Sindromul inimii frânte: ce este și cum se tratează?
Sindromul inimii frânte: ce este și cum se tratează?
Sindromul inimii frânte: ce este și cum se tratează?
Sindromul inimii frânte, cunoscut și sub denumirea de cardiomiopatie indusă de stres sau cardiomiopatie Takotsubo, este o afecțiune reală, care este cauzată de un stres fizic sau emoțional brusc, deși simptomele sale imită un atac de cord.
Spre deosebire de un atac de cord, sindromul inimii frânte apare atunci când un stres fizic sau emoțional brusc provoacă o slăbire rapidă a mușchiului inimii. S-ar putea să crezi că ai un atac de cord, deoarece simptomele, precum respirația scurtă și durerea toracică sunt similare în ambele condiții. Cu toate acestea, în sindromul inimii frânte, în majoritatea cazurilor, nu ai arterele coronare blocate sau leziuni permanente ale inimii și, de obicei, ai o recuperare rapidă și completă.
Tratamentele pentru sindromul inimii frânte includ medicamentele pentru inimă și anxioliticele, dar și gestionarea stresului și reabilitarea cardiacă, adică recuperarea cardiovasculară. De asemenea, această afecțiune cardiacă este temporară și reversibilă la majoritatea pacienților.
Semne și simptome sindromul inimii frânte
Este posibil să simți simptomele timp de câteva minute până la câteva ore după evenimentul stresant, care declanșează această afecțiune. În sindromul inimii frânte, eliberarea hormonilor de stres îți afectează sau copleșește temporar mușchiul inimii, producând simptome similare unui atac de cord tipic.
Semnele și simptomele sindromului inimii frânte cuprind:
• durerea toracică bruscă și severă, denumită angină pectorală;
• respirația scurtă;
• slăbirea ventriculului stâng al inimii;
• acumulare în exces a lichidului apos în plămâni (edem pulmonar);
• pierderea capacității inimii de a pompa corespunzător sângele (insuficiență cardiacă);
• bătăile neregulate ale inimii, adică aritmii;
• tensiunea arterială scăzută, adică hipotensiune arterială;
• amețeli sau leșin;
• greaţă.
Un procent mic dintre pacienții diagnosticați cu sindromul inimii frânte nu poate identifica stresorul care ar fi putut declanșa acest episod.
Factori de risc sindromul inimii frânte
Există o serie de factori de risc care te predispun să dezvolți sindromul inimii frânte, inclusiv:
• sexul – femeile mult mai des afectate decât bărbații, aproximativ 88% dintre cazuri;
• vârsta –se pare că majoritatea pacienților au vârsta peste 50 de ani;
• un istoric medical cu afecțiuni neurologice – dacă ai tulburări neurologice, cum ar fi o leziune a capului sau o tulburare convulsivă (epilepsie);
• o tulburare psihiatrică anterioară sau actuală – dacă ai avut tulburări, cum ar fi anxietatea sau depresia.
Cauze sindromul de inimă frântă
Cauza exactă a sindromului de inimă ruptă nu este cunoscută în totalitate. Când reacționezi la un stres fizic sau emoțional, corpul tău eliberează hormoni de stres în sânge, cum ar fi adrenalina, noradrenalina, epinefrina și norepinefrina. Oamenii de știință consideră că acești hormoni interferează temporar cu funcția inimii.
Sindromul inimii frânte afectează în cea mai mare parte femeile aflate în special, la vârsta mijlocie târzie, adică după menopauză, vârsta medie fiind de 58 până la 77 de ani. O posibilă explicație este că hormonul feminin, estrogenul, protejează inima împotriva oricăror efecte dăunătoare ale hormonilor eliberați ca răspuns la stres. Pe măsură ce nivelul de estrogen scade odată cu vârsta, femeile ar putea fi mai predispuse la efectele stresului brusc.
Sindromul inimii frânte:
• întrerupe ritmul normal și constant al inimii;
• face ca o zonă a inimii să se mărească temporar, și anume partea inferioară a ventriculului stâng;
• conduce la contracții și mai puternice în alte arii ale inimii;
• aceste modificări determină insuficiență musculară cardiacă temporară.
Printre factorii de stres emoționali care pot provoca sindromul inimii frânte, regăsim:
• durere din cauza morții unei persoane dragi și alte pierderi mari sau semnificative, precum divorț sau despărțire, pierderea slujbei sau casei;
• vești bune sau proaste;
• frică intensă, cum ar fi vorbitul în public, un jaf armat, un accident de mașină;
• furie intensă.
Printre factorii de stres fizici care pot provoca sindromul inimii frânte, regăsim:
• durerile severe;
• un eveniment fizic obositor;
• problemele de sănătate, inclusiv atacul de astm (o înrăutățire bruscă a simptomelor de astm, cauzată de strângerea mușchilor din jurul căilor respiratorii), dificultățile de respirație (dispneea), convulsii, accidentul vascular cerebral, febra mare, glicemia scăzută (hipoglicemia), pierderile mari de sânge, intervențiile chirurgicale.
Complicații sindromul inimii frânte
Complicațiile acestei afecțiuni sunt rare, dar cele raportate includ:
• ruptura ventriculului stâng al inimii;
• blocarea fluxului sangvin din ventriculul stâng;
• insuficiența cardiacă, adică inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului;
• cheagurile de sânge în peretele ventriculului stâng;
• șocul cardiogen, ce reprezintă scăderea funcției de pompă a inimii, scăderea debitului cardiac;
• decesul –deși au existat situații în care pacienții au decedat, acest aspect reprezintă un eveniment extrem de rar, aproximativ 1% dintre cazuri, și, prin urmare, este foarte puțin probabil să decedezi din cauza sindromului inimii frânte. În majoritatea cazurilor, sindromul inimii frânte este o afecțiune temporară, care durează puțin și are o recuperare completă.
Diagnostic sindromul inimii frânte
După finalizarea unui examen fizic și examinarea istoricului tău medical, ți se pot efectua mai multe teste, inclusiv:
• electrocardiogramă (EKG) pentru a măsura activitatea electrică a inimii;
• angiografie coronariană, ce utilizează un colorant și un tip de raze X pentru a privi arterele inimii;
• ecocardiografie, ce folosește unde sonore pentru a crea imagini în mișcare ale acțiunii de pompare a inimii;
• radiografie toracică, ce arată structura inimii, plămânilor și vaselor de sânge;
• RMN cardiac, adică imagistică prin rezonanță magnetică, ce produce atât imagini statice, cât și în mișcare ale inimii tale;
• ventriculogramă, ce folosește un colorant injectat în ventriculul stâng al inimii, apoi raze X, care arată dimensiunea și eficiența de pompare a acestei camere a inimii.
Tratament sindromul inimii frânte
Tratamentul sindromului inimii frânte depinde de cât de severe sunt simptomele tale. Această afecțiune este de obicei, tratată cu medicamente până la recuperarea completă. Medicamentația include:
• inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (inhibitori ACE) pentru scăderea tensiunii arteriale, administrați pe termen lung;
• blocante beta pentru a încetini ritmul cardiac, pe care trebuie să le iei pe termen scurt;
• diuretice pentru scăderea acumulării de lichide, administrate pe termen scurt;
• medicamente împotriva anixietății (anxiolitice) pentru gestionarea stresului, care pot fi pe termen lung, dacă este necesar.
În funcție de cât de mult este slăbit mușchiul inimii, medicul îți poate recomanda, de asemenea, reabilitarea cardiacă. Gestionarea stresului prin tehnici precum yoga, meditație și alte tehnici de relaxare poate fi, de asemenea, de ajutor.
Prevenire sindromul inimii frânte
Nu există tratamente cunoscute pentru a preveni sindromului inimii frânte. Cu toate acestea, gestionarea stresului și a tehnicilor de rezolvare a problemelor pot ajuta la creșterea rezilienței, la îmbunătățirea modului de a reacționa în fața stresorilor fizici și emoționali, a evenimentelor negative de viață.
Practicarea tehnicilor de relaxare poate fi, de asemenea, de ajutor, cum ar fi yoga, meditație, exerciții de respirație, o baie caldă sau aprinderea lumânărilor parfumate. În plus, gestionarea factorilor de stres fizici sau emoționali poate fi susținută și prin respectarea unor obiceiuri generale sănătoase, care includ:
• o dietă sănătoasă;
• exerciții fizice regulate, de cel puțin cinci ori pe săptămână, timp de 30 de minute;
• respectarea unei igiene a somnului – să dormi șapte până la nouă ore în fiecare noapte;
• petrecerea timpului cu ceilalți;
• menținerea programărilor medicale, atât pentru monitorizare, cât și pentru examinări preventive;
• evitarea comportamentelor nesănătoase, cum ar fi fumatul, consumul de droguri și abuzul de alcool.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic: „Broken Heart Syndrome”, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17857-broken-heart-syndrome
Mayo Clinic: „Broken heart syndrome”, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/broken-heart-syndrome/symptoms-causes/syc-20354617
Te-ar mai putea interesa și...
