Meteosensibilitatea, intre mit si realitate

Durerile de cap, durerile articulare și nervozitatea ori somnolența sunt adesea puse pe seama meteosensibilității, însă chiar există o sensibilitate la schimbările vremii sau este doar un mit bine înrădăcinat în mentalul colectiv?

Ce este meteosensibilitatea

Meteosensibilitatea se caracterizează prin reducerea pragului sistemului nervos autonom. Persoana afectată percepe reacții fizice la schimbările climatice (căldură, frig, vânt, umiditate) și astfel se simte obosită, iritată sau deprimată.

Durerile meteorologice (sau meteoropatia) sunt reacții dureroase ale corpului uman la schimbările meteorologice, cauzate de o încălcare a adaptării sale la astfel de schimbări din cauza bolilor congenitale sau dobândite. Simptomele tipice includ dureri de cap, amețeli și tulburări de somn. Anumiți oameni de știință spun că meteosensibilitatea este o tulburare de dispoziție.

Cine este meteosensibil

Specialiștii susțin că femeile sunt mai predispuse meteosensibilitatii, spre deosebire de bărbați, asta din cauza hormonilor feminini. De asemenea, copiii mai mici de trei ani sunt foarte sensibili la schimbările meteorologice din cauza că sistemul nervos nu este format în totalitate.

Persoanele de la oraș sunt mai afectate de meteosensibilitate, în comparație cu cele care trăiesc în mediul rural, întrucât cei din urma au o conexiune mai puternică cu natura și sunt, deci, mai adaptați schimbărilor meteorologice.

Totul în natură este energie. Suprafața pământului este încărcată pozitiv, în timp ce norii, în partea de jos, sunt încărcați energetic negativi. Moleculele și atomii dintre cer și pământ poartă atât încărcătură negativă, cât și încărcătură pozitiva.

Studiile făcute în domeniu au scos la iveala faptul că particulele care poartă încărcătură negativă au un efect pozitiv asupra corpului uman, iar particulele care poartă încărcătură pozitiva au un efect negativ asupra organismului. Încărcătura negativă stimulează sistemul nervos central, sistemul respirator precum și producția de serotonină, cunoscută ca fiind “hormonul fericirii”. De altfel, încărcătură pozitivă afectează respirația, oxigenarea organismului și coagularea sângelui, cauzând simptome precum amețeli, somnolență, dureri de cap sau slăbiciune musculară.

Mai mult decât atât, organismul este afectat și de schimbările presiunii atmosferice ce se petrec odată cu schimbarea vremii, dar și de schimbările temperaturii de afară.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Simptome meteosensibilitate

De obicei, persoanele meteosensibile se confruntă cu simptome variabile (schimbabile, instabile), care pot fi împărțite condiționat în cinci tipuri principale:

Cerebrale - cefalalgie (dureri de cap), amețeli, țiuit.
Cardiace - palpitații, dificultăți de respirație, disconfort și greutate în regiunea inimii
Mixte - simptome combinate cardiace și cerebrale.
Astenonevrotice - nervozitate, iritabilitate, insomnie noaptea, somnolență în timpul zilei, creșterea tensiunii arteriale, dispoziție depresivă și anxioasă
Variabile- artralgie (dureri articulare), mialgie (durere musculară) fără localizare clară, stare de rău

Dacă aceste simptome apar de fiecare dată când vremea de schimbă, este posibil să fie vorba despre meteosensibilitate. Bineînțeles, poate fi vorba și despre o serie de coincidențe.

Simptomele diferă de la o persoană la alta și, în general, sunt accentuate odată cu înaintarea în vârstă, dar și în perioadele în care avem un stil de viață sedentar sau suntem în convalescență.

Simptomele pot apărea cu o zi sau două înainte de schimbările meteorologice, însă apogeul îl ating abia când schimbarea s-a produs.

Cazurile de suicid, de atac de cord, de ulcer hemoragic și de migrene înregistrează o creștere în zilele în care vremea se schimbă. Cu toate că nu există dovezi clare care să confirme legătura dintre schimbările meteorologice și aceste cazuri, specialiștii bănuiesc că există o legătură.

Meteosensibilitatea este susținută și de un stil de viață agitat, alimentație nesănătoasă, stres sau tensiune puternică. Meteosensibilitatea duce la o stare generală redusă, performanță redusă și dispoziție depresivă, atrag atenția specialiștii.

Factori meteorologici perturbatori

Iată câțiva factori meteorologici care pot afecta bunăstarea: căldura sau frigul, zăpadă sau ploaie, erupțiile solare (activitatea geomagnetică sau furtunile solare), umiditatea sau modificarea presiunii barometrice.

Factorul meteorologic care ne afectează bunăstarea fizică și psihologică mai mult decât oricare altul este temperatura aerului. Dar și umiditatea, mai ales dacă este foarte mare, lipsa soarelui și vânturile puternice care suflă primăvara și toamna ne pot afecta sănătatea. Vântul poate fi deosebit de dăunător pentru oricine este sensibil la schimbările vremii, iar simptomele pot apărea încă de la 6-12 ore înainte de a începe efectiv ca acesta să bată.

Hipotalamusul, parte a sistemului nervos central situat în zona centrală din interiorul celor două emisfere cerebrale, este asociat cu meteoropatia. În interiorul hipotalamusului se află centrul de termoreglare care controlează producerea și dispersia căldurii pentru a menține temperatura internă a corpului la aproximativ 37 °C, indiferent de temperatura exterioară.

În cazul persoanelor meteosensibile se crede că ritmul cardiac și tensiunea arterială se modifică, motiv pentru care la creier ajunge mai puțin oxigen. Din acest motiv, acestea se confruntă cu dureri de cap, slăbiciune, apatie și alte simptome neplăcute.

Oasele și articulațiile încep adesea să doară, mai ales acolo unde există fracturi, cicatrici sau alte leziuni ale pielii.

Motivul este din nou vremea: pielea, articulațiile și oasele se adaptează și la schimbările de umiditate ambientală. Fracturile sau leziunile au o structură de țesut/os alterată, de aceea sunt cele mai sensibile la schimbările vremii.

Meteosensibilitatea și bolile preexistente

Se vorbește despre meteosensibilitate când există deja boli preexistente, cum ar fi reumatismul, astmul sau migrena. Și persoanele care au boli congenitale sau dobândite simt un disconfort vizibile când se schimbă vremea.

De obicei, acestea au probleme cu sistemul circulator, vasele de sânge și inima. Dar și pacienții cu boli respiratorii, ateroscleroză, dureri articulare sau fracturi osoase ori cu tulburări ale sistemului nervos se plânge deseori când afară este frig sau cald.

Corpul acestor pacienți este slăbit, ceea ce înseamnă că risipește mai multă energie ca să se adapteze condițiilor meteo. Prin urmare, apar senzații negative fizice, mentale sau de altă natură când au loc schimbări bruște ale vremii sau înaintea acestor schimbări.

Durerile meteorologice apar și pe fondul distoniei vegetativ-vasculare (VVD), al unui tip dezechilibrat de sistem nervos, al oricărei boli cronice sau al unor leziuni fizice anterioare.

Pacienții reumatici și schimbarea bruscă a vremii

Mulți dintre pacienții reumatici raportează că vremea și anotimpurile le afectează simptomele. De aceea, oamenii de știință au efectuat un studiu pentru a examina efectul parametrilor meteorologici în sezoane asupra simptomelor artritei reumatoide (AR).

A fost realizat un studiu longitudinal retrospectiv din iulie 2017 până în august 2018 ¹. Au fost colectate date de la trei consultații timp de trei sezoane (numărul de articulații sensibile și umflate, scorul de activitate al bolii pentru 28 de articulații (DAS28) și evaluarea durerii pacientului din dosarul lor medical computerizat). Au fost notate și condițiile meteorologice (temperatura minimă și maximă, precipitații, umiditate, presiunea atmosferică și viteza vântului) înregistrate în aceeași zi de consultație pentru fiecare pacient. Apoi, corelația statistică dintre fiecare parametru meteorologic și parametrii artritei reumatoide a fost determinată folosind analiza de regresie liniară multiplă.

Au fost analizate datele a 117 pacienţi cu vârsta medie de 50,45 ± 12,17 ani. Concluziile studiului au fost că a susținut ipoteza medicilor cu privire la efectul climatului asupra durerii la pacienții cu poliartrită reumatoidă.

Cercetătorii din diferite țări au stabilit că și pacienții care suferă de anxietate, depresie, schizofrenie și tulburare bipolară sunt deosebit de vulnerabili la schimbările vremii.

Schimbarea bruscă a vremii induce un comportament agresiv?

Potrivit specialiștilot, meteoropatia se dezvoltă rapid din cauza adaptărilor tot mai slabe ale oamenilor la schimbările condițiilor meteorologice. Stimulii meteorologici puternici nu numai că pot exacerba simptomele la persoanele cu boli ale sistemului cardiovascular și respirator, dar pot, de asemenea, induce un comportament agresiv.

Cercetătorii au descoperit că pacienții care suferă de boli mintale sunt cei mai vulnerabili la schimbările vremii și postulează o legătură între anotimpuri și comportamentul agresiv. În cadrul unui studiu, cercetătorii au identificat condițiile meteorologice care au predominat zilele în care au avut loc un număr crescut de incidente agresive care au condus la utilizarea constrângerii fizice față de pacienții dintr-un spital de psihiatrie din Polonia.

Pentru a determina impactul condițiilor meteorologice asupra frecvenței la care au fost utilizate măsurile de constrângere fizică, au fost analizate fișele pacienților din perioada 1 ianuarie 2015 până la 31 martie 2017. Datele au fost corelate cu datele meteorologice ².

Rezultatele studiului arată că monitorizarea condițiilor meteorologice ar putea fi utilă în prezicerea și prevenirea agresiunii de către pacienții care sunt susceptibili la schimbările meteorologice

Cum poți să previi sau să ameliorezi simptomele cauzate de meteosensibilitate

Simptomele meteosensibilitatii pot fi prevenite sau ameliorate prin adoptarea unor măsuri de precauție.

Renunță la substanțele care stimulează creierul

Alcoolul, cafeaua și ceaiurile trebuie consumate în cantități limitate ori chiar evitate în zilele în care vremea este instabilă. Aceste substanțe excită creierul, accentuând simptomele meteosensibilitatii.

Folosește creme antiinflamatoare pe articulații

Ameliorează inflamația articulară aplicând creme speciale pentru reducerea durerilor articulare.

Fă mișcare

Sportul eliberează endorfine, care te vor face să te simți mai bine, combătând astfel efectele vremii instabile. Mergi la sala de fitness, înoată în piscină sau aleargă – orice tip de mișcare este benefic și te ajută să combați meteosensibilitatea.

Ajută-ți organismul să facă față acestei situații

Ceaiurile calmante precum cel de tei sau de lavandă, calciul, magneziul și vitaminele efervescente te pot ajuta să faci față meteosensibilității.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Seasonal and Weather Effects on Rheumatoid Arthritis: Myth or Reality?”, Pain Res Manag. 2020 Sep 7, Hamida Azzouzi, Linda Ichchou
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32963656/
2 Studiul „Weather and Aggressive Behavior among Patients in Psychiatric Hospitals—An Exploratory Study”, Int J Environ Res Public Health. 2020, Jakub Lickiewicz, Katarzyna Piotrowicz, Patricia Paulsen Hughes, Marta Makara-Studzińska
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7730982/#B12-ijerph-17-09121

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...