kilograme în plus ajută la reducerea severității anginei. Scăderea agresivă a valorilor mari ale colesterolului total îmbunătățește funcția endotelială și, astfel, răspunsul arterial la stres. Un program de exerciții care pune accentul pe mers îmbunătățește adesea starea pacientului, reduce riscul de evenimente ischemice acute și îi crește toleranța la efort.
Principalele efecte adverse ale anginei pectorale sunt angina instabilă, infarctul miocardic și moartea subită din cauza aritmiilor. Rata anuală de mortalitate este de aproximativ 1,4% la pacienții cu angină pectorală, fără antecedente de infarct miocardic, ECG normal în repaus și tensiune arterială normală.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Heart Association - Cold Weather and Cardiovascular Disease
https://www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/what-is-cardiovascular-disease/cold-weather-and-cardiovascular-disease
MSD Manual - Angina Pectoris
https://www.msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/coronary-artery-disease/angina-pectoris
Te-ar mai putea interesa și...