Ce reactii adverse severe pot cauza medicamentele pentru tensiunea arteriala

Orice medicament pe care îl iei poate provoca efecte adverse, și cele pe care le iei pentru a controla hipertensiunea arterială nu fac excepție. Desigur, unii pacienți nu au deloc reacții neplăcute în urma administrii tratamentului, pe când alții au doar efecte adverse ușoare.

Orice tratament ai face, este important să fii informat despre ce tip de medicamente iei, cât și despre efectele adverse posibile ale acestora. Totodată, este esențial să discuți cu medicul și să colaborezi cu acesta, pentru a ține sub control acele efecte adverse care pot să apară. Nu trebuie să suferi în tăcere, dar în niciun caz nu renunța la tratament și nu-ți modifica dozele după ureche. Spune-i medicului despre orice fel de efecte adverse apar în urma tratamentului pentru hipertensiune, pentru ca acesta să ia măsurile necesare pentru a te ajuta.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce medicamente se recomandă pentru a trata hipertensiunea arterială?

Patru clase de medicamente pentru hipertensiune arterială sunt considerate „de primă linie” (deci cele mai eficiente și cele mai frecvent prescrise) la începerea tratamentului. Uneori, alte medicamente sunt asociate cu acestea pentru a controla mai bine tensiunea arterială crescută. Medicamentele de primă linie pentru scăderea presiunii sunt:

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

IECA blochează producerea hormonului angiotensină II, pe care organismul îl folosește în mod natural pentru a controla tensiunea arterială. Când angiotensina II este blocată, vasele de sânge nu se îngustează. Exemple de IECA sunt lisinoprilul și enalaprilul.

Blocanții receptorilor angiotensinei II (BRA)

Blocanții receptorilor angiotensinei II blochează legarea aceluiași hormon de receptorii din vasele de sânge. BRA acționează în același mod ca inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei pentru a împiedica îngustarea vaselor de sânge. Exemple de blocanți ai receptorilor angiotensinei II sunt valsartanul și candesartanul.

Blocanții canalelor de calciu

Blocanții canalelor de calciu împiedică intrarea calciului în celulele musculare ale inimii și vaselor de sânge, permițând acestor vase să se relaxeze. Exemple de blocanți ai canalelor de calciu sunt amlodipina și nifedipina.

Diureticele

Diureticele elimină excesul de sodiu din organism, reducând cantitatea de lichid din sânge și sunt adesea utilizate împreună cu alte medicamente pentru hipertensiune arterială, uneori într-o singură pilulă combinată. Exemple de diuretice sunt indapamida și hidroclorotiazida.

Ce reacții adverse pot avea medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale?

Există numeroase clase de medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale iar acestea, la fel ca alte substanțe care tratează alte afecțiuni, pot cauza reacții adverse mai mult sau mai puțin severe - dar nu este obligatoriu să apară la fiecare pacient.

Toate medicamentele pot avea efecte adverse, iar cele mai multe dintre aceste efecte sunt ușoare și dispar în timp. Unele dintre cele mai frecvente reacții adverse pe care le au medicamentele pentru hipertensiunea arterială sunt:

tusea
diareea sau constipația
amețeala sau vertijul
probleme în ceea ce privește menținerea erecției
stările de nervozitate
stările de oboseală, de slăbiciune, de somnolență sau de lipsă de energie
durerile de cap
greața și vărsăturile
erupțiile cutanate
scăderea în greutate sau creșterea în greutate fără că pacientul să fi încercat acest lucru

Cum spuneam, este important ca, în ciuda acestor efecte adverse, pacientul să nu întrerupă tratamentul și să nu modifice doza fără să discute înainte cu medicul curant care a prescris medicamentele. Aceste medicamente sunt vitale, pentru că ajută la prevenirea multor complicații pe care le poate provoca tensiunea arterială mare.

Efecte adverse în funcție de clasa de antihipertensive

Iată ce efecte adverse au medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale, în funcție de clasa din care fac parte.

Efecte adverse ale diureticelor

Diureticele pot avea unele reacții adverse (severe sau nu): slăbiciunea, amețeala, sensibilitatea sporită la lumina soarelui, erupțiile cutanate, crampe musculare, vărsături, diaree, constipație, hipotensiune arterială, dezechilibre electrolitice. Pacienții care iau diuretice se pot confrunta și cu o scădere a libidoului.

Efectele adverse ale beta-blocantelor

Beta-blocantele au și ele efecte adverse, precum: starea de oboseală, slăbiciunea sau amețeala, mâinile și picioarele reci, uscăciunea gurii, ochii uscați și pielea uscată. Mai rar, efectele adverse pot fi: ritm cardiac lent, dificultate în respirație, mâinile și picioarele umflate, mâncărimile pielii sau erupțiile pe piele, insomnie, depresie, hipotensiune.

Efectele adverse ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

Tusea seacă este cel mai frecvent efect advers al inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Mai rar, efectele adverse ale acestei clase de medicamente sunt: pierderea simțului gustului, un gust metalic în gură, pierderea poftei de mâncare, stomacul deranjat, diaree, constipație, dureri de cap, oboseală, amețeală, piele sensibilă la lumina soarelui, hipotensiune arterială.

Efectele adverse ale blocantele receptorilor de angiotensină

Și blocantele receptorilor de angiotensină pot avea numeroase efecte neplăcute. Durerile de cap și amețeala sunt cele mai obișnuite efecte adverse ale acestei clase. Mai rar, efectele pot fi: stomac deranjat, dureri articulare, durere în gât, tuse, diaeree, febră, oboseală, nervozitate, durere de spate.

Efectele adverse ale blocantelor canalelor de calciu

Blocantele canalelor de calciu au pe lista de efecte adverse frecvente: oboseală, înroșirea feței, mâinile și picioarele umflate. Mai rar, pot apărea: palpitații, greață, amețeală, dificultate în respirație, stomac deranjat, constipație, mâncărimi sau erupții cutanate. Unii pacienți care iau doze de peste 60 mg pe zi din aceste medicamente pot avea valori foarte mici ale glicemiei.

Efectele adverse ale alfa-blocantelor

Persoanele care iau alfa-blocante pot avea anumite reacții adverse în urma tratamentului: ritm cardiac crescut, scăderea tensiunii arteriale când se ridică în picioare, amețeală, dureri de cap, greață, stări de oboseală, de slăbiciune, de letargie, tulburări ale somnului, mâncărimi sau erupții cutanate, pierderea controlului asupra vezicii (la femei), disfuncție erectilă (la bărbați).

Pe lângă aceste clase enumerate mai sus, există și alte medicamente care pot fi prescrise în tratamentul hipertensiunii arteriale. În funcție de acestea, efectele adverse pot varia de la un pacient la altul, însă cercetările noi din domeniul farmacogeneticii arată că există teste care pot să arate eficiența unui tratament medicamentos și dacă modul în care medicamentele funcționează în cazul anumitor pacienți este influențat de genele din ADN-ul lor.

În plus, aceste teste farmacogenomice pot anticipa modul în care pacienții vor răspunde la tratamentul medicamentos prescris de medic, în funcție de profilul lor genetic. În acest mod, medicul poate lua decizia unui tratament eficient, care să aibă cât mai puține efecte adverse în cazul pacienților.

Metode de gestionare a hipertensiunii

În afară de tratamentul medicamentos recomandat de medic în caz de hipertensiune, e nevoie ca pacienții să încerce să opereze modificări și în stilul de viață pentru a ține sub control valorile tensionale.

O alimentație sănătoasă pentru inimă este importantă pentru gestionarea tensiunii arteriale și reducerea riscului de atac de cord și accident vascular cerebral. O nutriție de calitate înseamnă ca mesele să fie alcătuite cu preponderență din legume, fructe, cereale integrale, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, pește și carne de pasăre fără piele, alături de cantități moderate de nuci, leguminoase și uleiuri vegetale presate la rece sau extravirgine și să limiteze produse precum grăsimile saturate și trans (untură, slănină, unt, carne grasă, brânzeturi grase etc.), sarea, carnea roșie, dulciurile și băuturile îndulcite cu zahăr.

Pentru a gestiona hipertensiunea este necesar să nu se consume alcool în exces, deoarece și acesta crește tensiunea arterială. Vinul roșu, despre care unele studii au raportat anumtie beneficii pentru sănătate, nu este o băutură-minune pentru sănătatea inimii.

Legătura raportată în multe dintre aceste studii se poate datora altor factori de stil de viață, mai degrabă decât alcoolului, deci e bine de reținut că, la fel ca orice altă alegere alimentară sau de stil de viață, și aportul de vin roșu este o chestiune de moderație (cel mult un pahar pe zi), deci nu trebuie în niciun caz să fie băut în exces.

Activitatea fizică este importantă pentru toată lumea, nu doar pentru hipertensivi; în caz de hipertensiune, mișcarea regulată ajută la controlul tensiunii arteriale crescute, la gestionarea greutății corporale, dar și la reucerea nivelului de stres. Chiar și activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos în pas rapid, alături de câteva exerciții de întărire a musculaturii, este benefică atunci când este făcută în mod regulat, măcar de cinci ori pe săptămână, în reprize de câte o jumătate de oră.

Automonitorizarea poate îmbunătăți controlul tensiunii arteriale și este o practică din ce în ce mai comună a managementului hipertensiunii arteriale. Automonitorizarea valorilor tensionale cu un tensiometru utilizat la domiciliu este o indicație larg acceptată de către pacienți și s-a dovedit a fi un predictor mai bun al afectării organelor decât măsurarea clinică.

Studiile științifice legate de automonitorizare arată un control îmbunătățit al tensiunii arteriale, în principal în contextul unor co-intervenții suplimentare, cum ar fi intervenția farmacistului sau educația făcută pacienților de către asistente.

Inteligența artificială stă la baza interfețelor precum Alexa® și Siri® poate actualiza offline listele de medicamente și poate seta mementouri (de exemplu, mementouri de alarmă pentru a lua medicamentele antihipertensive) și, deși există o lipsă actuală de dovezi cu privire la eficacitatea lor, pare probabil ca utilizarea acestora să crească în timp.

Încorporarea datelor telemonitorizate privind tensiunea arterială în programele digitale de asistență medicală poate permite și combinarea cu alte variabile fiziologice, inclusiv glicemia, frecvența cardiacă și exercițiile fizice, permițând adaptarea recomandărilor de gestionare a hipertensiunii pe baza variabilelor predeterminate, inclusiv comorbiditățile pacienților.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
U.S. National Library of Medicine - High blood pressure medications
https://medlineplus.gov/ency/article/007484.htm
NCBI - New Approaches in Hypertension Management: a Review of Current and Developing Technologies and Their Potential Impact on Hypertension Care
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6483962/
Studiul „New Approaches in Hypertension Management: a Review of Current and Developing Technologies and Their Potential Impact on Hypertension Care”, apărut în Curr Hypertens Rep. 2019; 21(6): 44, Published online 2019 Apr 25. doi: 10.1007/s11906-019-0949-4, autori: Jamie Kitt et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...