Consumul de pește gras poate reduce episoadele de migrenă
Consumul de pește gras poate reduce episoadele de migrenă
Consumul de pește gras poate reduce episoadele de migrenă
Unele cercetări arată că o dietă mai bogată în pește gras a ajutat pacienții cu migrene frecvente să își reducă numărul lunar de episoade și intensitatea durerii.
O alimentație sănătoasă, care conține și pește gras de 2-3 ori pe săptămână, a dovedit mai multe beneficii pentru sănătate în diverse cercetări științifice. Peștele conține acizi grași Omega 3 care au roluri la nivelul inimii, al vaselor de sânge, al plămânilor, al sistemului imunitar și al sistemului endocrin. Acești acizi grași, inclusiv sub formă de suplimente alimentare, au efecte benefice asupra sănătății inimii, asupra dezvoltării fătului și sugarului, asupra funcției cognitive și asupra articulațiilor.
În acest context, un studiu¹ realizat de Institutele Naționale de Sănătate (NIH) din SUA la care au participat 182 de adulți cu migrene frecvente susțin, de asemenea, consumul regulat de pește. Studiul a extins lucrări anterioare ale echipei de cercetare privind impactul acidului linoleic și durerea cronică.
Peștele gras, de ajutor pentru suferinzii de migrene
Acidul linoleic este un acid gras polinesaturat derivat în mod obișnuit, în dieta occidentală, din porumb, soia și alte uleiuri similare, precum și din unele nuci și semințe. Studiile anterioare mai mici ale echipei au încercat să afle dacă acidul linoleic a inflamat țesuturile și căile de procesare a durerii legate de migrenă în nervul trigemen, cel mai mare și mai complex dintre cei 12 nervi cranieni ai corpului. Savanții au descoperit astfel că o dietă mai scăzută în acid linoleic și mai mare în niveluri de acizi grași Omega 3 (cum ar fi cele găsite în pești și crustacee) ar putea calma această inflamație a căilor de procesare a durerii.
Într-o intervenție dietetică de 16 săptămâni, participanții au fost repartizați la întâmplare într-unul dintre cele trei planuri de dietă sănătoasă. Persoanele înscrise în studiu au primit kit-uri pentru masă care includeau pește, legume, humus, salate și articole pentru micul dejun. Un grup a primit pachete care conțineau un nivel ridicat de pește gras sau uleiuri de pește gras și puține alimente cu acid linoleic. Un al doilea grup a primit pachete care conțineau și mult pește gras, și alimente cu acid linoleic în catitate mare. Al treilea grup a primit pachete de masă cu alimente conținând o cantitate mare de acid linoleic și niveluri mai scăzute de pește gras.
În timpul perioadei de intervenție, participanții și-au monitorizat numărul de zile de migrenă, durata și intensitatea, împreună cu modul în care durerile de cap le-au afectat abilitățile de a funcționa la locul de muncă, la școală și în viața lor socială și cât de des au avut nevoie să ia medicamente pentru a controla durerea.
Când a început studiul, participanții au avut în medie peste 16 zile de cefalee pe lună, peste cinci ore de durere asociată cu migrena pe zi și au avut scoruri inițiale care arătau un impact mare asupra calității vieții, în ciuda utilizării mai multor medicamente pentru a reduce durerile de cap.
Alimentația mai săracă în ulei vegetal și mai bogată în pește gras a produs reduceri între 30% și 40% a numărului total de ore de durere de cap pe zi, dureri de cap severe pe zi și, în general, zile de durere de cap pe lună, comparativ cu grupul de control. Probele de sânge de la acest grup de participanți au prezentat, de asemenea, niveluri mai scăzute de lipide asociate cu durerea. În ciuda reducerii frecvenței durerii de cap, acești participanți au raportat doar îmbunătățiri minore ale calității vieții generale legate de migrenă, comparativ cu alte grupuri din studiu.
Migrena se numără printre cele mai frecvente cauze de durere cronică, absențe de la muncă și scăderea calității vieții. Peste 4 milioane de persoane din întreaga lume au migrenă cronică (cel puțin 15 zile pe lună) și peste 90% dintre bolnavi nu pot lucra și nu pot funcționa normal în timpul unui atac, care poate dura de la patru ore la trei zile.
Femeile cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani sunt deosebit de predispuse la migrene. Medicamentele disponibile în prezent pentru migrenă oferă de obicei doar o ușurare parțială a simptomelor și pot avea efecte secundare negative, inclusiv apariția dependenței.
Potrivit autorilor studiului, această cercetare a găsit dovezi interesante că modificările dietetice au potențialul de a gestiona mai bine o afecțiune cronică foarte debilitantă, cum ar fi migrena, fără dezavantajele asociate cu administrarea medicamentelor prescrise adesea. Apar, astfel, dovezi suplimentare că alimentele pe care le consumăm pot influența căile durerii, concluzia fiind că schimbările în alimentația obișnuită ar putea oferi o ușurare pentru milioanele de oameni care suferă din pricina migrenelor.
Cercetătorii au menționat că aceste descoperiri servesc drept validare a faptului că intervențiile pe bază de dietă care presupun un consum mai mare de grăsimi Omega-3 și un consum mai mic de acid linoleic sunt promițătoare pentru a ajuta persoanele cu migrene să reducă numărul episoadelor acute și impactul zilelor de boală, reducând în același timp nevoia de medicamente împotriva durerii. Oamenii de știință își doresc să extindă și mai mult cercetările pentru a studia efectele dietei asupra altor afecțiuni care implică durerea cronică.
Cum poți încopora mai mult pește în alimentație?
Peștele este ușor de introdus în alimentație de câteva ori pe săptămână, atât la micul dejun, cât și la prânz sau la cină.
De exemplu, somonul afumat poate fi consumat la micul dejun într-un sandviș. Între două felii de pâine integrală unse cu puțină pastă de hrean se pun câteva bucățele de somon afumat, un ou fiert feliat și 2-3 frunze de salată verde. Sau, se poate face un wrap dintr-o lipie integrală, salată verde, ceapă verde rondele, ton din conservă și o lingură de iaurt.
La prânz, se poate consuma pește la grătar, după preferințe, alături de un cartof fiert sau copt și de broccoli preparat la abur și stropit cu un dressing din zeamă de lămâie, usturoi, sare și ulei de măsline.
Dacă se preferă peștele la cină, se poate alege pește la cuptor pe pat de orez brun fiert, alături de salată de varză albă sau roșie, asezonată cu puțină sare și oțet.
De asemenea, peștele poate fi consumat și ca gustare: de exemplu, între prânz și cină, se poate mânca o conservă mică de ton cu 2-3 biscuiți integrali.
Pentru persoanele care nu pot apela la aceste surse naturale de acizi grasi omega 3, suplimentele cu acizi grasi omega 3 administrate zilnic pot reprezenta o optiune.
De ce nu trebuie sa neglijezi migrena
Persoanele care suferă de migrene cu aură (tulburări temporare vizuale sau senzoriale înainte sau în timpul unei migrene) prezintă un risc mai mare de a muri din cauza bolilor de inimă sau a unui accident vascular cerebral, potrivit cercetărilor publicate online în British Medical Journal.
Acesta este primul studiu mare pe populație care arată o legătură între migrenă și mortalitatea generală, precum și mortalitatea specifică.
Descoperirile susțin tot mai multe dovezi că migrena, în special cu aură, este asociată cu moartea din cauza bolilor de inimă. Cercetătorii subliniază, totuși, că riscul individual pentru un bolnav de migrenă rămâne scăzut. De aceea, interventii dietetice precum administrarea de acizi grasi omega 3 se pot adresa atat migrenei, cat si prevenirii afectiunilor cardiace sau cerebrovasculare.
Autorii, conduși de Larus Gudmundsson de la Universitatea din Islanda, au evaluat impactul episoadelor de migrenă la mijlocul vieții la 18.725 de bărbați și femei născuți între 1907 și 1935 care au participat la Studiul Reykjavik (înființat în 1967 de Asociația Inimii Islandeze pentru studiați bolile de inimă în Islanda). În total, echipa de cercetare a explorat peste 470.000 de date persoane-ani cu o urmărire de 26 de ani.
Gudmundsson și colegii au folosit chestionare pentru a evalua migrena cu și fără aură.
Rezultatele au concluzionat că bărbații și femeile care sufereau de migrenă cu aură au un risc crescut de a muri din toate cauzele, precum și boli de inimă și accident vascular cerebral, în timp ce cei cu migrenă fără aură nu au fost expuși riscului crescut.
Mai mult, studiul spune că femeile care suferă de migrenă cu aură prezintă, de asemenea, un risc mai mare de a muri din alte cauze decât bolile cardiovasculare sau cancerul. „Cu toate acestea, rămâne de văzut care boli determină creșterea riscului observată pentru femeile cu migrenă”, spun cercetătorii.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că riscul individual cu care se confruntă persoanele care suferă de migrenă este scăzut, iar eforturile de reducere a deceselor prin boli de inimă ar trebui să se concentreze asupra factorilor de risc convenționali, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul și colesterolul crescut, indiferent de starea migrenei.
Ei solicită mai multe cercetări privind asocierea dintre migrenă și decesul din cauza bolilor cardiovasculare și a tuturor celorlalte cauze. In cele din urma, sunt necesare studii pentru a determina daca reducerea frecventei atacurilor cu tratament preventiv migrenei ar putea reduce riscul de boli cardiovasculare, adauga ei.
O a doua lucrare, publicată și online în British Medical Journal, constată că femeile care suferă de migrene cu aură prezintă, de asemenea, un risc mai mare de accident vascular cerebral hemoragic (în cazul în care sângerarea are loc în creier). Acestea reprezintă aproximativ 20% din toate accidentele vasculare cerebrale. Cu toate acestea, autorul principal, dr. Tobias Kurth, director de cercetare la INSERM, susține că riscul rămâne scăzut și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste constatări.
Dr. Klaus Berger de la Universitatea din Muenster din Germania a scris un editorial care însoțește primul studiu și se întreabă dacă medicii ar trebui să informeze pacienții despre riscurile asociate migrenei cu aură. Berger susține că „pentru mulți oameni informațiile vor provoca o cantitate nejustificată de anxietate, deși alții pot folosi oportunitatea pentru a-și modifica stilul de viață și factorii de risc în consecință” și că „clinicienii trebuie să cântărească cu atenție decizia de a discuta sau nu riscurile legate de această condiție.”
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Thye BMJ - Dietary alteration of n-3 and n-6 fatty acids for headache reduction in adults with migraine: randomized controlled trial
https://www.bmj.com/content/374/bmj.n1448
1. „Dietary alteration of n-3 and n-6 fatty acids for headache reduction in adults with migraine: randomized controlled trial”, apărut în The BMJ, 2021, DOI: 10.1136/bmj.n1448, www.bmj.com/content/374/bmj.n1448, autori: Christopher E. Ramsden et al.
NIH - Omega-3 Fatty Acids
https://ods.od.nih.gov/factsheets/Omega3FattyAcids-Consumer/
2, L. S. Gudmundsson, A. I. Scher, T. Aspelund, J. H. Eliasson, M. Johannsson, G. Thorgeirsson, L. Launer, V. Gudnason. Migraine with aura and risk of cardiovascular and all cause mortality in men and women: prospective cohort study. BMJ, 2010; 341 (aug24 1): c3966 DOI: 10.1136/bmj.c3966
3, T. Kurth, C. S. Kase, M. Schurks, C. Tzourio, J. E. Buring. Migraine and risk of haemorrhagic stroke in women: prospective cohort study. BMJ, 2010; 341 (aug24 1): c3659 DOI: 10.1136/bmj.c3659
4. K. Berger, S. Evers. Migraine with aura and the risk of increased mortality. BMJ, 2010; 341 (aug24 1): c4410 DOI: 10.1136/bmj.c4410
Te-ar mai putea interesa și...