Suntem ceea ce mancam? Ce spun studiile
Studiile arată că moștenirea noastră genetică include și un istoric alimentar, care acționează în două sensuri: trecutul ne influențează alimentația de acum, iar alimentația din prezent influențează moștenirea genetică a copiilor noștri.
De exemplu, este binecunoscut faptul că multe persoane asiatice au o intoleranță la lactoză care le împiedică să consume lactate. De aceea, brânzeturile nu se regăsesc în preparatele chinezești sau japoneze. Această intoleranță face parte din moștenirea lor genetică. Un alt exemplu sunt indienii, al căror sistem digestiv procesează mult mai ușor mâncărurile condimentate și picante, tradiționale pentru ei.
Suntem ceea ce mâncam?
Autorii unui studiu realizat de o echipă compusă din specialiști de la Universitatea din Cambridge și Institutul Francis Crick din Londra au ajuns la concluzia că aproape toate genele noastre pot fi influențate de alimentele pe care le mâncăm.
Modul în care celulele funcționează este bazat pe două elemente. Pe de o parte, există nucleul, ce conține amprenta organismului, așa-numita moștenire genetică. Pe de altă parte, există metabolismul, procesele chimice necesare pentru supraviețuirea și dezvoltarea celulei. Aparent, obiceiurile noastre alimentare influențează în special această latură metabolică a celulei.
Reacțiile chimice metabolice pot varia în funcție de disponibilitatea de nutrienți, cum ar fi zaharuri, aminoacizi, acizi grași și vitamine, care provin din alimentele pe care le mâncăm.
Simulările din timpul studiului au fost realizate pe celule de drojdie. Poate părea ciudat, însă din punct de vedere biologic și chimic, aceste celule sunt extrem de similare cu cele din organismul uman. Pentru a vedea modul în care metabolismul ar putea influența genele, cercetătorii au variat nivelul de metaboliți - produse finale ale reacțiilor metabolice - în celulele de drojdie.
Ei au descoperit că schimbarea metabolismului celular a afectat până la aproape 90% genele de drojdie și moleculele pe care le produc.
Aceste descoperiri nu pot influența complet anumite tratamente sau moduri în care privim bolile, însă ne pot oferi o perspectivă diferită asupra eventualelor cauze și complicații în cazul mai multor persoane. Se confirmă încă o dată că echilibrul din interiorul organismului nostru este extrem de important și că orice lipsă sau exces poate provoca modificări, iată, chiar și la nivel celular.
Preferințele culinare se pot transmite de la o generație la alta?
Nutriția a dat naștere subdomeniului epigeneticii nutriționale. Această disciplină se referă la noțiunile că „ești ceea ce mănânci” – și „ești ceea ce a mâncat bunica ta sau bunicul tău”. Pe scurt, epigenetica nutrițională studiază modul în care dieta ta, a părinților și bunicilor tăi îți afectează genele. Deoarece alegerile dietetice pe care le face o persoană astăzi afectează genetica viitorilor lor copii, epigenetica poate oferi motivația necesară pentru a face alegeri alimentare mai bune.
Studiile au descoperit că foametea poate să provoace modificări epigenetice ale unei gene care poartă numele de IGF2, care are legătură cu creșterea și dezvoltarea. Aceste modificări au suprimat creșterea musculară atât la copiii, cât și la nepoții femeilor însărcinate care au îndurat foametea. Pentru aceste generații ulterioare, această suprimare a dus la un risc crescut de obezitate, boli de inimă, diabet și greutate mică la naștere.
Aceste descoperiri au marcat un moment esențial în cercetarea epigenetică și au demonstrat în mod clar că factorii de mediu, cum ar fi foametea, pot duce la schimbări epigenetice la viitorii membrii ai familiei care pot avea implicații grave asupra sănătății lor.
Până la această cercetare, se credea că schimbările epigenetice nu pot fi transmise de la o generație la alta. Mai degrabă, cercetătorii au crezut că schimbări epigenetice ar putea apărea în timpul expunerii timpurii, cum ar fi în timpul sarcinii- o perioadă de dezvoltare extrem de vulnerabilă pentru făt.
500 de gene par să influențeze direct alimentele pe care le consumăm
Potrivit unui studiu recent, cercetătorii au descoperit aproape 500 de gene care par să influențeze direct alimentele pe care le consumăm1. Descoperirile reprezintă un pas important spre utilizarea geneticii în vederea realizării de noi strategii nutriționale de precizie care ar putea ajuta la îmbunătățirea obiceiurilor alimentare sau la prevenirea bolilor.
Oamenii de știință spun că anumite gene pe care le-au identificat sunt legate de căile senzoriale – inclusiv cele pentru gust, miros și textură – și pot crește, de asemenea, nivelul dopaminei, ori de câte ori există o recompensă pentru acțiunile și alegerile noastre. Întrucât o parte dintre aceste gene pot avea căi prin care pot influența dacă unei persoane îi place sau nu un aliment, ele ar putea fi utilizate pentru a crea profiluri genetice senzoriale. Motivul? În felul acesta ar putea fi ajustate recomandările dietetice ale unei persoane pe baza alimentelor pe care preferă să le consume.
Cercetătorii au folosit datele de la 500.000 de persoane, pentru a efectua un studiu de asociere la nivel de fenomen (PheWAS) în vederea identificării unor gene mai puternic asociate cu dieta decât cu orice factor de sănătate sau stil de viață. Studiile PheWAS sunt folosite pentru a identifica asocieri între anumite gene și un spectru de trăsături și comportamente umane, inclusiv aportul alimentar.
Un lucru pe care oamenii de știință l-au identificat este că preparatele culinare pe care alegem să le consumăm sunt în mare măsură influențate de factorii de mediu, cum ar fi cultura noastră, statutul nostru socio-economic și de cât de ușor avem acces la anumite alimente.
O provocare în identificarea genelor care influențează ceea ce mâncăm este că asta se corelează cu mulți alți factori, inclusiv factori de sănătate, cum ar fi colesterolul ridicat sau greutatea corporală și chiar statutul socio-economic.
Genele legate de gust pot influența sănătatea cardiometabolică
Descoperirile preliminare ale unui nou studiu în care au fost implicați mai mult de 6.000 de adulți au arătat că genele legate de gust pot juca un rol în determinarea alegerilor alimentare și ar putea, la rândul lor, să influențeze sănătatea cardiometabolică.
Acesta se numără printre puținele studii care examinează modul în care genetica legată de percepția pentru toate cele cinci gusturi - dulce, sare, acru, amar și umami (gustul savorii) - este asociată cu consumul anumitor alimente și cu factorii de risc cardiometabolici.
În cadrul acestui studiu, oamenii de știință au utilizat date din studiile anterioare de asociere la nivelul întregului genom pentru a identifica variantele genetice asociate cu fiecare dintre cele cinci gusturi de bază.
Ei au folosit aceste informații pentru a dezvolta așa-numitul „scor de gust poligenic” care oferă o estimare unică a efectului cumulativ al multor variante genetice asupra percepției pentru un anumit gust. Dacă scorul de gust poligenic pentru amar este mare, de exemplu, înseamnă că sunt oameni care au o predispoziție genetică mai mare de a percepe gustul amar.
Următorul lucru pe care oamenii de știință l-au făcut a fost să analizeze scorurile de gust poligenic, calitatea dietei și factorii de risc cardiometabolici în rândul a 6.230 de adulți. Printre factorii de risc s-au numărat: circumferința taliei, tensiunea arterială și glucoza plasmatică și concentrațiile de trigliceride și colesterol HDL („rău”).
La finalul studiului, oamenii de știință au conchis că genele care au legătură cu gusturile amar și umami ar putea juca un rol foarte important în calitatea dietei, influențând alegerile alimentare, în timp ce genele legate de dulce păreau a fi mai importante pentru sănătatea cardiometabolică.
În cadrul studiului, cercetătorii au descoperit că persoanele implicate, care au avut un scor mai mare la gust poligenic amar au consumat cu aproape două porții mai puțin de cereale integrale pe săptămână, comparativ cu participanții cu un scor mai mic la gust poligenic amar.
Mai mult decât atât, cercetătorii au observat că participanții cu un gust poligenic umami obișnuiesc să consume mai puține legume, în special legume roșii și portocalii, și că un scor mai mare al gustului poligenic dulce este asociat cu concentrații mai scăzute de trigliceride.
Aceste descoperiri arată că genele care determină percepția gustului ar putea fi importante de luat în considerare atunci când se dorește obținerea unui plan nutrițional personalizat care vizează îmbunătățirea calității dietei și reducerea riscului de boli cronice care au legătură cu alimentația adoptată, printre care se numără obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.
De exemplu, dacă persoanele cu percepție puternică a gustului amar nu obișnuiesc să consume multe legume crucifere, ar putea opta pentru alte tipuri de legume care se potrivesc mai bine cu preferințele lor.
Dacă ai probleme cu greutatea și nu reușești să scapi de kilogramele nedorite, deși faci sport și ai făcut anumite modificări în dietă, adică dacă ai renunțat la produsele fast-food, la zahăr și ai încercat să urmezi o dietă cât mai echilibrată, mergi la un consult de specialitate. Pe lângă analizele medicale uzuale, pentru a identifica anumite carențe, specialistul te poate ajuta cu un plan personalizat, astfel încât să obții greutatea pe care ți-o dorești.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Society for Nutrition - Researchers identify genes that directly influence what we eat
https://nutrition.org/researchers-identify-genes-that-directly-influence-what-we-eat/
American Society for Nutrition - Do our genes determine what we eat?
https://nutrition.org/do-our-genes-determine-what-we-eat/
Te-ar mai putea interesa și...
![Consumul de legume și fructe prelungește viața? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/APRILIE/consum-fructe-legume.jpg "Consumul de legume și fructe prelungește viața? [studiu]")
