Celibatarii din mediul rural cu boli cardiovasculare, risc crescut de deces prematur? (studiu)

Celibatarii cu boli cardiovasculare, care locuiesc în zone rurale, pot avea un risc crescut de deces prematur din cauza lipsei de speranță, potrivit unui studiu apărut în Journal of the American Heart Association.

A trăi într-o zonă rurală și a nu avea un partener de viață par a fi două situații potrivnice sănătății inimii. Aceste aspecte au fost corelate cu rate mai mari de deznădejde sau lipsă de speranță în rândul persoanelor cu boli de inimă, potrivit cercetătorilor.

Lipsa de speranță poate crește riscul de deces prematur

Un studiu¹ recent este primul care a încercat să afle dacă viața într-un mediu rural este un factor de risc semnificativ pentru lipsa de speranță. Statisticile indică faptul că adulții din SUA - cei cu și fără boli cardiovasculare - care locuiesc la țară au rate mai mari de deces decât cei care trăiesc în comunitățile urbane. Mulți factori de risc cunoscuți pentru bolile de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea și fumatul sunt, de asemenea, mai răspândiți în rândul persoanelor care locuiesc în medii rurale.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Sentimentele de deznădejde, fie că apar ca răspuns temporar la un nou eveniment (deci reprezintă o stare), sau o perspectivă continuă asupra vieții (deci sunt o trăsătură), sunt, de asemenea, legate de progresia și dezvoltarea bolilor de inimă. Până la jumătate dintre persoanele cu boli de inimă raportează sentimente de deznădejde, iar lipsa de speranță poate să tripleze riscul de atac de cord sau deces prematur. Deși traiul într-o zonă rurală și lipsa de speranță sunt fiecare asociate cu bolile de inimă, acest studiu este primul care examinează dacă viața într-un cadru rural influențează puterea de a spera și lipsa de speranță.

Viața la țară poate fi un factor de risc pentru deznădejde

Autorii studiului spun că descoperirile lor arată că traiul într-o zonă rurală este un factor de risc pentru deznădejde. Deoarece se știe că lipsa de speranță crește riscul de deces la persoanele cu boli de inimă, profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să recunoască subgrupurile care sunt cele mai expuse riscului și să ofere îndrumări și tratament, mai spun aceștia.

Cercetătorii au colectat date de la 628 de adulți în două spitale din Dakota de Sud și un spital din Michigan. Participanții erau cu toții adulți și fuseseră diagnosticați cu un atac de cord sau dureri toracice severe (angină) sau trecuseră prin proceduri pentru deschiderea arterelor înfundate ale inimii (de exemplu, stent). Aproximativ 25% dintre cei înscriși la studiu locuiau într-o zonă rurală. Cam o treime dintre participanți erau femei, circa două treimi dintre participanți erau căsătoriți și majoritatea (92%) erau din rasa albă. Aproximativ jumătate dintre participanți aveau antecedente de boli cardiovasculare, iar un sfert sufereau de depresie.

Cercetătorii au folosit Scala State-Trait Hopelessness, un chestionar auto-raportat care măsoară o perspectivă negativă și un sentiment de neputință față de viitor, scorurile mai mari fiind echivalente cu sentimentele crescute de deznădejde. Deoarece lipsa de speranță și depresia sunt adesea asociate, dar distincte, participanții au completat și un chestionar pentru a măsura severitatea depresiei lor. 

În plus, scăderea funcției fizice este legată de sentimentele de deznădejde, astfel încât participanții au completat un alt chestionar pentru a-și evalua capacitatea de a efectua activități fizice zilnice. În cele din urmă, cercetătorii au clasificat și locurile în care trăiau participanții la studiu, folosind date de la recensământ.

Lipsa de speranță afectează mai mult celibatarii din zona rurală

În urma analizei, cercetătorii au descoperit următoarele aspecte:

  • Nivelurile de deznădejde ca stare (declanșată de un nou eveniment de viață, cum ar fi un eveniment cardiac) la adulții cu boli cardiovasculare care trăiesc în zonele rurale au fost cu 10% mai mari decât în rândul adulților din mediul urban (58,8% până la 48,8%, respectiv).
  • Nivelurile de deznădejde ca trăsătură (perspectivă generală asupra vieții) au fost relativ similare în rândul adulților din mediul rural și din mediul urban (59% până la 55%, respectiv).
  • Cu 20% mai mulți participanți celibatari din zonele rurale se confruntau cu deznădejdea ca stare decât omologii lor căsătoriți din mediul rural.

Autorii sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua dacă adulții cu boli de inimă care trăiesc în zonele rurale continuă să aibă niveluri mai mari de deznădejde față de cei care locuiesc în zonele urbane după externarea din spital și pe tot parcursul recuperării. Legătura dintre starea civilă în rândul persoanelor care trăiesc în zonele rurale și sentimentele de deznădejde este, de asemenea, importantă pentru studiile viitoare.

Oamenii de știință avertizează că studiul are și câteva limitări importante. Dimensiunea eșantionului a fost mică și a inclus oameni care trăiesc doar într-o anumită zonă a lumii, așa că sunt necesare mai multe cercetări pentru a examina diferențele rurale și urbane în diferite regiuni geografice din SUA și din restul lumii. A existat, de asemenea, o diversitate rasială și etnică limitată în rândul participanților la studiu, iar partenerii necăsătoriți care locuiau împreună nu au fost clasificați în mod specific.

Concluzia savanților este că rezultatele studiului indică faptul că este nevoie de mai multe informații pe această temă și de a dezvolta metode eficiente de prevenire și tratament pentru persoanele cu boli cardiovasculare care se confruntă cu lipsa de speranță.

Deznădejdea netratată poate deveni o problemă gravă în timp

Lipsa de speranță poate deveni o problemă gravă, afectând nu doar sănătatea mintală, ci și sănătatea fizică a unei persoane, mai ales dacă are deja anumite boli cu care se confruntă, cum ar fi cele cardiovasculare. Pentru că în mediul rural este mai dificil de abordat această situație cu ajutorul psihoterapiei (spre care se îndreaptă multe persoane care trăiesc în comunitățile urbane), ar fi nevoie de programe sanitare la nivel național pentru a ajunge și la aceste persoane și la a le ajuta să învețe cum să lupte cu problema deznădejdii.

Și persoanele apropiate le pot fi de ajutor celor care se confruntă cu lipsa de speranță. Răbdarea, ascultarea, empatia și oferirea sprijinului pot conta foarte mult mai ales pentru oamenii care nu au un partener de viață, fiind astfel sprijiniți să lupte cu deznădejdea și să caute soluții prin care să-și îmbunătățească viața.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAHA - Investigating Rurality as a Risk Factor for State and Trait Hopelessness in Hospitalized Patients With Ischemic Heart Disease
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/JAHA.121.020768
1. Studiul „Investigating Rurality as a Risk Factor for State and Trait Hopelessness in Hospitalized Patients with Ischemic Heart Disease”, apărut în Journal of the American Heart Association (2021). www.ahajournals.org/doi/10.1161/JAHA.121.020768, autori: Deb Bomgaars et al.
Pscyhology Today - How to Overcome Hopelessness 
https://www.psychologytoday.com/us/blog/anxiety-files/202104/how-overcome-hopelessness


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0