Primul ajutor în cazul degerăturilor
1. Ce înseamnă degerături și de ce apar?
2. Cine are risc mai mare de degerături?
3. Semne și simptome: cum recunoști o degerătură?
4. Primul ajutor pentru degerături: pașii corecți, în ordine
a. Tratament inițial degerături: mută persoana într-un loc cald și uscat
b. Tratament inițial degerături: îndepărtează hainele ude și obiectele care strâng
c. Tratament inițial degerături: nu freca zona și nu o încălzi agresiv
d. Tratament inițial degerături: reîncălzește prin imersie în apă caldă
e. Tratament inițial degerături: protejează zona după reîncălzire
f. Tratament inițial degerături: nu lăsa persoana să meargă pe un picior degerat
5. Când trebuie să mergi URGENT la medic sau să chemi ambulanța pentru degerături?
6. Primul ajutor în caz de degerături la copii: ce e diferit și ce trebuie să știi?
7. Greșeli frecvente care agravează degerăturile
8. Prevenție: cum reduci riscul de degerături în frig și zăpadă?
Iarna poate fi un anotimp minunat, dar frigul combinat cu vânt, umezeală și expunere prelungită crește riscul de degerături. Fie că ești la munte, la săniuș cu cei mici, la muncă în aer liber sau prins într-o mașină blocată de zăpadă, e bine să știi ce ai de făcut. Primul ajutor corect în cazul unei degeraturi poate face diferența între o vindecare bună și complicații serioase. Acest ghid explică, pas cu pas, cum recunoști degerăturile, cum acționezi imediat (la adulți și la copii), ce greșeli să eviți și cum le previi.
Ce înseamnă degerături și de ce apar?
Degerăturile apar când pielea și țesuturile de dedesubt îngheață. De obicei se întâmplă la extremități: degete de la mâini și picioare, urechi, nas, obraji. În frig, vasele de sânge se contractă pentru a păstra căldura în organele vitale. Dacă expunerea continuă, circulația în zonele periferice scade și țesuturile pot îngheța.
Riscul crește în zăpadă sau condiții de umezeală (mănuși ude, șosete ude), la vânt puternic (câns frigul se simte și mai mușcător), la temperaturi sub zero, dar și când e frig „moderat” dacă stai mult timp nemișcat sau ești îmbrăcat insuficient de gros. O degeratură poate apărea mai repede decât crezi, mai ales când nu simți bine frigul (de exemplu, după alcool, oboseală extremă sau la persoane foarte tinere ori vârstnice).
Cine are risc mai mare de degerături?
Oricine poate face degerături, dar unele situații cresc riscul:
- copii (pierdere de căldură mai rapidă, uneori nu spun la timp că îi doare sau că le este frig)
- vârstnici
- persoane cu circulație periferică slabă sau anumite boli (de exemplu diabet)
- fumători (nicotina poate reduce circulația periferică)
- cei care poartă încălțăminte sau mănuși strâmte (taie circulația)
- cei care stau mult timp în frig fără pauze de încălzire
- activități în aer liber pe timp de zăpadă: schi, drumeții, pescuit la copcă, sporturi de iarnă, muncă pe șantier
Semne și simptome: cum recunoști o degerătură?
La început, degerăturile pot părea „doar o amorțeală”. Tocmai de aceea, mulți oameni ignoră primele semne.
Degerături superficiale (mai ușoare)
piele rece, palidă, apoi roșiatică după încălzire
furnicături, înțepături, amorțeală
zona poate deveni tare la atingere, dar țesutul de dedesubt rămâne relativ moale
după reîncălzire poate apărea durere și umflare ușoară
Degerături profunde (mai grave)
piele albă, gri-albăstruie sau „marmorat”
amorțeală pronunțată (paradoxal, poate să nu mai doară)
țesut dur, „lemnos”
vezicule apărute după reîncălzire (uneori mari, cu lichid clar sau închis)
în cazuri severe, pielea poate deveni foarte închisă la culoare ulterior
Un indiciu important: dacă zona este amorțită și rigidă, iar persoana a stat în frig sau zăpadă, tratează situația ca potențială degeratură și treci la primul ajutor.
Primul ajutor pentru degerături: pașii corecți, în ordine
Când suspectezi degerături, obiectivul este dublu: (1) oprești expunerea la frig și (2) reîncălzești în siguranță, fără să agravezi leziunea.
Tratament inițial degerături: mută persoana într-un loc cald și uscat
Scoate-o din vânt, zăpadă și umezeală. Dacă nu există adăpost, improvizează (mașină, cabană, cort, pătură termoizolantă). Degerăturile se agravează dacă persoana rămâne în frig, chiar și după ce ai început alte măsuri de primul ajutor.
Tratament inițial degerături: îndepărtează hainele ude și obiectele care strâng
scoate mănușile, șosetele, încălțămintea udă
îndepărtează inelele, brățările, ceasul (zona se poate umfla după reîncălzire)
înlocuiește cu haine uscate, pături, straturi lejere
Tratament inițial degerături: nu freca zona și nu o încălzi agresiv
Asta este una dintre cele mai importante reguli de primul ajutor la degerături:
NU freca pielea cu zăpadă (mit foarte răspândit!)
NU masa zona amorțită
NU folosi surse directe de căldură (radiator, foc, sobă, uscător, pernă electrică)
De ce? Pentru că pielea amorțită se poate arde fără să-ți dai seama, iar frecarea poate distruge țesutul fragil.
Tratament inițial degerături: reîncălzește prin imersie în apă caldă
Cea mai recomandată metodă este reîncălzirea într-o baie de apă caldă (nu fierbinte), de obicei în jur de 37–39°C.
Cum faci practic:
umple un lighean/cadă cu apă caldă (ideal măsurată cu termometru)
introdu zona afectată (mână/picior) în apă
menține temperatura constantă, adăugând apă caldă la nevoie
continuă până când pielea devine mai moale și își schimbă culoarea; poate dura 20–40 minute
reîncălzirea poate fi dureroasă: dacă ai analgezice uzuale la îndemână și persoana le poate lua, pot ajuta (în limitele recomandate pe prospect)
Foarte important: nu reîncălzi dacă există risc real ca zona să înghețe din nou. O înghețare–dezghețare–înghețare produce leziuni mai grave. Dacă ești încă pe munte, în zăpadă, fără șanse să păstrezi căldura până la ajutor medical, uneori e mai sigur să protejezi zona și să ajungi cât mai repede la un loc cald, fără reîncălzire completă în teren.
Tratament inițial degerături: protejează zona după reîncălzire
usucă prin tamponare, nu prin frecare
acoperă lejer cu pansament uscat și curat
separă degetele cu tifon (dacă e la mâini/picioare) ca să nu se lipească
ridică membrul ușor (dacă se poate) pentru a reduce umflarea
nu sparge bășicile acasă
Tratament inițial degerături: nu lăsa persoana să meargă pe un picior degerat
Dacă există degerături la talpă/degete de la picioare, mersul poate agrava leziunea. În primul ajutor, dacă ai opțiuni, ajută persoana să se deplaseze fără sprijin pe zona afectată.
Când trebuie să mergi URGENT la medic sau să chemi ambulanța pentru degerături?
Caută ajutor medical de urgență dacă:
zona rămâne amorțită, rigidă sau foarte dureroasă după reîncălzire
apar bășici mari, piele închisă la culoare sau semne de infecție
sunt afectate degete, urechi, nas sau suprafețe mari
persoana are amețeală, confuzie, frisoane puternice, somnolență (posibilă hipotermie asociată)
este vorba de copil mic, vârstnic sau persoană cu boli cronice
a existat expunere prelungită la frig și zăpadă și suspectezi leziune profundă
Degerăturile pot părea „mai bine” imediat după încălzire, dar severitatea reală se poate clarifica în timp. De aceea, evaluarea medicală este importantă, mai ales la degeratură moderată sau severă.
Primul ajutor în caz de degerături la copii: ce e diferit și ce trebuie să știi?
La copii, degerăturile pot apărea mai repede, iar cei mici nu descriu întotdeauna corect simptomele. În plus, copiii pot continua să se joace în zăpadă chiar dacă au degetele amorțite.
Reguli practice:
verifică-le periodic extremitățile: degete, urechi, nas, obraji
schimbă-le imediat mănușile/șosetele ude
folosește aceiași pași de primul ajutor ca la adulți (fără frecare, fără căldură directă, reîncălzire cu apă călduță)
ai grijă suplimentară la temperatura apei: pielea copiilor este mai sensibilă, iar arsura se produce ușor dacă apa e prea caldă
dacă bănuiești degerături la copil, pragul pentru consult medical este mai mic: mai bine alarmă falsă decât complicații
Greșeli frecvente care agravează degerăturile
Iată cele mai frecvente greșeli:
frecarea zonei cu zăpadă sau masajul energic
aplicarea directă de căldură (sobă, foc, calorifer, pernă electrică)
reîncălzirea în teren când există risc de reîngheț
spargerea bășicilor acasă
consumul de alcool „ca să te încălzești” (poate crește pierderea de căldură și scade vigilența)
încălțăminte strâmtă sau șosete umede menținute mult timp
Prevenție: cum reduci riscul de degerături în frig și zăpadă?
Prevenția e mai simplă decât tratamentul. Dacă vrei să eviți degerăturile, ține minte câteva principii:
- Îmbracă-te în straturi (strat de bază care evacuează transpirația, strat izolator, strat exterior rezistent la vânt/umezeală)
- Poartă mănuși groase sau mănuși tip „mittens” (adesea mai călduroase decât cele cu degete separate)
- Ia șosete uscate, încălțăminte potrivită și nu strâmtă
- Protejează fața: fular, cagulă, mască pentru vânt
- În zăpadă, umezeala e inamicul principal: schimbă imediat articolele ude
- Când stai mult afară, ia pauze regulate și intră undeva la cald, mai ales dacă e frig și vânt
- Mănâncă și hidratează-te (energia ajută corpul să producă căldură)
- Evită să stai nemișcat mult timp
- Fii atent la semnele timpurii: amorțeală, furnicături, piele palidă
- Planifică ieșirile: verifică prognoza, anunță traseul, ia o pătură termoizolantă și ceva cald de băut
În ceea ce privește prevenția la copii, aceștia trebuie să aibă reguli clare de „intră la cald” (de exemplu la fiecare 30–60 minute), dacă mergeți undeva cu ei să aveți mănuși și șosete de rezervă și să vedeți dacă la un moment dat au fața foarte roșie sau, dimpotrivă, palidă, ori îi apucă plânsul fără motiv (uneori e semn de disconfort). După joaca în zăpadă, verificați-le urechile, degetele, nasul.
După degerături: ce să urmărești în următoarele ore și zile?
După primul ajutor, urmărește:
durere care crește sau nu cedează
apariția bășicilor mari
modificări de culoare îngrijorătoare (foarte închis, negru) mai târziu
semne de infecție (roșeață în extindere, căldură locală, puroi, febră)
Chiar dacă pare „doar o degeratură mică”, e mai bine să ceri sfatul unui medic dacă nu ești sigur, mai ales când e vorba de copii.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Frostbite
https://www.nhs.uk/conditions/frostbite/
Sage Journals - Wilderness Medical Society Clinical Practice Guidelines for the Prevention and Treatment of Frostbite: 2024 Update
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/10806032231222359
Studiul „Wilderness Medical Society Clinical Practice Guidelines for the Prevention and Treatment of Frostbite: 2024 Update”, apărut în Wilderness & Environmental Medicine. 2024;35(2):183-197. doi:10.1177/10806032231222359, autori: McIntosh SE, Freer L, Grissom CK, et al.
Te-ar mai putea interesa și...
