Și cazurile ușoare de COVID-19 pot lăsa urme asupra creierului (studiu)
Și cazurile ușoare de COVID-19 pot lăsa urme asupra creierului (studiu)
Și cazurile ușoare de COVID-19 pot lăsa urme asupra creierului (studiu)
Chiar și cazurile ușoare de COVID-19 lasă o urmă asupra creierului, dar nu este clar deocamdată cât durează, arată cercetări științifice preliminare.
De-a lungul pandemiei de COVID-19, oamenii de știință au adunat constant informații despre efectele acestei boli asupra corpului și creierului. Cercetările au descoperit că pot exista și consecințe neurologice pe termen lung la cei care supraviețuiesc infecțiilor cu SARS-CoV-2. A devenit clar că boala COVID-19 poate provoca leziuni ale creierului prin infecție directă (encefalită), prin accidente vasculare cerebrale și prin lipsa de oxigen, dar se pare că nu numai pacienții cu forme grave de boală pot rămâne cu sechele.
Unele studii din trecut s-au concentrat pe înțelegerea modului în care modificările normale ale creierului legate de îmbătrânire afectează capacitatea oamenilor de a gândi și de a se mișca. Dar pe măsură ce au apărut mai multe dovezi care arată că boala COVID-19 ar putea afecta corpul și creierul timp de mai multe luni după infecție (COVID-19 lung), o echipă de cercetare a devenit interesată să exploreze modul în care acest lucru ar putea avea impact și asupra procesului natural de îmbătrânire.
În august 2021, un studiu¹ preliminar, dar la scară largă, care investiga modificările creierului la persoanele care au trecut prin COVID-19 a atras atenția în cadrul comunității de neuroștiințe. În acest studiu, cercetătorii s-au bazat pe o bază de date existentă numită Biobank, care conține date despre imagini cerebrale de la peste 45.000 de persoane din Marea Britanie, începând cu 2014. Acest lucru înseamnă că au existat date de imagistică a creierului pentru toți acei oameni de dinainte de pandemie.
Echipa de cercetare a analizat datele de imagistică a creierului și apoi i-a rechemat pe cei care fuseseră diagnosticați COVID-19 pentru scanări suplimentare ale creierului. Savanții au comparat persoanele care au trecut prin COVID-19 cu participanții care nu avuseseră această boală, luând în considerare vârsta, genul, data testului inițial și locația studiului, precum și de factorii de risc comuni pentru boală, precum variabilele de sănătate și statutul socio-economic.
Diferențe între creierul persoanelor care au avut COVID-19 și al celor care nu au avut boala
Investigatorii au descoperit astfel diferențe semnificative în ceea ce privește materia cenușie (alcătuită din corpurile celulare ale neuronilor care procesează informații în creier) între persoanele care fuseseră bolnave de COVID-19 și cele care nu. Grosimea țesutului de substanță cenușie din regiunile creierului cunoscute sub numele de lobi frontali și temporali era mai redusă în grupul de participanți care avuseseră COVID-19, diferind de tiparele tipice observate în grupul de participanți care nu trecuseră prin boală.
În populația generală, spun cercetătorii, este normal să se observe unele modificări ale volumului sau ale grosimii substanței cenușii în timp, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar modificările au fost mai mari decât în mod normal la pacienții care avuseseră COVID-19.
Interesant este faptul că atunci când oamenii de știință au analizat separat persoanele care avuseseră o formă suficient de gravă de COVID-19 pentru a necesita spitalizare, rezultatele au fost aceleași ca și pentru persoanele care avuseseră COVID-19 într-o formă ușoară. Adică, până și cazurile ușoare de COVID-19 pot lăsa urme asupra creierului.
În cele din urmă, cercetătorii au investigat și modificările în ceea ce privește performanța în sarcinile cognitive și au constatat că oamenii care avuseseră COVID-19 erau mai lenți în procesarea informațiilor, comparativ cu cei care nu fuseseră bolnavi.
Ce înseamnă aceste modificări ale volumului creierului?
La începutul pandemiei, simptomele extrem de frecvent raportate ale celor infectați cu SARS-CoV-2 au fost pierderea gustului și a mirosului. În mod surprinzător, regiunile cerebrale pe care cercetătorii le-au găsit afectate de COVID-19 sunt toate legate de bulbul olfactiv, o structură din partea din față a creierului care transmite semnale despre miros din nas către alte regiuni ale creierului.
Bulbul olfactiv are conexiuni cu regiunile lobului temporal. Se discută adesea despre lobul temporal în contextul îmbătrânirii și al bolii Alzheimer, deoarece acesta este locul unde se află hipocampul. Hipocampul joacă probabil un rol cheie în îmbătrânire, având în vedere implicarea sa în memorie și procesele cognitive.
Simțul mirosului este, de asemenea, important pentru cercetările care se fac legate de boala Alzheimer, deoarece unele date au sugerat că oamenii cu risc de boală au un simț al mirosului redus. Deși este prea devreme pentru a se trage concluzii cu privire la impactul pe termen lung al acestor modificări legate de COVID-19, afirmă autorii studiului, investigarea posibilelor conexiuni între modificările cerebrale legate de COVID-19 și memorie este de mare interes.
Ce efecte au aceste modificări ale creierului după COVID-19 asupra procesului și ritmului de îmbătrânire? Creierul se recuperează în timp într-o oarecare măsură după această infecție virală? La aceste întrebări nu există deocamdată răspuns, rămânând domenii active și deschise de cercetare.
Când vine vorba de structura creierului, se observă de obicei o scădere a dimensiunii acestui organ la adulții cu vârste de peste 65 de ani. Această scădere nu este localizată doar într-o zonă; diferențele pot fi observate în multe regiuni ale creierului. Pe măsură ce speranța de viață a crescut în ultimele decenii, tot mai mulți indivizi ajung la vârste mai înaintate. În timp ce scopul este ca toți să ducă o viață lungă și sănătoasă, chiar și în cel mai bun caz în care o persoană îmbătrânește fără să sufere de boli cronice sau să aibă dizabilități, vârsta a treia aduce schimbări în modul în care gândim și ne mișcăm.
Autorii studiului concluzionează că este nevoie de cercetări continue pentru a descoperi misterele îmbătrânirii, astfel încât lumea științifică să poată contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor în vârstă, iar în contextul pandemiei de COVID-19, noi informații ar putea ajuta la înțelegerea gradului în care creierul se poate recupera după această boală.
Deocamdată, se știe că deși mulți oameni care și-au revenit din COVID-19² își pot relua viața de zi cu zi fără dificultăți - chiar dacă se confruntă, de exemplu, cu o oarecare lipsă de atenție sau concentrare - există unele persoane care pot întâmpina probleme mai târziu în viață, cum ar fi de exemplu dezvoltarea bolii Alzheimer.
Persoanele ale căror profesii implică asistență medicală, consiliere juridică, planificare financiară sau management ar putea avea nevoie în viitor de teste neuropsihologice, inclusiv măsuri de atenție susținută, pentru a se asigura că nu le-a fost compromisă cunoașterea.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
medRxiv - Brain imaging before and after COVID-19 in UK Biobank
https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.06.11.21258690v3
1. Studiul „Brain imaging before and after COVID-19 in UK Biobank”, apărut în medRxiv 2021.06.11.21258690; doi: https://doi.org/10.1101/2021.06.11.21258690, autori: Gwenaëlle Douaud, Soojin Lee et al.
Alzheimer's Research & Therapy - Immediate and long-term consequences of COVID-19 infections for the development of neurological disease
https://alzres.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13195-020-00640-3
2. Studiul „Immediate and long-term consequences of COVID-19 infections for the development of neurological disease”, apărut în Alz Res Therapy 12, 69 (2020). https://doi.org/10.1186/s13195-020-00640-3, autori: Heneka, M.T., Golenbock, D., Latz, E. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
