Totul despre hidroxiclorochină
1. Ce este hidroxiclorochina?
2. Pentru ce boli este recomandată hidroxiclorochina?
a. Utilizare hidroxiclorochină: malarie
b. Utilizare hidroxiclorochină: lupus eritematos sistemic
c. Utilizare hidroxiclorochină: poliartrita reumatoidă
d. Utilizare hidroxiclorochină: artrita idiopatică juvenilă
e. Utilizare hidroxiclorochină: afecțiuni dermatologice autoimune sau fotosensibile
f. Utilizare hidroxiclorochină: alte boli autoimune
3. Beneficii hidroxiclorochină
4. Riscuri și efecte adverse hidroxiclorochină
Ce este hidroxiclorochina?
Hidroxiclorochina este un medicament antimalaric și antireumatic (din clasa denumită antimalarice de sinteză). A fost dezvoltată inițial ca o versiune mai sigură a clorochinei, un medicament folosit împotriva malariei. Practic, hidroxiclorochina acționează împotriva parazitului malariei, dar are și efecte de modulare a sistemului imunitar, ceea ce explică utilizarea ei în bolile autoimune.
Ca mecanism de acțiune, pentru malarie hidroxiclorochina ucidă paraziții malariei din sânge, împiedicându-i să se dezvolte. În bolile autoimune (precum lupusul și artrita reumatoidă), mecanismul nu este pe deplin înțeles, însă se știe că reduce activitatea excesivă a sistemului imun, ceea ce duce la scăderea inflamației.
Practic, hidroxiclorochina „liniștește” sistemul imunitar atunci când acesta atacă în mod greșit propriile țesuturi ale corpului. Datorită acestor proprietăți, medicamentul este încadrat în categoria DMARD (Disease-Modifying Anti-Rheumatic Drug), adică un medicament antireumatic care poate modifica evoluția bolii, nu doar să calmeze simptomele.
Hidroxiclorochina se administrează de obicei pe termen lung, în funcție de boala pentru care este prescrisă. În afecțiunile cronice, pacientul poate lua hidroxiclorochină zilnic, timp de mai mulți ani, sub supraveghere medicală. Fiind relativ bine tolerat de majoritatea pacienților, acest medicament a devenit un tratament de bază pentru anumite boli autoimune, așa cum vom detalia în secțiunile următoare.
Totuși, utilizarea îndelungată necesită monitorizare periodică, deoarece, ca orice medicament, poate provoca reacții adverse (unele chiar severe, dar rare) despre care vom discuta la final.
Pentru ce boli este recomandată hidroxiclorochina?
Utilizare hidroxiclorochină: malarie
Inițial, hidroxiclorochina a fost folosită pentru prevenirea și tratamentul malariei. În zonele unde malaria este frecventă, acest medicament putea preveni infecția dacă era administrat preventiv (profilactic) înainte și în timpul expunerii într-o regiune endemică, și era folosit și pentru a trata atacurile acute de malarie.
Totuși, în prezent, datorită apariției rezistenței parazitului la medicament și existenței altor terapii mai eficiente, hidroxiclorochina nu mai este prima alegere în toate cazurile de malarie. Cu toate acestea, rămâne importantă în profilaxia malariei în regiuni unde paraziții sunt sensibili la ea și poate fi prescrisă în continuare în acest scop, la recomandarea medicului specialist.
Utilizare hidroxiclorochină: lupus eritematos sistemic
Hidroxiclorochina este un tratament de bază pentru lupus, fiind recomandată aproape tuturor pacienților cu această boală (atât lupus sistemic, cât și forme cutanate de lupus, cum ar fi lupusul discoid). Medicamentul ajută la controlul simptomelor și la prevenirea complicațiilor, lucru recunoscut de ghidurile internaționale care recomandă hidroxiclorochina ca terapie de fond în lupus, exceptând cazurile în care este contraindicat.
Utilizare hidroxiclorochină: poliartrita reumatoidă
Hidroxiclorochina este folosită ca tratament antireumatic, în special în formele ușoare sau moderate de boală, sau în combinație cu alte medicamente în formele mai severe. Ea ajută la reducerea durerii și a inflamației articulare și poate preveni deteriorarea articulațiilor pe termen lung.
Utilizare hidroxiclorochină: artrita idiopatică juvenilă
Și în acest caz, hidroxiclorochina poate fi utilizată ca parte a schemei de tratament, sub supravegherea medicului reumatolog pediatru.
Utilizare hidroxiclorochină: afecțiuni dermatologice autoimune sau fotosensibile
De exemplu, hidroxiclorochina este recomandată pentru lichenul plan, sarcoidoza cutanată, urticaria vasculitică și alte dermatoze care implică inflamație cronică. Hidroxiclorochina are efect benefic în unele boli de piele care fie sunt autoimune, fie se agravează la expunerea la soare (medicamentul având capacitatea de a reduce reacțiile pielii la ultraviolete).
Utilizare hidroxiclorochină: alte boli autoimune
Uneori medicii prescriu hidroxiclorochina și în sindromul Sjögren, artrita psoriazică sau vasculite, în funcție de particularitățile fiecărui caz, deși nu este neapărat un tratament de primă linie pentru acestea.
Beneficii hidroxiclorochină
Reducerea inflamației și a simptomelor articulare
La pacienții cu poliartrită reumatoidă, hidroxiclorochina contribuie la scăderea durerii, tumefacției și rigidității articulare. Studiile arată că administrarea regulată a acestui medicament poate reduce simptomele artritei și poate preveni deteriorarea articulațiilor pe termen lung, mai ales dacă este începută devreme în cursul bolii.
De obicei, efectele benefice nu apar imediat, ci pot fi observate după câteva săptămâni sau luni de tratament (uneori pot fi necesare 1-2 luni pentru o ameliorare inițială, iar efectul maxim se poate instala în ~6 luni). Acest lucru înseamnă că pacienții trebuie să fie consecvenți cu tratamentul și să aibă răbdare pentru a vedea rezultatele.
Controlul lupusului și prevenirea puseurilor
Numeroase cercetări au demonstrat că acest medicament reduce activitatea bolii în lupusul eritematos sistemic, în special în formele ușoare și moderate. Pacienții cu lupus care iau hidroxiclorochină prezintă mai puține episoade de acutizare a bolii (mai puține „puseuri”) și o nevoie redusă de corticosteroizi (medicamente precum prednisonul) pe termen lung.
Acest lucru este esențial deoarece corticosteroizii, folosiți pentru a controla lupusul, au multe efecte adverse dacă sunt necesari în doze mari și perioade lungi; hidroxiclorochina ajută la ținerea bolii sub control, permițând folosirea unor doze mai mici de steroizi.
De asemenea, studiile pe termen lung sugerează că hidroxiclorochina îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu lupus. Cu alte cuvinte, pacienții cu lupus care iau constant acest medicament au, în medie, o speranță de viață mai bună decât cei care nu îl iau, deoarece boala lor este mai bine controlată și apar mai puține complicații severe.
Tot hidroxiclorochina contribuie la protejarea organelor de leziunile ireversibile care pot apărea în lupus (cum ar fi afectarea renală, cardiovasculară etc.) și poate reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge (tromboze), care este crescut la persoanele cu lupus.
Există date care sugerează și un efect benefic asupra profilului de lipide din sânge (scăderea colesterolului), ceea ce poate diminua riscul cardiovascular asociat lupusului. În plus, medicamentul este considerat sigur în sarcină pentru femeile cu lupus și s-a constatat că administrarea lui continuă în timpul sarcinii reduce riscul de activitate a bolii și complicații ale lupusului asupra sarcinii, fără să dăuneze fătului.
Eficacitate în alte afecțiuni autoimune
Hidroxiclorochina s-a dovedit utilă și în alte boli. De exemplu, în lupusul cutanat (fără afectare sistemică), ajută la vindecarea leziunilor de pe piele și previne apariția altora noi. În sarcoidoză cutanată sau anumite dermatoze fotosensibile, poate ameliora erupțiile și simptomele. În lichenul plan (o boală inflamatorie a pielii și mucoaselor) hidroxiclorochina poate duce la estomparea leziunilor. Chiar și în sindromul Sjögren (caracterizat prin uscăciunea ochilor și gurii, de cauză autoimună), unele studii au indicat o reducere a oboselii și durerilor articulare la pacienții tratați cu acest medicament. Deși efectul poate să nu fie la fel de pronunțat ca în lupus, aceste utilizări extinse arată că hidroxiclorochina are un spectru larg de acțiune în boli mediate imun.
Prevenirea și tratamentul malariei
Să nu uităm de utilitatea originală a hidroxiclorochinei. În continuare, acolo unde este aplicabil, medicamentul oferă protecție împotriva malariei dacă este luat preventiv înainte de a călători într-o zonă cu malarie (în funcție de recomandările actuale, care țin cont de tipul de parazit predominant și de rezistența la medicamente în acea regiune). De asemenea, în cazurile de malarie fără complicații cauzate de paraziți sensibili, hidroxiclorochina poate trata infecția, eliminând parazitul din organism. Acest beneficiu este salvat vieți de-a lungul decadelor în zonele endemice de malarie și la călătorii expuși.
Riscuri și efecte adverse hidroxiclorochină
Multe persoane pot prezenta, în primele zile sau săptămâni de tratament, simptome precum greață, pierderea apetitului, dureri de stomac, balonare sau diaree. De asemenea, pot apărea și dureri de cap sau o stare generală de rău. Aceste efecte sunt de obicei tranzitorii și se ameliorează pe măsură ce organismul se obișnuiește cu medicamentul. Pentru a reduce deranjul gastric, se recomandă ca hidroxiclorochina să fie luată întotdeauna după masă sau cu un pahar de lapte, deoarece alimentele ajută la protejarea mucoasei stomacului. Dacă simptomele precum greața sau diareea persistă și deranjează, pacientul trebuie să informeze medicul; uneori ajustarea dozei sau împărțirea acesteia în două prize pe zi poate ajuta.
Unele persoane dezvoltă erupții pe piele (iritații, roșeață) sau mâncărimi în timpul tratamentului. De asemenea, hidroxiclorochina poate provoca uneori căderea părului sau schimbări ale culorii părului. Aceste reacții sunt relativ rare și, dacă apar, trebuie comunicate medicului. Uneori ele pot indica o sensibilitate la medicament. Majoritatea reacțiilor cutanate sunt ușoare, dar în cazuri foarte rare se pot produce reacții severe de tip alergic (de exemplu, erupții cu vezicule, ulcerații la nivelul pielii sau mucoaselor) – aceste situații necesită întreruperea imediată a tratamentului și consult medical de urgență.
De asemenea, medicamentul se poate depune în țesutul retinian al ochilor, iar la un număr mic de pacienți poate provoca leziuni ale retinei. Această afecțiune se numește retinopatie asociată antimalaricelor și, netratată, poate duce la tulburări permanente de vedere sau chiar pierderea vederii. Riscul este legat de doza cumulativă și durata tratamentului: pacienții care iau doze mari de hidroxiclorochină timp de mulți ani prezintă un risc mai mare.
Hidroxiclorochina poate influența activitatea electrică a inimii, putând provoca tulburări de ritm cardiac. Unul dintre efectele posibile este prelungirea intervalului QT (pe electrocardiogramă), ceea ce, în cazuri rare, poate duce la aritmii serioase, cum ar fi torsada vârfurilor sau alte forme de tahicardie ventriculară. În practica de zi cu zi pentru indicațiile autoimune, astfel de probleme cardiace sunt foarte rare.
În cazuri rare, hidroxiclorochina poate provoca tulburări hepatice (hepatită toxică), afectare renală sau disfuncții hematologice (scăderea numărului de celule sanguine – globule albe, globule roșii sau plachete).
Ocazional, unii pacienți acuză amețeli, vertij sau probleme de echilibru de la hidroxiclorochină. Foarte rar, pot apărea tulburări de dispoziție (cum ar fi nervozitate, insomnie sau, în cazuri izolate, episoade depresive sau halucinații).
În ansamblu, hidroxiclorochina este considerată un medicament relativ sigur, atâta timp cât este folosit conform indicațiilor și sub supraveghere medicală.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - Hydroxychloroquine
https://medlineplus.gov/druginfo/meds/a601240.html
Oxford Academic - Clinical and immunological effects of hydroxychloroquine in patients with active rheumatoid arthritis despite antirheumatic treatment
https://academic.oup.com/mr/article/34/1/50/6885349
Studiul „Clinical and immunological effects of hydroxychloroquine in patients with active rheumatoid arthritis despite antirheumatic treatment”, apărut în Modern Rheumatology, Volume 34, Issue 1, January 2024, Pages 50–59, https://doi.org/10.1093/mr/roac153, autori: Hiroshi Takei et al.
PMC - Hydroxychloroquine in systemic lupus erythematosus: overview of current knowledge
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8848057/
Studiul „Hydroxychloroquine in systemic lupus erythematosus: overview of current knowledge”, apărut în Ther Adv Musculoskelet Dis. 2022 Feb 14;14:1759720X211073001. doi: 10.1177/1759720X211073001, autori: Alina Dima et al.
Te-ar mai putea interesa și...
