Cariile dentare dureroase nu mai sunt doar o afecțiune orală. Ele pot contribui la sănătatea întregului corp, și chiar la sănătatea sistemului cardiovascular.

Cu toții ne dorim un zâmbet strălucitor și sănătos. Dinții albi ne oferă și la rândul lor inspiră încredere în sănătatea noastră. Dar cariile și alte afecțiuni orale pot să apară oricând și la orice vârstă. Iar atunci când ajung în sânge și la nervii dentari, pot cauza probleme grave de sănătate.

Netratate, cariile și infecțiile dentare pot duce la boala periodontală. Acest termen cuprinde orice boală gingivală, de la gingivită la periodontită. Potrivit unui studiu¹ recent publicat în Jurnalul Asociației Americane a Sănătății Inimii, inflamația cauzată de bolile periodontale pot duce la risc crescut de boli de inimă.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un alt studiu² a descoperit că un mod eficient de a prezice apariția bolilor dentare este reprezentat de afecțiunile orale aparent banale, cum ar fi cariile și dinții lipsă. De fapt, această metodă de predicție s-a dovedit la fel de eficientă ca un test de măsurare a colesterolului. Astfel, putem să ne protejăm inima chiar și prin igiena orală corespunzătoare.

Care sunt simptomele bolilor dentare?

Atunci când mâncăm alimente tari și cu colțuri ascuțite (alune, arahide, chipsuri, covrigei etc.), particule din mâncare pot răni giniga și cauza inflamație. În alte cazuri, ele pot rămâne fixate în spațiul interdentar, ducând la inflamație și carii. Unele persoane sunt mai predispuse la bolile periodontale, mai ales dacă au antecedente în familie.

Simptomele unei afecțiuni dentare sunt cel mai adesea:

• Gingii roșii și inflamate;
• Durere la masticație (mai ales când mâncăm alimente tari);
• Sângerare gingivală la spălarea pe dinți sau la folosirea aței dentare;
• Gingii retrase de pe dinte, când observi că dintele pare mai mare decât era înainte;
• Dinți mobili, care se clatină;
• Puroi pe gingii.
   

Bolile dentare corelate cu bolile de inimă

Când apare inflamația pe gingie, este cauzată cel mai adesea de bacterii. În cazul cariilor adânci, aceste bacterii ajung în sânge și astfel, la inimă. Acolo pot cauza îngustarea și pierderea elasticității arterelor, prin depunerea plăcii pe pereții arteriali. Dacă suferi și de ateroscleroză iar vasele de sânge erau deja îngustate, prin această placă suplimentară crește riscul de hipertensiune arterială, atac de cord, accident vascular cerebral și endocardită, care pot fi letale.

Condițiile asociate cel mai adesea cu aceste boli de inimă sunt:

Gingivita - inflamarea gingiei. Este primul pas în inflamația bucală și apare atunci când bacteriile rămân fixate în spațiul interdentar, dintre gingie și dinte. Simptomele obișnuite sunt înroșirea gingiei, umflarea în zona afectată și sângerările ușoare. Dacă afecțiunea nu trece de la sine în câteva zile, medicul dentist îți poate recomanda o pastă de dinți sau o apă de gură cu proprietăți antibacteriene.

Cariile - mici găuri în smalțul dintelui, care arată ca mici pete gri-negre. Deși par inofensive, cariile sunt un semn că bacteriile din mediul oral au atins nivele îngrijorătoare. Însă nu este vorba de același tip de bacterii care cauzează gingivita. Acestea cauzează descompunerea sau putrezirea smalțului și pot pătrunde prin dentină până la pulpa plină de nervi dentari. Atunci caria va cauza durere puternică și inflamația gingiei, iar bacteriile ajung în sânge. 

Periodontita - o afecțiune mai gravă care cauzează retragerea gingiei de pe dinte. Este determinată de infecția gingiei și apare în urma toxinelor eliminate de bacteriile cauzatoare de gingivită. Periodontita marginală poartă numele de parodontoză. Netratată, poate duce la pierderea dinților și la infecții ale oaselor maxilarului. 

Pericoronarita - apare atunci când un molar de minte străpunge gingia doar parțial, iar în spațiul dintre gingie și dinte se acumulează placă bacteriană. Țesutul va deveni inflamat și dureros, chiar infectat. În cazuri acute, poate cauza și inflamarea maxilarului și obrazului.

Abcesul dentar - când o infecție cauzată de placa bacteriană rămâne netratată, poate să apară puroiul. Simptomele cele mai comune sunt durerea severă în zona afectată, gustul neplăcut în gură și febra. 

Dinții lipsă - fie că au căzut din cauza periodontitei sau parodontozei, fie prin traumatism, corpul uman îi va simți lipsa la masticație. Alimentele tari pot răni gingia iar particule din ele pot rămâne fixate în gingia expusă, cauzând gingivită.

Alte condiții care pot duce la boli periodontale includ diabetul și artrita, care afectează eficacitatea sistemului imunitar. În plus, unele medicamente, cum ar fi cele prescrise pentru depresie sau boli de inimă, pot avea ca efect advers reducerea cantității de salivă produsă, și vor conduce astfel la formarea plăcii bacteriene.

Cum să previi cariile și afecțiunile dentare

Chiar dacă ai șanse genetice de a dezvolta astfel de afecțiuni orale sau s-au dezvoltat deja, există câteva metode de prevenție și chair tratament, în formele ușoare.

Spălatul regulat pe dinți, de două ori pe zi. O tehnică corectă de periaj este mult mai importantă decât frecvența cu care ne spălăm pe dinți. Riscăm să ratăm zonele cu placă bacteriană și să favorizăm astfel dezvoltarea infecțiilor. Un periaj corect este unul circular, aplicat fiecărui dinte în parte, pe toate fațetele. Întreabă medicul dentist cum să-ți periezi corect dinții și dacă tehnica ta este corectă.

Folosește ața dentară o dată pe zi. Acesta este un pas important de făcut în fiecare seară, pentru că o periuță de dinți nu poate ajunge în spațiile interdentare, nici chiar o periuță electrică. Dacă gingiile sângerează la contactul cu ața dentară, este posibil să folosești prea multă forță.

Folosește apă de gură după fiecare spălare. Cu proprietăți antimicrobiene, cu alcool sau nu, apa de gură elimină o mare parte din bacteriile de pe limbă, obraji și gingii, reducând șansele de infecție.
 

Mergi regulat la medicul stomatolog. Vizitele de două ori pe an sunt foarte importante, chiar dacă nu observi afecțiuni sau schimbări. Numai medicul stomatolog poate observa formarea plăcii bacteriene sau carii incipiente.

Renunță la fumat. Fumatul este o cauză principală a bolilor periodontale, fiindcă usucă mediul bucal și saliva nu mai poate elimina bacteriile de pe dinți și gingii. În plus, se poate acumula gudron (tar) pe dinți, ducând la îngălbenirea lor și retragerea gingiei. 

Mănâncă sănătos și echilibrat. Asigură-te că ai un aport corect de vitamine și nutrienți, obținute fie prin o dietă foarte variată, fie prin suplimente nutritive. Evită pe cât posibil dulciurile și băuturile carbogazoase, vor face mediul din gură foarte acid, ceea ce va duce la erodarea smalțului.
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

1. Studiul ”Unraveling the Link Between Periodontitis and Cardiovascular Disease”, publicat în Journal of the American Heart Association, 2013, autori: Thomas E. Van Dyke, Jacqueline R. Starr.
2. Studiul ” Oral Health and Peripheral Arterial Disease”, publicat în Journal of the American Heart Association, 2003, autori: Hsin-Chia Hung, Walter Willett et. al.