Care sunt factorii care pot declansa episoadele de angina pectorala

Angina reprezintă durerea în piept cauzată de reducerea fluxului sanguin către miocard (așa cum mai este numit mușchiul inimii).

De regulă, angina nu pune viața în pericol, însă să nu uităm că ea reprezintă un semnal de alarmă, care ar putea indica faptul că pacientul prezintă un risc (care nu trebuie neglijat) de a suferi un infarct miocardic ori un accident vascular cerebral.

Simptome ale anginei pectorale

Principalul simptom al anginei este, deci, durerea în piept. Ca să o recunoști, reține că durerea în piept cauzată de angină are câteva caracteristici:

- se simte o presiune în piept, ca o "gheară" care strânge zona pectorală, este o durere surdă sau o senzație de greutate în zona pieptului; această durere se poate extinde până la brațul drept, zona gâtului, maxilar sau spate;

- durerea în piept este declanșată de efortul fizic sau de stres, însă există și alți factori care pot duce la apariția acestui simptom;

- durerea în piept se oprește după câteva minute de repaus.

În unele situații, pacientul prezintă și alte simptome, cum ar fi senzația de rău sau senzația că nu mai poate respira.

Factori de risc

Următorii factori de risc cresc riscul de boală coronariană și angină pectorală:

Consumul de tutun. Tutunul de mestecat, fumatul și expunerea pe termen lung la fumatul pasiv dăunează pereților interiori ai arterelor - inclusiv arterelor către inima - permițând depozitelor de colesterol să colecteze și să blocheze fluxul sanguin.
Diabet. Diabetul crește riscul de boală coronariană, care duce la angină și atacuri de cord prin accelerarea aterosclerozei și creșterea nivelului de colesterol.
Tensiune arterială crescută. În timp, hipertensiunea arterială dăunează arterelor prin accelerarea întăririi lor.
Niveluri ridicate de colesterol sau trigliceride din sânge. Colesterolul este o parte majoră a depozitelor care pot îngusta arterele din corpul tău, inclusiv pe cele care alimentează inima. Un nivel ridicat de colesterol cu lipoproteine cu densitate joasă (LDL), cunoscut și sub denumirea de colesterol „rău”, crește riscul de angină pectorală și atacuri de cord. Un nivel ridicat de trigliceride, un tip de grăsime din sânge legat de dieta ta, este, de asemenea, nesănătos.
Istoric familial de boli cardiace. Dacă un membru al familiei are boală coronariană sau a avut un atac de cord, ai un risc mai mare de a dezvolta angină pectorală.
Vârsta mai înaintată. Bărbații peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani au un risc mai mare de angină decât adulții mai tineri.
Lipsa de exercițiu și stilul de viață sedentar. Un stil de viață inactiv contribuie la creșterea colesterolului, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și obezitatea. Cu toate acestea, este important să discuți cu medicul înainte de a începe un program de exerciții fizice.

Factori angina pectorala

Obezitatea. Obezitatea este legată de un nivel ridicat al colesterolului din sânge, hipertensiune arterială și diabet, toate acestea crescând riscul de angină și boli de inimă. Dacă ești supraponderal, inima ta trebuie să lucreze mai mult pentru a furniza sânge în organism.
Stres. Stresul poate crește riscul de angină pectorală și atacuri de cord. Prea mult stres, precum și furie, pot crește tensiunea arterială. Creșterile hormonale produse în timpul stresului pot îngusta arterele și pot agrava angina.

Factorii care declanșează episoade de angină pectorală

Pacientul cu angină pectorală știe cel mai bine care sunt factorii declanșatori, așa că este important să evite anumite situații, care îi pot solicită mușchiul inimii mai mult decât ar fi normal.

Angina se poate declanșa la efort fizic

Problema în cazul pacienților este fluxul de sânge redus. Asta înseamnă că inima nu mai primește suficient sânge, bogat în oxigen și nutrienți. Însă durerea în piept nu apare tot timpul, ci doar în anumite situațîi.

În perioadele în care există o cerere mai redusă de oxigen (de exemplu, atunci când te odihnești), mușchiul inimii poate să se descurce și să funcționeze cu o cantitate redusă de sânge, fără să se declanșeze simptomele anginei. Însă dacă apar momente în care ai o nevoie mai mare de oxigen la nivelul inimii, cum ar fi atunci când faci exerciții fizice, te antrenezi, faci efort fizic, acești factori pot cauza durerea în piept.

Angină stabilă este, de regulă, declanșată de efortul fizic. Când pacientul cu angină urcă scările, face exerciții fizice sau merge, mușchiul inimii are nevoie de mai mult sânge pentru a funcționa, însă să nu uităm că miocardului îi va fi mai greu să obțină sângele de care are nevoie atunci când arterele pacientului sunt îngustate.

Alți factori sau alte condiții în care apar durerile în piept

Pe lângă activitatea fizică intensă (precum exemplele de mai sus, când pacientul urcă scări, dă la zăpadă, merge pe jos etc.), există și alți factori, precum stresul emoțional, frigul (temperaturile scăzute de afară), mesele copioase (cu preparate care pică greu la stomac) și fumatul pot, de asemenea, să contribuie la îngustarea arterelor și pot declanșa angina pectorală, tocmai pentru că prin mușchiul inimii nu circulă o cantitate suficientă de sânge.

Un alt tip de durere în piept, pe lângă angină instabilă și stabilă, este angină varianta sau Prinzmetal. Acest tip de angină este cauzat de un spasm într-o arteră coronară care este temporar îngustată. Această îngustare a arterei reduce fluxul sanguin către inima pacientului, cauzând durere în piept. Stresul emoțional sever, fumatul și utilizarea drogurilor/substanțelor ilegale precum cocaină pot declanșa acest tip de angină, spun specialiștii.

Ce trebuie să rețină pacienții cu angină

Durerea în piept poate fi declanșată în momentele în care există un efort fizic mare, când se fac unele activități fizice sau exerciții, când pacientul a avut o masă copioasă, antrenamente solicitante, chiar și vremea călduroasă sau frigul extrem (adică temperaturile extreme) pot declanșa, în unele cazuri, angină stabilă.

O masă copioasă poate declanșa infarctul

Un studiu din anul 2000, al Asociației Americane a Inimii (AHA) a arătat că o masă copioasă (o cantitate neobișnuit de mare de mâncare) poate crește riscul de infarct miocardic de aproape 4 ori, la un interval de 2 ore după ce pacientul a mâncat. Cercetătorii spun că această descoperire indică faptul că o masă copioasă poate acționa, în mare, ca un factor declanșator pentru infarctul miocardic, în același mod în care și efortul fizic sau crizele de furie ar putea declanșa un atac de cord. Așa că se confirmă că mesele copioase, îmbelșugate, pot declanșa episoade de angină pectorală, pentru că unul dintre simptomele infarctului miocardic este durerea în piept.

Schimbări ale stilului de viață

Poți fi în continuare activ, dar este important să-ți asculți corpul. Dacă simți durere, oprește-te din ceea ce faci și odihnește-te. Află ce îți declanșează angina, cum ar fi stresul sau exercițiile intense. Încearcă să eviți lucrurile care tind să o declanșeze. De exemplu, dacă mesele mari provoacă probleme, mănâncă mese mai mici și mănâncă mai des. Dacă încă simți durere, discută cu medicul despre efectuarea mai multor teste sau schimbarea medicamentelor. Deoarece angina pectorală poate fi un semn alarmant, este important să faci un control.

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

American Heart Association - http://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/angina-chest-pain/angina-pectoris-stable-angina

The National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/angina/

"Heavy Meals May Trigger Heart Attacks.", studiu de la American Heart Association - https://www.sciencedaily.com/releases/2000/11/001120072759.htm

Angina - https://www.nhs.uk/conditions/angina/

Johns Hopkins Medicine: Microvascular Angina: Why Women Shouldn’t Ignore Chest Pain and Fatigue - https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/microvascular-angina-why-women-shouldnt-ignore-chest-pain-and-fatigue