Cum îți dai seama dacă suferi de deshidratare?
Rezumat: Deshidratarea apare atunci când organismul pierde mai multe lichide decât primește și nu mai are suficientă apă pentru funcționarea normală. Setea, gura uscată, urina închisă la culoare, urinările rare, oboseala și amețeala sunt semne frecvente.
Riscul de deshidratare crește prin transpirație excesivă, vărsături, diaree, febră, căldură sau efort fizic. Copiii și vârstnicii sunt mai vulnerabili. Hidratarea se face în principal cu apă, iar în anumite situații sunt necesare soluții cu electroliți.
Confuzia, leșinul, lipsa urinării, respirația sau pulsul accelerate pot indica deshidratare severă și necesită ajutor medical rapid. Prevenția presupune consum regulat de lichide, adaptat efortului și mediului.
1. Ce înseamnă „deshidratare”?
2. Care sunt principalele cauze ale deshidratării?
a. Aport insuficient de apă
b. Transpirație excesivă
c. Febră, vărsături și diaree
d. Efort fizic și temperaturi ridicate
3. Cum îți dai seama că ești deshidratat?
a. Sete intensă și gură uscată
b. Urină închisă la culoare și urinări rare
c. Oboseală, amețeală și dureri de cap
d. Piele uscată și stare generală de slăbiciune
4. Când devine deshidratarea periculoasă și trebuie mers la medic?
a. Semne de deshidratare severă
b. Deshidratarea la copii și vârstnici
5. Ce băuturi și alimente susțin hidratarea?
6. Cum previi deshidratarea în zilele călduroase și la efort?
7. Concluzie
1. Ce înseamnă „deshidratare”?
Deshidratarea apare atunci când pierzi mai multe lichide decât consumi. În consecință, organismul nu mai dispune de suficientă apă pentru a-și desfășura normal funcțiile. Poate fi ușoară, moderată sau severă.
Apa este esențială pentru reglarea temperaturii corpului, circulație, digestie, eliminarea produșilor reziduali și funcționarea celulelor. Organismul pierde permanent apă prin urină, transpirație, respirație și scaun.
În mod normal, aceste pierderi sunt compensate prin lichidele și alimentele consumate. Dacă pierderile cresc sau aportul scade, echilibrul se poate modifica suficient încât să devii deshidratat.
2. Care sunt principalele cauze ale deshidratării?
a. Aport insuficient de apă
Cea mai simplă cauză este faptul că nu bei suficientă apă. Uneori ești ocupat și uiți de hidratare. Alteori, boala, greața, durerea în gât sau problemele de mobilitate îngreunează consumul de lichide.
Setea ajută organismul să semnaleze nevoia de apă, dar nu este recomandabil să te bazezi exclusiv pe ea în orice situație.
La persoanele vârstnice, senzația de sete poate fi diminuată. O revizuire a unor studii arată că această categorie este mai vulnerabilă la problemele de hidratare, mai ales în prezența mai multor boli cronice.
O meta-analiză din 2023, care a inclus peste 22.000 de adulți vârstnici nespitalizați, a estimat că aproximativ un sfert prezentau deshidratare prin aport insuficient, deși estimarea a variat considerabil între studii și calitatea dovezilor pentru procentul exact a fost redusă.
b. Transpirație excesivă
Transpirația este unul dintre mecanismele prin care corpul se răcește. Când transpirația se evaporă de pe piele, ajută la eliminarea căldurii. În același timp, prin transpirație pierdem apă și electroliți. Dacă pierderile nu sunt înlocuite, poate apărea deshidratarea.
Transpirația excesivă este posibilă în timpul efortului fizic, în mediile foarte calde și umede sau în cazul unor activități profesionale solicitante.
Persoanele care muncesc sau fac sport în căldură trebuie să consume lichide regulat și să aibă perioade de odihnă. Dacă transpirația abundentă continuă timp de mai multe ore, poate fi necesară și înlocuirea electroliților.
c. Febră, vărsături și diaree
Febra poate crește pierderea de lichide și necesarul de apă. Riscul crește și mai mult dacă persoana transpiră, mănâncă puțin sau nu poate bea suficient.
Vărsăturile și diareea pot provoca pierderi rapide atât de apă, cât și de electroliți. Copiii mici sunt deosebit de vulnerabili deoarece se pot deshidrata mai repede decât adulții.
În aceste situații, simpla apă nu este întotdeauna alegerea ideală pentru rehidratarea unui copil cu pierderi importante. Soluțiile de rehidratare orală conțin apă, săruri și glucoză în proporții concepute pentru a favoriza absorbția lichidelor.
În cazul diareei severe, soluțiile de rehidratare orală sunt preferabile băuturilor sportive obișnuite, deoarece acestea din urmă nu sunt formulate pentru a înlocui corect pierderile produse de boala diareică.
d. Efort fizic și temperaturi ridicate
În timpul efortului, mușchii produc căldură, iar organismul încearcă să o elimine inclusiv prin transpirație. Cu cât mediul este mai cald și umed, cu atât răcirea corpului poate deveni mai dificilă.
Activitatea fizică intensă și căldura cresc, așadar, simultan necesarul de lichide și riscul de deshidratare.
Pentru munca moderată desfășurată în căldură mai puțin de două ore, recomandările profesionale americane indică aproximativ o cană de apă la fiecare 15–20 de minute. Acest reper este destinat muncii în căldură, nu reprezintă o cantitate universală pentru orice persoană.
Este important și să nu exagerezi cu apa. Consumul excesiv într-un interval scurt poate dilua prea mult sodiul din sânge, producând hiponatremie, o situație potențial periculoasă.
3. Cum îți dai seama că ești deshidratat?
a. Sete intensă și gură uscată
Setea este unul dintre primele semnale prin care organismul încearcă să corecteze pierderea de apă.
O senzație intensă de sete, mai ales după transpirație excesivă, expunere la căldură, vărsături sau diaree, poate sugera că organismul are nevoie de lichide.
Gura și buzele pot deveni uscate. Totuși, uscăciunea gurii nu indică automat deshidratare, deoarece poate fi produsă și de medicamente, respirația pe gură sau alte afecțiuni.
La vârstnici, nici setea, nici gura uscată nu trebuie folosite singure pentru stabilirea diagnosticului de deshidratare. Evaluarea clinică poate necesita analize, în special măsurarea sau estimarea osmolarității serice.
b. Urină închisă la culoare și urinări rare
Atunci când corpul încearcă să conserve apa, rinichii produc de obicei o urină mai concentrată. Aceasta poate deveni galben închis, iar persoana urinează mai rar.
O revizuire sistematică a concluzionat că evaluarea culorii urinei este o metodă practică și poate oferi informații utile despre hidratare la adulții sănătoși și sportivi.
Culoarea nu este însă un diagnostic. Unele alimente, suplimente, vitamine, medicamente și afecțiuni pot modifica aspectul urinei.
La vârstnici, culoarea urinei și densitatea urinară sunt considerate mai puțin fiabile pentru identificarea deshidratării prin aport insuficient și nu ar trebui utilizate izolat.
c. Oboseală, amețeală și dureri de cap
O persoană deshidratată poate avea mai puțină energie și se poate simți obosită sau amețită.
Pierderea de lichide poate reduce volumul circulant și poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, în special când persoana se ridică în picioare.
Durerea de cap este, de asemenea, raportată în asociere cu aportul insuficient de lichide. Totuși, durerile de cap au numeroase cauze și nu demonstrează singure existența deshidratării.
Dacă amețeala este puternică, apare leșin, confuzie sau persoana nu se poate ține pe picioare, situația nu trebuie tratată doar prin consum de apă acasă.
d. Piele uscată și stare generală de slăbiciune
Pielea poate părea uscată, iar persoana se poate simți slăbită sau fără energie. În deshidratarea mai importantă pot apărea modificări circulatorii și o stare generală evident alterată.
4. Când devine deshidratarea periculoasă și trebuie mers la medic?
a. Semne de deshidratare severă
Semnele de alarmă includ confuzie, leșin, lipsa urinării, puls rapid, respirație accelerată sau semne de șoc.
Somnolența neobișnuită, slăbiciunea marcată și imposibilitatea de a păstra lichidele din cauza vărsăturilor repetate justifică, de asemenea, evaluarea medicală.
Deshidratarea severă poate necesita lichide și electroliți administrați intravenos în spital. Tratamentul urmărește simultan și cauza pierderii de lichide.
În timpul caniculei sau efortului, confuzia, pierderea stării de conștiență ori temperatura corporală foarte mare pot indica și o boală severă provocată de căldură, care constituie o urgență medicală.
b. Deshidratarea la copii și vârstnici
Sugarii și copiii mici se pot deshidrata mai repede, mai ales când au vărsături sau diaree.
Semnele la copii includ urinări mai rare, gură uscată, puține sau deloc lacrimi când plâng, somnolență, iritabilitate și ochi adânciți. La sugari poate fi observată și fontanela deprimată.
La copiii cu deshidratare ușoară sau moderată provocată de vărsături ori diaree se folosesc de regulă soluții orale cu electroliți, administrate în cantități mici și repetate, conform recomandării pediatrului.
Deshidratarea severă la copil poate necesita spitalizare și administrare intravenoasă de lichide. Copilul foarte somnolent, care nu urinează, nu poate bea sau prezintă semne evidente de deteriorare trebuie evaluat urgent.
Vârstnicii prezintă, la rândul lor, risc crescut. Modificarea senzației de sete, bolile cronice, dificultățile de mobilitate și unele medicamente contribuie la această vulnerabilitate.
5. Ce băuturi și alimente susțin hidratarea?
Pentru majoritatea persoanelor sănătoase și în condiții obișnuite, apa este cea mai simplă alegere pentru hidratarea de zi cu zi.
Necesarul total nu provine însă exclusiv din paharele cu apă. Alte băuturi și alimentele contribuie și ele la aportul zilnic de lichide.
Aproximativ 20% din apa consumată zilnic poate proveni din alimente. Fructele și legumele cu un conținut ridicat de apă, precum pepenele, căpșunile, dovleceii sau varza, contribuie la hidratarea organismului.
Laptele, ceaiul și cafeaua contribuie și ele la aportul de lichide. Băuturile îndulcite pot furniza apă, dar pot aduce cantități importante de zahăr și calorii.
Băuturile sportive nu sunt necesare pentru activitățile obișnuite. Pot deveni utile în anumite situații cu transpirație abundentă prelungită, când se pierd și electroliți.
În schimb, pentru deshidratarea provocată de diaree, mai ales la copii, trebuie folosite soluții de rehidratare orală potrivite și nu băuturi sportive ca substitut.
Persoanele cu insuficiență cardiacă, boli renale sau alte afecțiuni pentru care medicul a recomandat restricționarea lichidelor nu trebuie să crească brusc consumul de apă fără sfat medical.
6. Cum previi deshidratarea în zilele călduroase și la efort?
Nu aștepta apariția unei stări evidente de deshidratare înainte să bei. În zilele călduroase, planifică accesul la apă și consumă lichide regulat pe parcursul zilei. În general, trebuie băut cam 30-40 ml de apă per kilogram corp, dar pe caniculă e nevoie de mai mult.
Dacă faci efort, începe activitatea bine hidratat. Bea apă înainte, în timpul și după exercițiu, adaptând cantitatea duratei antrenamentului, temperaturii și cantității de transpirație.
În timpul muncii sau activității moderate în căldură, poate fi necesară o cană cu apă la 15–20 de minute pentru expuneri mai scurte de două ore. La transpirație prelungită sunt recomandate și băuturi cu electroliți echilibrați.
Hidratarea eficientă nu înseamnă să bei o cantitate enormă de apă dintr-odată. Consumul exagerat poate fi periculos, astfel încât lichidele trebuie repartizate rezonabil și adaptate pierderilor reale.
7. Concluzie
Deshidratarea înseamnă că organismul pierde mai multe lichide decât primește. Poate apărea prin aport insuficient de apă, transpirație excesivă, febră, vărsături, diaree, efort sau expunerea la temperaturi ridicate.
Setea, gura uscată, urina mai concentrată, urinările rare, oboseala și amețeala sunt indicii frecvente că ai putea fi deshidratat.
Niciunul dintre aceste semne nu stabilește însă singur diagnosticul. La vârstnici, unele indicii clasice, inclusiv culoarea urinei sau elasticitatea pielii, sunt mai puțin fiabile.
Pentru hidratarea obișnuită, apa rămâne alegerea de bază, iar alimentele bogate în apă contribuie și ele la aportul zilnic.
În pierderile importante prin vărsături și diaree pot fi necesare soluții de rehidratare orală, iar deshidratarea severă necesită tratament medical.
Confuzia, leșinul, lipsa urinării, pulsul sau respirația accelerate și alterarea importantă a stării generale sunt motive pentru solicitarea rapidă a ajutorului medical.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care este tratamentul pentru deshidratarea copiilor?
Răspuns: Pentru formele ușoare sau moderate provocate de vărsături ori diaree se folosesc, de regulă, soluții de rehidratare orală, oferite treptat. Deshidratarea severă necesită evaluare urgentă și uneori lichide intravenoase în spital.
Întrebare: Cum îmi dau seama rapid dacă sunt deshidratat?
Răspuns: Setea, gura uscată, urinările mai rare, urina galben închis, oboseala și amețeala sunt indicii frecvente. Culoarea urinei este orientativă, nu un test diagnostic perfect.
Întrebare: Câtă apă trebuie să beau pe zi?
Răspuns: Nu există o cantitate universală potrivită tuturor. Necesarul depinde de vârstă, dimensiunea corpului, activitate, climă, alimentație și starea de sănătate. Lichidele provin atât din băuturi, cât și din alimente.
Întrebare: Transpirația excesivă poate provoca deshidratare?
Răspuns: Da. Prin transpirație se pierd apă și electroliți. Riscul crește în timpul efortului prelungit și în căldură, mai ales dacă lichidele pierdute nu sunt înlocuite.
Întrebare: Urina galben închis înseamnă întotdeauna deshidratare?
Răspuns: Nu. Poate fi un indiciu al unei hidratări insuficiente, dar alimentele, medicamentele, suplimentele și anumite afecțiuni pot modifica și ele culoarea urinei.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Pediatric Dehydration
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK436022/
Pub Med - Low-intake dehydration prevalence in non-hospitalised older adults: Systematic review and meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37330324/
Studiul „Low-intake dehydration prevalence in non-hospitalised older adults: Systematic review and meta-analysis”, apărut în Clin Nutr. 2023 Aug;42(8):1510-1520. doi: 10.1016/j.clnu.2023.06.010. Epub 2023 Jun 8, autori: Ellice Parkinson et al.
Te-ar mai putea interesa și...
