Mai mult sport, mai putine kilograme: reduceti riscul de insuficienta cardiaca

Kilogramele în plus pot contribui la apariția sau la agravarea unor probleme de sănătate. Anumite cercetări arată că persoanele care fac sport regulat și au o greutate normală pot reduce riscul unui anumit tip de insuficiență cardiacă, dificil de tratat. Această boală poartă denumirea de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (ICFEP).

Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (ICFEP) este o formă de insuficiență cardiacă în care funcția de pompare a inimii (fracția de ejecție) este normală sau aproape normală, dar inima nu se relaxează corespunzător între bătăi, ceea ce afectează umplerea eficientă cu sânge. Fracția de ejecție reprezintă cantitatea de sânge pompată de inimă. La majoritatea persoanelor cu insuficiență cardiacă, inima este atât de slăbită încât nu pompează suficient sânge pentru a răspunde nevoilor corpului.

În caz de ICFEP, miocardul devine rigid, fiindu-i afectată capacitatea de a se umple cu sânge. Ceea ce conduce la acumularea de lichid în plămâni și corp, după cum au explicat autorii unui studiu în American College of Cardiology.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, o boală greu de tratat

„Am constatat că există o legătură între activitatea fizică, Indicele de Masă Corporală (IMC) și riscul de insuficiență cardiacă”, a precizat autorul studiului dr. Jarett Berry. IMC-ul măsoară grăsimea corporală în funcție de înălțime și greutate. „Nu a fost ceva neașteptat”, a spus dr. Berry, „cu toate acestea, impactul factorilor legați de stilul de viață asupra tipurilor de insuficiență cardiacă a fost destul de diferit”. Dr. Berry, specializat în cardiologie, este profesor asociat în cadrul departamentului de medicină internă și științe clinice și directorul departamentului de reabilitare cardiacă al University of Texas Southwestern Medical Center din Dallas.

ICFEP reprezintă aproape 50% dintre cazurile de insuficiență cardiacă. Autorii studiului susțin că, deseori, tratamentul nu funcționează, ceea ce mărește importanța aplicării unor strategii de prevenire, cum ar fi o oră de sport pe zi.

Legătura dintre ICFEP, kilogramele în plus și sport

Pentru întocmirea raportului, dr. Berry și colegii săi au analizat informațiile din trei studii anterioare la care au participat zeci de mii de persoane. Cercetătorii au exclus persoanele care sufereau de o boală cardiacă la începutul studiilor. Aceștia au strâns informații despre cât de mult sport fac participanții și despre greutatea acestora. În plus, au examinat și istoricul medical al participanților pentru a afla dacă, de-a lungul studiului, au fost internați în spital pentru insuficiență cardiacă.

Autorii studiului au constatat că factorii de risc obișnuiți pentru insuficiență cardiacă, precum tensiunea arterială ridicată, diabetul, fumatul și obezitatea, apăreau mult mai puțin în rândul persoanelor mai active. Constatările arată că persoanele care fac mai mult sport sunt în general bărbați albi, cu un nivel de educație și financiar mai ridicat. Potrivit raportului, persoanele cu exces de greutate erau mai tinere, mai puțin active și mai predispuse la factorii de risc pentru insuficiență cardiacă.

Per total, cercetătorii au identificat aproximativ 3.200 de cazuri de insuficiență cardiacă. Aproape 40% au fost ICFEP, circa 29% fiind cazuri de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută (ICFES) asociată cu slăbirea miocardului, care nu mai pompează sângele în mod corespunzător. Puțin sub 32% din cazuri au fost neclasificate.

Studiul nu demonstrează o relație de tip cauză-efect, dar nivelul scăzut de activitate fizică a fost asociat cu reducerea cu 6% a riscului de insuficiență cardiacă față de lipsă de activitate fizică. Persoanele care au urmat exercițiile fizice recomandate au înregistrat un risc de insuficiență cardiacă cu 11% mai mic.

În cazul persoanelor care au făcut mai multe exerciții fizice decât cele recomandate, riscul de ICFEP a scăzut cu 19%. În plus, potrivit studiului, incidența de ICFEP a fost mult mai mare în cazul persoanelor supraponderale. Conform altui autor al studiului, dr. Ambarish Pandey, „aceste date sugerează importanța modificării stilului de viață pentru prevenirea ICFEP în rândul populației”.

Cum se manifestă insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată?

ICFEP poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale sunt nespecifice și pot semăna cu alte afecțiuni. Totuși, semnele comune includ:

Oboseală excesivă (lipsă de energie, chiar și după activități ușoare)
Dispnee (dificultate în respirație), care apare mai ales la efort sau când persoana afectată se întinde pe spate și poate duce la treziri nocturne din cauza senzației de sufocare.
Edeme (umflături), mai frecvent la nivelul picioarelor, gleznelor sau abdomenului
Creștere în greutate bruscă, asociată cu retenția de lichide
Palpitații sau senzație de bătăi rapide ale inimii

Semne specifice observabile de către medici sunt sunete anormale la ascultarea inimii (cum ar fi un zgomot S4), creșterea presiunii în venele gâtului (semn de congestie) și respirație grea la auscultația plămânilor (din cauza acumulării de lichid).

Ecocardiografia confirmă fracția de ejecție păstrată (≥50%) și evidențiază funcția diastolică (cum se relaxează inima), iar testele de sânge BNP sau NT-proBNP sunt și acestea indicatori ai insuficienței cardiace. Electrocardiograma (EKG) este utilă pentru a detecta aritmii sau semne de hipertrofie ventriculară, iar un RMN cardiac se poate indica pentru cazurile complexe sau când există alte afecțiuni asociate.

Opțiuni de tratament pentru insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată

Deoarece ICFEP nu are un tratament curativ, scopul terapiei este reducerea simptomelor, îmbunătățirea calității vieții, prevenirea spitalizărilor și a progresiei bolii.

Tratamente medicamentoase

În ce privește tratamentul medicamentos, se pot indica diuretice, care reduc retenția de lichide și simptomele de congestie, inhibitori de SGLT2 (dapagliflozin, empagliflozin), recent aprobați pentru ICFEP, care pot reduce spitalizările și mortalitatea, beta-blocante, deoarece ajută la controlul ritmului cardiac, blocanți ai sistemului renină-angiotensină (ARB sau ARN) în cazuri specifice și anticoagulante dacă există fibrilație atrială.

Modificări ale stilului de viață

În caz de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, dieta săracă în sare reduce retenția de lichide, exercițiile fizice regulate (activități ușoare, cum ar fi mersul pe jos), îmbunătățesc toleranța la efort, iar menținerea unei greutăți sănătoase este crucială. De asemenea, evitarea stresului excesiv reduce sarcina asupra inimii.

Tratamentul afecțiunilor asociate

Controlul hipertensiunii arteriale este esențial la pacienții cu ICFEP, la fel și tratarea diabetului și reducerea colesterolului, alături de tratarea apneei obstructive în somn, dacă este prezentă.

Monitorizare constantă

Este nevoie și de vizite regulate la medic pentru ajustarea tratamentului, iar monitorizarea greutății și a retenției de lichide acasă este necesară.

Cum să faci mai mult sport?

Sportul și activitatea fizică previn o gamă largă de boli și contribuie semnificativ la menținerea sănătății. Activitatea regulată ajută la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, osteoporoză și chiar depresie. Pentru cineva care nu este obișnuit cu mișcarea, există câteva strategii simple și practice pentru a integra sportul în rutina zilnică.

Așa este, sportul și activitatea fizică previn o gamă largă de boli și contribuie semnificativ la menținerea sănătății. Activitatea regulată ajută la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, osteoporoză și chiar depresie. Pentru cineva care nu este obișnuit cu mișcarea, există câteva strategii simple și practice pentru a integra sportul în rutina zilnică.

Începe cu pași mici și progresivi: dacă o persoană nu este obișnuită să facă sport, este important să nu forțeze și să înceapă cu activități ușoare, care să nu pară copleșitoare. Fă plimbări scurte - mersul pe jos 10-15 minute pe zi este un început excelent și apoi crește treptat durata și intensitatea. Ia în calcul să faci exerciții acasă: începe cu mișcări ușoare, cum ar fi stretching, genuflexiuni sau ridicarea mâinilor.

Alege activități care îți plac. Un sport sau o activitate fizică pe care o faci cu plăcere este mai ușor de menținut pe termen lung. Vezi dacă te împaci bine cu activități precum dans, înot, ciclism sau yoga sau înscrie-te la un curs de fitness sau aerobic dacă îți place să faci mișcare în grup.

Integrează sportul în viața de zi cu zi: folosește scările în locul liftului, coboară o stație mai devreme dacă folosești transportul în comun, fă activități casnice mai intense, cum ar fi grădinăritul sau curățenia.

Fă sport alături de prieteni sau familie. Investește în activități sociale, cum ar fi un meci de tenis, badminton sau plimbări în parc cu prietenii. Să faci sport alături de alte persoane oferă motivație și îți crește șansele să rămâi consecvent.

Setează obiective realiste și urmărește-ți progresul. Începe cu 2-3 zile pe săptămână și stabilește un timp clar (de exemplu, 20 de minute de mers rapid). Folosește o aplicație sau un ceas inteligent pentru a urmări pașii sau minutele de activitate fizică.

Fă-ți un obicei din a sărbători micile reușite: o săptămână în care ai făcut sport de 3 ori poate fi urmată de o activitate relaxantă, cum ar fi o zi la spa. De asemenea, găsește inspirație în comunitate: participă la evenimente locale, cum ar fi maratoane pentru începători sau alătură-te unui club sportiv sau unei comunități online care încurajează mișcarea.

Nu mai puțin important, fii atent la semnalele corpului: e important să nu exagerezi cu mișcarea, mai ales la început. Dacă simți durere sau oboseală extremă, oferă-ți timp de odihnă, nu te forța.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMJ Best Practice - Heart failure with preserved ejection fraction
https://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/953
AHAIASA Journals - Physical Activity in Heart Failure With Preserved Ejection Fraction: Moving Toward a Newer Treatment Paradigm
https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/CIRCULATIONAHA.117.029935
Studiul „Physical Activity in Heart Failure With Preserved Ejection Fraction: Moving Toward a Newer Treatment Paradigm”, apărut în 2017, Circulation, Volume 136, Number 11, https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.117.029935, autori: Ambarish Pandey, MD, and Jarett D. Berry, MD, MS
Pub Med - Changes in mid-life fitness predicts heart failure risk at a later age independent of interval development of cardiac and noncardiac risk factors: the Cooper Center Longitudinal Study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25641539/
Studiul „Changes in mid-life fitness predicts heart failure risk at a later age independent of interval development of cardiac and noncardiac risk factors: the Cooper Center Longitudinal Study”, apărut în Am Heart J. 2015 Feb;169(2):290-297.e1. doi: 10.1016/j.ahj.2014.10.017. Epub 2014 Nov 12, autori: Ambarish Pandey et al.

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și...