Remedii mai puțin știute cu oțet de mere

Medicina tradițională este încă baza pentru aproximativ 75-80% din populația lumii, în principal în țările în curs de dezvoltare. Multe țări precum Malaezia, Indonezia, India și China au oferit remedii eficiente pentru diferite afecțiuni folosind plante și compuși derivați din plante. Oțetul de mere este un remediu preparat în casă, care este consumat pe scară largă pentru reducerea greutății corporale.

Oțetul de mere este un remediu, pe care oamenii l-au folosit de secole atât în bucătărie, cât și în medicină. Oțetul de mere este produs prin zdrobirea merelor și stoarcerea lichidului din fructe. Bacteriile și drojdia sunt adăugate peste acest lichid pentru a începe procesul de fermentație alcoolică în care zaharurile sunt transformate în alcool. Într-un al doilea proces de fermentare, alcoolul este transformat în oțet de către acidul acetic formând bacterii. Acidul acetic și acidul malic conferă oțetului gustul acru.

Oțetul de mere are diverse proprietăți terapeutice, inclusiv efecte antimicrobiene și antioxidante. Mai mult, dovezile sugerează că poate contribui la scăderea în greutate, reducerea colesterolului, scăderea nivelului de zahăr din sânge și îmbunătățirea simptomelor diabetului.

Oțetul de mere, bogat în substanțe sănătoase

Oțeturile de cidru conțin 5–6% acid acetic. Oțetul de mere organic, nefiltrat, conține proteine, enzime și bacterii „prietenoase”, nepatologice care conferă produsului un aspect tulbure. Oțetul de mere conține o cantitate mică de potasiu. Brandurile de bună calitate conțin, de asemenea, aminoacizi și antioxidanți.

Oțetul de mere poate ajuta la distrugerea agenților patogeni, inclusiv a bacteriilor

Oamenii au folosit în mod tradițional oțetul pentru curățarea, dezinfectarea și tratarea ciupercilor unghiilor, păduchilor, negilor. Hipocrate, tatăl medicinei moderne, a folosit oțetul pentru a curăța rănile în urmă cu mai bine de 2.000 de ani. Oțetul este, de asemenea, un conservant alimentar, iar studiile arată că inhibă bacteriile să crească și să strice mâncarea, cum ar fi în cazul bacteriei E.coli.Totodată, oțetul de mere este un conservant natural pentru alimente.

Oțetul de mere, o soluție în gestionarea diabetului

Până în prezent, una dintre cele mai convingătoare aplicații ale oțetului este de a ajuta la tratarea diabetului de tip 2. Diabetul de tip 2 se caracterizează prin niveluri ridicate de zahăr din sânge cauzate de rezistența la insulină sau incapacitatea de a produce insulină.

Totuși, chiar și persoanele nediagnosticate cu diabet pot folosi oțetul de mere pentru menținerea nivelului de zahăr din sânge în intervalul normal, deoarece unii cercetători consideră că nivelurile ridicate de zahăr din sânge sunt o cauză majoră a îmbătrânirii și a diferitelor boli cronice.

Cercetările sugerează că oțetul oferă următoarele beneficii pentru glicemia și nivelurile de insulină:
•    un studiu realizat în 20041 sugerează că oțetul poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină cu 19-34% în timpul unei mese bogate în carbohidrați și poate reduce semnificativ glicemia și răspunsul la insulină;
•    un mic studiu2 realizat pe 5 participanți sănătoși a ilustrat cum oțetul a redus glicemia cu 31,4% după ce aceștia au consumat 50 de grame de pâine albă;
•    într-un alt mic studiu3 efectuat pe persoanele cu diabet s-a raportat că în cazul consumului a două linguri de oțet de mere înainte de culcare, reduceglicemia pe nemâncate cu 4% până dimineața următoare;
•    numeroase alte studii4,5 efectuate la oameni arată că oțetul poate îmbunătăți funcția insulinei și poate reduce nivelul zahărului din sânge după mese.

Oțetul de mere, un remediu pentru scăderea în greutate

Mai multe studii realizate pe oameni au arată că oțetul poate contribui la creșterea senzației de sațietate, iar acest fapt văpoate determina să mâncați mai puțin și să pierdeți în greutate. De exemplu, conform unui studiu 6,7, consumul de oțet împreună cu o masă bogată în carbohidrați a dus la creșterea senzației de sațietate, determinând participanții să mănânce cu 200-275 de calorii mai puțin, pe tot restul zilei.

Mai mult, un studiu efectuat pe o durată de 3 luni 8, pe 175 de persoane obeze a arătat căadministrarea zilnică a unei linguri de oțet de mere (12 ml) a dus la o pierdere de 1,2 kg, iar administrarea a două linguri (30 ml) a dus la o pierdere de 1,7 kg. Oțetul de mere conține aproximativ trei calorii pe lingură, ceea ce reprezintă un nivel foarte scăzut.

Oțetul de mere îmbunătățește sănătatea inimii?

Bolile de inimă sunt una dintre principalele cauze de deces. Mai mulți factori biologici sunt corelați cu riscul bolilor de inimă. Mai multe studii întreprinse pe animale 9,10,11 sugerează că oțetul de mere poate reduce nivelul colesterolului și al trigliceridelor, precum și alți factori de risc ai bolilor cardiovasculare, însă cu toate acestea, nu există dovezi puternice care să ducă la un risc redus de boli de inimă la om.

Unele studii efectuate12,13 la șobolani au arătat, de asemenea, că oțetul reduce tensiunea arterială, care este un factor de risc major pentru bolile de inimă și problemele renale.

Oțetul de mere poate stimula sănătatea pielii

Oțetul de mere este un remediu obișnuit pentru afecțiunile pielii, cum ar fi pielea uscată și eczema. Pielea este în mod natural, ușor acidă. Având în vedere proprietățile sale antibacteriene, oțetul de mere ar putea, teoretic, ajuta la prevenirea infecțiilor cutanate legate de eczeme și alte afecțiuni ale pielii. Utilizarea locală, a oțetului de mere ar putea ajuta la reechilibrarea pH-ului natural al pielii, îmbunătățind bariera de protecție a pielii.

Pe de altă parte, săpunurile și detergenții alcalini ar putea irita eczemele, agravând simptomele. Unii oameni folosesc oțet de mere diluat pentruspălarea feței sau ca toner. Oțetul de mere poate ucide bacteriile și preveni petele.Cu toate acestea, un studiu14 efectuat pe 22 de persoane cu eczeme a raportat că utilizarea oțetului de mere nu a îmbunătățit bariera pielii și a provocat iritarea acesteia.

Oțetul de mere, dozare și mod de utilizare

O doză obișnuită în cazul consumului de oțetde mere variază de la olinguriță la două linguri (10-30 ml) pe zi, fie utilizată la gătit, fie amestecată într-un pahar cu apă. Cu toate acestea, este indicat ca în cazul în care, în prezent luați medicamente pentru scăderea zahărului din sânge, să vă adresați medicului înainte de a crește aportul de orice tip de oțet. În plus, discutați cu medicul înainte de a încerca noi remedii, în special pe pielea deteriorată. Totodată, evitați să aplicați oțet nediluat pe piele, deoarece poate provoca arsuri.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Healthline: „6 HealthBenefits of Apple CiderVinegar, BackedbyScience”, https://www.healthline.com/nutrition/apple-cider-vinegar-side-effects#TOC_TITLE_HDR_3
Journal of foodprotection:  „Antibacterialaction of vinegaragainstfood-borne pathogenic bacteria includingEscherichia coli O157:H7”, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9713753/
International journal of foodmicrobiology: „Antimicrobialeffects of vinegaragainstnorovirusandEscherichia coli in thetraditionalKoreanvinegaredgreenlaver (Enteromorphaintestinalis) saladduringrefrigeratedstorage”, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27665528/
Scientificreports: „Antimicrobialactivity of applecidervinegaragainst Escherichia coli, Staphylococcus aureus and Candida albicans; downregulatingcytokineandmicrobialproteinexpression”, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5788933/
1.Studiul „VinegarImprovesInsulinSensitivityto a High-CarbohydrateMeal in SubjectsWithInsulinResistance or Type 2 Diabetes”, apărutîn„Diabetes care”, autori:Carol S. Johnston, PHD, Cindy M. Kim, MS andAmanda J. Buller, MS.
2.Studiul „Effect of neutralizedand native vinegar on bloodglucoseandacetateresponsesto a mixedmeal in healthysubjects”, apărut în„European journal of clinicalnutrition” 49.4 (1995): 242, autoriBrighenti, F., et al .
3.Studiul „Vinegaringestion at bedtimemoderateswakingglucoseconcentrations in adultswithwell-controlledtype 2 diabetes”, apărut în „Diabetes care” 30.11 (2007): 2814-2815, autori: White, Andrea M., and Carol S. Johnston.
4.Studiul „Vinegarconsumptioncanattenuate postprandial glucoseandinsulinresponses; a systematicreviewand meta-analysis of clinicaltrials”, apărut în „Diabetesresearchandclinical practice” 127 (2017): 1-9, autori:Shishehbor, Farideh, AnahitaMansoori, andFatemehShirani.
5.Studiul „Vinegar as a functional ingredient toimprove postprandial glycemic control—humaninterventionfindingsand molecular mechanisms”, apărut în Molecular nutrition&foodresearch 60.8 (2016): 1837-1849, autori:Lim, Joseph, ChristianiJeyakumar Henry, andSumantoHaldar.
6.Studiul „Vinegarsupplementationlowersglucoseandinsulinresponsesandincreasessatietyafter a breadmeal in healthysubjects”, apărut în „European journal of clinicalnutrition” 59.9 (2005): 983-988, autori:Östman, Elin, et al.
7.Studiul „Vinegarandpeanutproducts as complementaryfoodsto reduce postprandial glycemia”, apărut în Journal of the American Dietetic Association 105.12 (2005): 1939-1942, autori: Johnston, Carol S., and Amanda J. Buller.
8.Studiul „Vinegarintakereduces body weight, body fat mass, andserumtriglyceridelevels in obeseJapanesesubjects”, apărut în „Bioscience, biotechnology, andbiochemistry” 73.8 (2009): 1837-1843, autori:Kondo, Tomoo, et al.
9.Studiul „Dietary acetic acid reducesserumcholesterolandtriacylglycerols in ratsfed a cholesterol-richdiet”, apărut în „British Journal of Nutrition” 95.5 (2006): 916-924, autori:Fushimi, Takashi, et al.
10. Studiul „Acute effects of vinegarintake on somebiochemicalriskfactors of atherosclerosis in hypercholesterolemicrabbits”, apărut în „Lipids in healthanddisease” 9 (2010): 1-8, autori:Setorki, Mahbubeh, et al.
11.Studiul „Apple cidervinegarattenuates oxidative stressandreducestherisk of obesity in high-fat-fedmalewistarrats”, apărut în „Journal of medicinal food” 21.1 (2018): 70-80, autori: Halima, Ben Hmad, et al.
12.Studiul „Vinegardecreasesbloodpressurebydown-regulating AT1R expression via the AMPK/PGC-1α/PPARγpathway in spontaneouslyhypertensiverats”, apărut în „European journal of nutrition” 55.3 (2016): 1245-1253, autori: Na, Lixin, et al.
13.Studiul „Antihypertensiveeffects of acetic acid andvinegar on spontaneouslyhypertensiverats”, apărut în „Bioscience, biotechnology, andbiochemistry” 65.12 (2001): 2690-2694, autori:Kondo, Shino, et al.
14.Studiul „Apple cidervinegarsoaks [0.5%] as a treatment for atopicdermatitis do notimproveskinbarrierintegrity”, apărut în „Pediatric dermatology” 36.5 (2019): 634-639, autori:Luu, Lydia A., et al.

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0