Obezitatea și boala Alzheimer: cum sunt conectate?

Un studiu al Departamentului de Neuroștiințe de la Universitatea Sheffield din Regatul Unit a analizat relația dintre obezitate și creier în diferite etape ale sănătății cognitive.

Boala Alzheimer, cea mai răspândită formă de demență, se caracterizează prin degenerarea celulelor creierului și declinul cognitiv care progresează în timp. Deși în prezent nu există un remediu pentru această afecțiune, o dietă sănătoasă este un factor critic care influențează sănătatea creierului, poate întârzia sau chiar preveni apariția bolii Alzheimer.

Un studiu¹ al Departamentului de Neuroștiințe de la Universitatea Sheffield, Marea Britanie, publicat în Journal of Alzheimer's Disease Reports, a analizat relația dintre obezitate și creier în diferite etape ale sănătății cognitive. Echipa de cercetare a colectat imagini ale creierului în trei grupuri de participanți: un grup cu persoane sănătoase din punct de vedere cognitiv, un grup de persoane cu insuficiență cognitivă ușoară și un grup de persoane cu boală Alzheimer în formă ușoară.

Prin utilizarea a doi indicatori ai obezității - indicele de masă corporală (IMC) și circumferința taliei - oamenii de știință au căutat să afle dacă au existat sau nu conexiuni între acești indicatori și modificările structurii creierului.

În stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, oamenii prezintă de obicei structuri cerebrale degradate, cu niveluri scăzute ale volumului de substanță cenușie, integritate a substanței albe și flux sangvin. Toate acestea sunt esențiale pentru construirea conexiunilor neuronale, iar degradarea lor semnalează o pierdere a funcțiilor cerebrale importante, așa cum medicii observă adesea la persoanele cu boala Alzheimer.

Cu toate acestea, studiul de față a constatat că persoanele cu boală Alzheimer în formă ușoară, care și-au menținut o greutate corporală sănătoasă, ar fi putut păstra unele dintre aceste structuri cerebrale, spre deosebire de participanții sănătoși din punct de vedere cognitiv, dar care aveau obezitate, care au prezentat structuri cerebrale potențial deteriorate.

Un aspect cheie al acestui studiu a fost acela că cele trei grupuri de participanți nu au avut o distribuție consistentă a valorilor IMC-ului. Grupul de participanți sănătoși din punct de vedere cognitiv s-a încadrat în intervalul de greutate al obezității, grupul cu declin cognitiv ușor a intrat în intervalul de supragreutate, iar grupul cu formă ușoară de Alzheimer a intrat în intervalul de greutate „normal”.

Obezitatea crește riscul de demență

În urma analizei indicatorilor obezității și ai structurilor creierului, cercetătorii au descoperit cele mai notabile corelații între IMC și volumul de substanță cenușie. Grupul de participanți cu boală Alzheimer în formă ușoară a prezentat o asociere pozitivă între aceste două caracteristici.

Cu cât este mai mare IMC-ul unei persoane (dar valoarea lui este cuprinsă în intervalul sănătos), cu atât sunt mai mari nivelurile de volum de materie cenușie prezent în creier. Acest grup a prezentat, de asemenea, tendințe pozitive similare atunci când cercetătorii au analizat fluxul sangvin.

Substanța cenușie degradată este o caracterizare obișnuită a debutului bolii Alzheimer. Cu toate acestea, participanții cu boală Alzheimer ușoară au avut volume mai mari de substanță cenușie în raport cu cantitatea de grăsime corporală pe care o aveau. Aceste rezultate sugerează că menținerea unei cantități sănătoase de grăsime corporală poate păstra un anumit volum de substanță cenușie care altfel ar fi suferit degradări cauzate de demență.

Cu alte cuvinte, spun cercetătorii, pe de o parte, menținerea unei greutăți sănătoase ar putea ajuta la conservarea structurii creierului la persoanele care se confruntă deja cu demența ușoară în fazele incipiente ale bolii Alzheimer. O explicație potențială pentru acest rezultat este că, chiar și în stadiile progresive ale demenței, nivelurile sănătoase de grăsime corporală oferă creierului resursele adecvate pentru a atenua leziunile cerebrale.

Pe de altă parte, participanții sănătoși din punct de vedere cognitiv și cei cu declin cognitiv ușor au prezentat o asociere negativă între obezitate și volumul substanței cenușii, cât și fluxul sangvin.

Modificările din ambele grupuri s-au asemănat cu leziunile neuronale care sunt adesea prezente la cei cu boala Alzheimer, însă acest lucru a fost mai pronunțat în grupul sănătos din punct de vedere cognitiv dar cu obezitate. Deși obezitatea nu este o cauză directă a demenței, aceste tendințe arată că persoanele sănătoase din punct de vedere cognitiv, dar obeze, pot suferi consecințe negative prin înrăutățirea declinului cognitiv care poate apărea mai târziu în viață. Concret, aceste descoperiri sugerează că a fi la capătul superior al spectrului de obezitate poate fi în detrimentul structurii creierului.

Deși menținerea unei greutăți corporale sănătoase este benefică pentru sănătatea fizică la orice vârstă, acest studiu sugerează că este importantă și pentru sănătatea creierului. Obținerea unei mai bune înțelegeri a acestor indicații ale creierului ar putea îmbunătăți, de asemenea, diagnosticele pentru a se interveni cu succes în stadiile incipiente ale demenței.

Bolile care cauzează demență, cum ar fi Alzheimer și demența vasculară, se pot ascunde din fața unui diagnostic pentru mulți ani, așa că medicii trebuie să se gândească la sănătatea creierului de la vârste tinere ale pacienților și să îi îndrume spre a ajunge la (și a-și menține) o greutate sănătoasă. Prevenirea obezității poate contribui la reducerea daunelor provocate de boala Alzheimer.

Cum se poate preveni obezitatea?

Obezitatea este o problemă complexă și trebuie să existe o abordare multidisciplinară pentru combaterea acestei boli cu efecte la nivel global. Factorii de decizie politică, organizațiile de stat și locale, liderii de afaceri și cei comunitari, profesioniștii din școli și din asistența medicală trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu care să susțină un stil de viață sănătos, încă din copilărie. 

În ceea ce privește măsurile pe care le poate lua fiecare dintre noi pentru prevenirea obezității, printre acestea se numără: 

  • Atenția părinților la alimentația copiilor și la exercițiul fizic - copiii trebuie încurajați de mici să consume alimente sănătoase, deoarece, dacă li se oferă hrană nesănătoasă, cu multe grăsimi, zahăr și sare de la vârste fragede, ulterior va fi mult mai greu să li se schimbe obiceiurile alimentare; de asemenea, copiii trebuie să facă zilnic 60 de minute de mișcare.
  • Preocuparea adulților pentru o viață echilibrată - pentru a menține o greutate normală, accentul se pune pe o alimentație bogată în legume, fructe și cereale integrale (pâine integrală, paste integrale), cu consum moderat de leguminoase, proteine slabe, oleaginoase și cu consum redus și foarte redus de grăsimi animale, sare, zahăr și dulciuri. De asemenea, adulții trebuie să facă zilnic 30 de minute de mișcare.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
IOS Press - Obesity and Brain Vulnerability in Normal and Abnormal Aging: A Multimodal MRI Study
https://content.iospress.com/articles/journal-of-alzheimers-disease-reports/adr200267#ref003%20ref025
1. Studiul „Obesity and Brain Vulnerability in Normal and Abnormal Aging: A Multimodal MRI Study”, apărut în Journal of Alzheimer's Disease Reports, vol. 5, no. 1, pp. 65-77, 2021, autori: Dake, Manmohi D. Et al.
CDC - Strategies to Prevent & Manage Obesity
https://www.cdc.gov/obesity/strategies/index.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0