Cat de periculoasa este folia de aluminiu pentru copii?
Cat de periculoasa este folia de aluminiu pentru copii?
Cat de periculoasa este folia de aluminiu pentru copii?
Aluminiul este prezent, în mod natural și în cantități reduse, în alimente, însă este frecvent folosit în procesul de fabricare a multor produse alimentare, în special produse de patiserie și de panificație, praf de copt, sare, formulă de lapte praf, coloranți etc., în apă, medicamente și vaccinuri, cosmetice, țigări, vase pentru gătit, ambalaje și folii pentru împachetat. Practic este imposibil de evitat. Află mai multe despre efectele aluminiului în organsim și de ce folia de aluminiu e periculoasă dacă o folosești la gătit.
Știai că aluminiul se găsește și în laptele matern, în cantități mici (0.0092 -0.049 mg/L), formula de lapt praf (0.058–0.15 mg/L) și în cantități mai mari în formulele pentru bebeluși pe bază de soia (0.46–0.93 mg/L)? Dacă o doză scăzută de aluminiu nu face rău organismului, expunerea la doze mari nu este indicată pentru sănătate.
Cum este afectat organismul de nivelul ridicat de aluminiu?
Expunerea minimă la aluminiu nu reprezintă o problemă pentru organismul uman. Conform World Health Organization (WHO), doza zilnică tolerată este de 1 mg/kg masă corporală/zi, însă, din cauza multiplelor surse care ne înconjoară, această limită poate fi depășită cu ușurință, iar alegerile informate pe care le facem zilnic în privința produselor pe care le consumăm pot face diferența.
Potrivit Centrului SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în medie, un locuitor al SUA consumă (doar prin alimentație) între 7 și 9 mg de aluminiu pe zi. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit că aportul săptămânal maxim tolerat ar trebui să fie 1 mg aluminiu/kg corporal pe zi, dar precizează că e foarte probabil ca în mare parte a Europei această îndrumare să nu fie respectată.
Aluminiul acționează ca o neurotoxină atunci când este prezentă în organism în cantități mari, iar unele cercetări au arătat legătura dintre acesta și afecțiuni neurologice, inclusiv demență, autism sau boala Parkinson. Inițial considerat un factor în dezvoltarea bolii Alzheimer (concentrații mari de aluminiu au fost găsite în creierul bolnavilor de Alzheimer), studii mai recente au arătat că nu este cazul. Totuși, dovezile științifice sunt încă insuficiente din cauza imposibilității de a cerceta efectele pe termen lung ale expunerii, din diferite surse, la aluminiu.
Cum sunt afectați copiii de nivelurile ridicate de aluminiu?
Copiii, dar și adulții cu afecțiuni ale rinichilor sunt predispuși efectelor negative ale expunerii la aluminiu, deoarece eliminarea acestui metal nu se realizează în mod eficient. Creierul și sistemul osos al copiilor cu probleme renale pot fi, deci, afectate. Sistemul osos suferă daune din cauza aluminiului care împiedică absorbția fosfaților, compuși chimici necesari pentru sănătatea oaselor.
Nu se știe dacă aluminiul poate cauza defecte conegnitale la oameni. Studiile pe animale nu au descoperit defecte din naștere cauzate de aluminiu, însă animalele foarte tinere, cu mame care au fost expuse la cantități mari de aluminiu în timpul sarcinii și a alăptării, au dat semne de pierdere a memoriei, slăbiciune fizică și scădere a coordonării.
Folia de aluminiu e periculoasă? Dar conservele?
În prezent, o practică des întâlnită în bucătărie este pregătirea alimentelor la cuptor, învelite în folie de aluminiu. Aluminiul este, de asemenea, utilizat frecvent în fabricarea vaselor de bucătărie. Se estimează că aproximativ 20% din aluminiul pe care îl ingeram vine din vasele și din folia de aluminiu. Să vedem în ce mod influențează folosirea vaselor și a foliei nivelurile de aluminiu din alimente.
Folia de aluminiu folosită la gătit chiar e periculoasă pentru sănătate
Un studiu care a evaluat nivelurile de aluminiu din mai multe tipuri de carne gătită în folie de aluminiu a concluzionat că folosirea acesteia nu reprezintă un pericol în sine, ci prin cumularea cu multe alte surse alimentare sau de alt tip, care poate duce la acumularea unui nivel toxic de aluminiu cu efecte serioase pentru organism. Creșterea concentrației de aluminiu din carne a fost între 89 și 378% pentru carnea roșie și între 74 și 214% pentru carnea de pasăre.
În plus, s-a dovedit că nivelul aluminiului crește odată cu temperatura și timpul de gătire, iar pH-ul alimentelor gătite în aluminiu reprezintă tot un factor pentru transferul acestuia în mâncare. Așadar, folia de aluminiu e periculoasă în combinație cu alți factori care influențează gătitul, cum sunt căldura mare și timpul de preparare a alimentelor.
Alimentele puternic acide precum roșiile, rubarba, varza și fructele de pădure, precum și preparatele codimentate, care au fost gătite în vase sau în folie de aluminiu, colectează cantități mai mari din acest metal, față de alimentele alcaline. Așadar, fiecare sursă de aluminiu precum și metalele grele, prin cumulare, poate duce la depășirea limitei recomandate de autoritățile sanitare europene.
Și un alt studiu mai recent a arătat că există scurgeri de aluminiu în alimentele coapte în folie de aluminiu, iar consumul excesiv de alimente preparate prin coacere în folie de aluminiu poate prezenta un risc pentru sănătate. Absorbția aluminiului este extrem de influențată de prezența unor elemente precum fier, calciu, zinc, la fel și aditivi precum citratul. Cercetarea a constatat creșterea aluminiului în alimente precum carnea de vită, fileurile de pește, ceapă, porc, pui și cartofi în timpul încălzirii în folie de aluminiu.
Consumatorii, se mai spune în studiu, nu sunt suficient de informați cu privire la acest aspect și, pur și simplu, mulți oameni nu știu că folia de aluminiu e periculoasă pentru sănătate.
Aluminiul se scurge și în conserve
Există anumite îngrijorări legate de potențialele efecte asupra sănătății cauzate de expunerea la aluminiu din conserve, dar nu există consens științific clar în acest sens. Unele cercetări sugerează că expunerea la aluminiu prin consumul de alimente îmbuteliate în conserve nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană, dar altele susțin contrariul.
Creșterea conținutului de aluminiu a fost observată, de exemplu, într-un studiu în conservele de hering cu sos de roșii inclusiv după o săptămână de depozitare; autorii au monitorizat apoi conținutul de aluminiu pe parcursul a doi ani de depozitare și au constatat o creștere constantă semnificativă a aluminiului pe toată perioada.
Cum să consumi alimentele pentru a fi mai sănătoase?
În general, consumul de alimente proaspete și variate, în locul alimentelor comercializate în conserve de aluminiu, contribuie la o alimentație mai sănătoasă.
Fructe
Consumul fructelor proaspete, în starea lor naturală, fără a le prelucra termic sau a le adăuga zahăr, este una dintre cele mai bune opțiuni, deoarece acestea oferă o gamă variată de vitamine, minerale și antioxidanți. Dacă fructele proaspete nu sunt disponibile, fructele congelate pot fi o alternativă bună. Acestea sunt adesea culese în momentul de vârf al coacerii și ulterior congelate, păstrându-și astfel valoarea nutritivă. Fructele uscate sunt, de asemenea, o sursă concentrată de nutrienți și fibre, dar conțin și o cantitate mai mare de calorii în comparație cu fructele proaspete.
Legume
Consumul legumelor proaspete este cea mai bună opțiune. Acestea sunt bogate în vitamine, minerale, fibre și antioxidanți. Dacă le gătești, e bine să le prepari cât mai curând posibil pentru a păstra nutrienții. Gătirea legumelor la abur sau pe grătar poate păstra mai bine nutrienții în comparație cu fierberea. Gătitul legumelor la cuptor, cu puțin ulei de măsline și condimente, ajută la păstrarea unor nutrienți, la fel și ciorbele și supele (dacă legumele nu sunt fierte în exces).
Peștele
Gătirea peștelui cumpărat proaspăt, la abur sau la grătar (fără să-l arzi), reprezintă metode sănătoase care păstrează nutrienții esențiali. Coacerea peștelui în cuptor, la tavă, fără folie de aluminiu, este, de asemenea, o modalitate sănătoasă și simplă de a-l pregăti.
Carnea
Gătirea cărnii prin metode cum ar fi grill, cuptor sau abur poate păstra mai bine nutrienții în comparație cu prăjirea în ulei sau alte metode de gătit care implică adăugarea de grăsimi suplimentare.
Dacă faci acasă conserve (de fructe, legume sau carne), acestea vor fi păstrate în borcane și alte recipiente de sticlă, nu de aluminiu. Dacă iei conserve din comerț, verifică starea conservei înainte de a o achiziționa și asigură-te că nu prezintă umflături, rugină sau alte semne de deteriorare. De asemenea, verifică data de expirare și consumă conservele înainte de această dată pentru a evita riscul de contaminare sau deteriorare. Caută să iei alimente conservate în borcane, nu în cutii de aluminiu. Aluminiul poate fi mai ușor eliberat din conserve în cazul alimentelor acide, cum ar fi sucul de roșii sau citricele.
În concluzie, aluminiul este un metal omniprezent în mediul înconjurător, iar expunerea la acesta poate avea loc prin diferite surse, inclusiv produse cosmetice, alimente, apă și ambalaje, cum ar fi conservele de aluminiu, vasele sau folia de aluminiu. Organizațiile de reglementare a alimentelor, cum ar fi Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA (FDA) au stabilit limite maxime permise pentru ca aluminiul să nu afecteze sănătatea, însă este posibil ca oamenii să înmagazineze mai mult aluminiu decât limita admisă, pentru că acesta poate ajunge în corp din mai multe surse.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
EFSA - EFSA Advises on the Safety of Aluminium in Food
https://www.efsa.europa.eu/en/news/efsa-advises-safety-aluminium-food
NCBI - Aluminum contamination of food during culinary preparation: Case study with aluminum foil and consumers’ preferences
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6804775/
Studiul „Aluminum contamination of food during culinary preparation: Case study with aluminum foil and consumers’ preferences”, apărut în Food Sci Nutr. 2019 Oct; 7(10): 3349–3360. Published online 2019 Sep 9. doi: 10.1002/fsn3.1204, autori: Dani Dordevic et al.
Te-ar mai putea interesa și...
