De ce unele persoane par să aibă toleranță mai bună la alcool?
Rezumat: Unele persoane par să „țină” mai bine la alcool, dar această impresie poate fi înșelătoare, pentru că toleranța la alcool nu înseamnă neapărat protecție, sănătate mai bună sau risc mai mic. În realitate, felul în care alcoolul afectează o persoană depinde de mai mulți factori: genele implicate în metabolizare, sexul biologic, compoziția corporală, cât și cât de repede bea cineva, ce a mâncat înainte, istoricul de consum și adaptările creierului la consum repetat. Mai mult, o toleranță la alcool mai mare poate deveni un semn de risc pentru consum problematic și pentru dependența de alcool, nu un avantaj real.
1. Ce înseamnă, de fapt, toleranța la alcool?
2. De ce unii oameni par să suporte mai bine alcoolul?
a. Unele persoane metabolizează alcoolul diferit
b. Sexul biologic, compoziția corporală și toleranța la alcool
c. Greutatea, ritmul de băut și ce ai mâncat înainte contează pentru toleranța la alcool
d. Toleranța la alcool poate crește în timp
e. Alcoolul, creierul și comportamentul învățat
3. De ce toleranța mai mare la alcool nu este un avantaj?
4. 7 sfaturi pentru tratamentul dependenței de alcool
Ce înseamnă, de fapt, toleranța la alcool?
Când oamenii spun că cineva are toleranța la alcool mai bună, de obicei se referă la faptul că persoana pare mai puțin amețită, mai puțin somnolentă sau mai puțin afectată vizibil după aceeași cantitate de alcool. Medical, ideea este mai complexă, pentru că toleranța la alcool poate include atât diferențe inițiale de sensibilitate, cât și adaptări care apar în timp, după consum repetat. Unele persoane au din start un răspuns mai puțin intens la alcool, iar altele dezvoltă în timp toleranță la alcool deoarece organismul și creierul se adaptează la expunerea repetată.
De ce unii oameni par să suporte mai bine alcoolul?
Explicația nu stă într-un singur lucru, ci într-o combinație de factori biologici și comportamentali. NIAAA arată că metabolismul alcoolului este influențat de factori genetici și de factori de mediu, iar riscurile legate de alcool variază mult în funcție de vârstă, sex, gene, sănătatea mintală și expunerea la stres. Cu alte cuvinte, două persoane aflate la aceeași masă pot reacționa foarte diferit la aceeași cantitate de alcool, fără ca una dintre ele să fie „mai sănătoasă” doar pentru că pare mai puțin afectată.
Unele persoane metabolizează alcoolul diferit
O parte importantă a diferențelor dintre oameni ține de genele implicate în descompunerea alcoolului, în special cele care influențează enzimele alcool dehidrogenază și aldehid dehidrogenază. Metabolismul etanolului contribuie la felul în care corpul percepe și experimentează consumul de alcool și că polimorfismele din ADH și ALDH2 pot modifica riscul de alcoolism și comportamentele de consum. Sensibilitatea și răspunsul la alcool au componentă ereditară, iar genetica ajută la explicarea diferențelor dintre indivizi.
Pe scurt, unele persoane metabolizează alcoolul diferit și de aceea pot avea reacții mai rapide, mai lente sau mai intense. Asta nu înseamnă că alcoolul le face mai puțin rău pe termen lung. De fapt, diferențele de metabolizare pot face ca unele persoane să fie mai expuse problemelor legate de alcool, iar altele să fie doar parțial protejate de anumite efecte, nu de toate efectele nocive.
Sexul biologic, compoziția corporală și toleranța la alcool
Un alt motiv pentru care unii par să aibă toleranța la alcool mai bună ține de diferențele dintre sexe și de compoziția corporală. În medie, femeile au mai puțină apă în organism decât bărbații, kilogram la kilogram, iar alcoolul se distribuie predominant în apa corporală. Din acest motiv, după aceeași cantitate de alcool, o femeie și un bărbat de aceeași greutate pot ajunge la concentrații diferite de alcool în sânge, femeia având adesea o concentrație mai mare și un risc mai mare de efecte nocive.
Aceasta este și una dintre explicațiile pentru care alcoolul poate produce probleme mai devreme și la cantități mai mici la femei decât la bărbați. Așadar, când cineva spune că un bărbat „rezistă mai bine” la alcool, uneori nu este vorba doar despre toleranța la alcool, ci și despre distribuția diferită a alcoolului în organism și despre compoziția corporală.
Greutatea, ritmul de băut și ce ai mâncat înainte contează pentru toleranța la alcool
Nivelul de alcool în sânge este determinat în mare măsură de cât de mult și cât de repede bea o persoană, precum și de absorbția, distribuția și metabolismul alcoolului. Asta înseamnă că două persoane care beau aceeași cantitate totală nu vor avea neapărat același efect dacă una bea repede pe stomacul gol și alta bea mai lent după masă.
De aceea, unii oameni par să aibă toleranța la alcool mai bună doar pentru că beau mai încet, au mâncat înainte sau consumă băutura pe o perioadă mai lungă. În astfel de situații, impresia de „rezistență” poate fi mai degrabă efectul contextului și al ritmului de consum decât o diferență biologică dramatică.
Toleranța la alcool poate crește în timp
Aici apare partea cea mai importantă și, pentru mulți, cea mai puțin intuitivă. O toleranță la alcool mai mare se poate dezvolta tocmai prin consum repetat. Alcoolismul sau tulburarea de consum de alcool este un tipar de consum care include, printre altele, nevoia de a bea mai mult pentru a obține același efect ori apariția simptomelor de sevraj când persoana reduce sau oprește consumul.
Cu alte cuvinte, toleranța la alcool nu este doar o particularitate interesantă, ci poate fi și un semnal de alarmă. Dacă cineva avea nevoie înainte de două pahare și acum are nevoie de patru sau cinci ca să simtă același efect, asta nu arată că organismul „s-a întărit”, ci că s-a adaptat într-un mod care poate crește riscul de consum problematic.
Alcoolul, creierul și comportamentul învățat
O parte din toleranța la alcool nu este numai metabolică, ci și funcțională. Creierul învață parțial să compenseze unele efecte, iar persoana poate părea mai „antrenată” să-și ascundă sau să-și gestioneze manifestările vizibile. De aceea, la exterior, cineva poate părea mai puțin beat decât altcineva, fără ca asta să însemne că reflexele, atenția sau capacitatea de a conduce sunt într-adevăr neafectate.
Această diferență dintre cum te simți și cât de afectat ești în realitate este una dintre capcanele importante ale alcoolului. O persoană cu toleranța la alcool crescută poate subestima pericolul și poate crede că este „în regulă” să mai bea, să conducă sau să continue seara. De fapt, exact acest tip de subestimare poate susține consumul riscant.
De ce toleranța mai mare la alcool nu este un avantaj?
O rezistență mai mare la efectele alcoolului este asociată cu progresie mai rapidă și cu severitate mai mare a tulburării de consum de alcool. Mai precis, persoanele care simt mai puțin efectele intoxicației pot avea risc mai mare să bea mai mult și să ajungă la dependență de alcool.
Asta explică și de ce uneori persoana care „pare OK” după mai multe băuturi nu este neapărat în siguranță. Poate că se simte mai puțin afectată subiectiv, dar alcoolul continuă să afecteze coordonarea, judecata, organele și riscurile pe termen lung. Excesul de alcool are efecte imediate și de durată.
7 sfaturi pentru tratamentul dependenței de alcool
Pentru dependența de alcool, tratamentul real este individualizat și uneori necesită intervenție medicală.
Cere o evaluare medicală, nu te baza doar pe voință: Persoanele preocupate de consumul lor să ceară ajutor profesional, pentru că evaluarea stabilește severitatea problemei și ce tip de tratament este potrivit.
Nu întrerupe brusc alcoolul dacă există dependența de alcool: Dacă există dependența de alcool, oprirea bruscă poate duce la sevraj, uneori periculos. Tratamentul poate necesita supraveghere medicală.
Ia în calcul psihoterapia și intervențiile comportamentale: Tratamentul pentru alcoolism include intervenții comportamentale, terapie individuală și alte forme de sprijin psihologic bazate pe dovezi.
Discută cu medicul despre medicația aprobată: Există trei medicamente aprobate de FDA pentru tulburarea de consum de alcool (naltrexonă, acamprosat, disulfiram) care pot ajuta la prevenirea revenirii la consum intens sau la susținerea abstinenței.
Folosește grupuri de sprijin și rețele de suport: Pentru multe persoane, sprijinul constant crește șansele de menținere a schimbării.
Tratează și problemele asociate, nu doar alcoolul: Riscul și evoluția problemelor legate de alcool sunt influențate și de sănătatea mintală, stres și traumă. Tratamentul dependenței de alcool merge mai bine când sunt abordate și aceste componente.
Alege un plan de follow-up, nu doar o decizie de moment: Tratamentul eficient înseamnă alegerea unei îngrijiri de calitate, compararea opțiunilor și urmărire în timp. Recuperarea nu este, de regulă, un eveniment singular, ci un proces.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De ce unele persoane par să aibă toleranța la alcool mai bună?
Răspuns: Pentru că reacția la alcool depinde de gene, metabolizare, sex biologic, compoziție corporală, ritmul de băut și istoricul de consum.
Întrebare: Toleranța la alcool mare înseamnă că alcoolul este mai puțin periculos?
Răspuns: Nu. O toleranță la alcool mai mare nu înseamnă protecție și poate chiar semnala risc crescut pentru consum problematic și dependența de alcool.
Întrebare: De ce nu este un avantaj să ai toleranța la alcool mai mare?
Răspuns: Pentru că o toleranță la alcool crescută nu înseamnă că alcoolul face mai puțin rău, ci poate ascunde efectele reale și poate crește riscul de consum excesiv și de dependența de alcool.
Întrebare: Creșterea toleranței poate fi semn de dependența de alcool?
Răspuns: Da. Nevoia de a bea mai mult pentru același efect este una dintre caracteristicile importante ale tulburării de consum de alcool.
Întrebare: Care este primul pas pentru tratamentul dependenței de alcool?
Răspuns: Primul pas este evaluarea medicală sau psihologică, pentru că tratamentul corect depinde de severitatea problemei și de prezența sevrajului sau a altor afecțiuni asociate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIAAA - Alcohol's Effects on Health
https://www.niaaa.nih.gov/publications/alcohol-metabolism
PMC - Tolerance to Alcohol: A Critical Yet Understudied Factor in Alcohol Addiction
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8917511/
Studiul „Tolerance to Alcohol: A Critical Yet Understudied Factor in Alcohol Addiction”, apărut în Pharmacol Biochem Behav. 2021 Feb 23;204:173155. doi: 10.1016/j.pbb.2021.173155, autori: Sophie K Elvig et al.
Te-ar mai putea interesa și...
