Ce este neutropenia cronică?

1. Cauze neutropenie cronică
2. Simptome neutropenie cronică
3. Diagnostic neutropenie cronică
4. Tratament pentru neutropenia cronică și opțiuni experimentale
   a. Tratamentul cauzei de bază în neutropenia cronică
   b. Tratarea promptă a infecțiilor în neutropenia cronică
   c. Stimularea producerii de neutrofile (factorii de creștere) în neutropenia cronică
   d. Imunosupresoare pentru neutropenia cronică
   e. Transplant de celule stem hematopoietice (transplant de măduvă osoasă) în neutropenia cronică
   f. Opțiuni terapeutice experimentale în neutropenia cronică
5. Prognosticul pacientului cu neutropenie cronică
6. Prevenție neutropenie cronică

Recomandările Experților DOC

Neutropenia cronică reprezintă scăderea persistentă, pe termen lung, a numărului de neutrofile în sânge. Neutrofilele sunt un tip de globule albe (leucocite) produse de măduva osoasă, având rol esențial în sistemul imunitar: ele atacă și distrug bacteriile și alți germeni care provoacă infecții în organism. În mod normal, un adult are măcar ~1500 neutrofile per microlitru de sânge. Dacă numărul coboară sub această valoare, vorbim de neutropenie. Când neutropenia persistă peste 3 luni, este considerată cronică. Din cauza deficitului acestor leucocite, organismul luptă mai greu contra infecțiilor, mai ales dacă neutropenia este moderată sau severă (sub 1000, respectiv sub 500 neutrofile/μL)

Cauze neutropenie cronică

Neutropenia cronică poate avea numeroase cauze, de la afecțiuni congenitale rare până la boli dobândite pe parcursul vieții. În esență, orice factor care fie reduce producția de neutrofile în măduva osoasă, fie distruge aceste globule albe mai repede decât sunt produse, poate duce la neutropenie cronică:

  • Cauze genetice (defecte genetice moștenite sau mutații spontane)
  • Infecții cronice (HIV/SIDA, hepatitele B sau C, infecția cu Epstein-Barr etc.)
  • Boli autoimune (lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă etc.)
  • Medicamente și toxine (chimioterapie, unele antibiotice, expunere la benzen etc.)
  • Cancere și boli hematologice (limfom, mielofibroză etc.)
  • Deficiențe nutriționale (deficit de vitamina B12, deficit de cupru etc.)
  • Hipersplenism (splină mărită)
  • Neutropenie idiopatică (fără cauză clară)

Simptome neutropenie cronică

Neutropenia în sine nu provoacă simptome directe, deoarece un număr mic din aceste leucocite nu se simte ca atare. Problemele apar din cauza infecțiilor pe care organismul nu le mai poate combate eficient. Persoanele cu neutropenie cronică fac infecții frecvente sau neobișnuit de severe, care pot fi primul indiciu al acestui diagnostic.

Cele mai comune manifestări și complicații ale infecțiilor la pacienții cu neutropenie cronică sunt:

  • Febră recurentă sau prelungită
  • Infecții în cavitatea bucală
  • Infecții ORL și respiratorii frecvente
  • Infecții cutanate și ale țesuturilor moi
  • Infecții urinare sau digestive neobișnuite

Diagnostic neutropenie cronică

Diagnosticul de neutropenie cronică se stabilește prin analize de sânge și investigarea cauzei care stă la bază. Pașii principali includ:

  • Hemograma completă cu formula leucocitară
  • Evaluarea clinică și istoricul medical
  • Teste de laborator suplimentare
  • Puncție și biopsie de măduvă osoasă
  • Teste genetice

Tratament pentru neutropenia cronică și opțiuni experimentale

Principalele opțiuni de tratament pentru neutropenie sunt:

Tratamentul cauzei de bază în neutropenia cronică

Dacă s-a identificat o cauză reversibilă, prima măsură este înlăturarea sau corectarea acesteia. De pildă, dacă un medicament (precum un antitiroidian sau un psihotrop) provoacă neutropenia, medicul va întrerupe administrarea lui sau îl va înlocui cu o alternativă mai sigură. 

În caz de deficit de vitamine (B12, folat, cupru), suplimentarea corespunzătoare poate normaliza treptat numărul de neutrofile. 

Dacă neutropenia este secundară unei boli (de exemplu, lupus, boală celiacă, infecție cronică), tratarea agresivă și ținerea sub control a acelei boli poate duce la ameliorarea neutropeniei. 

În neutropenia indusă de chimioterapie, strategia poate fi ajustarea schemei de tratament oncologic (reducerea dozelor, prelungirea intervalului între cicluri) pentru a da timp măduvei să se refacă, sau administrarea de factori de creștere preventiv (vezi mai jos).

Tratarea promptă a infecțiilor în neutropenia cronică

Pentru pacienții neutropenici, orice infecție este tratată ca potențial gravă. În momentul apariției unei febre sau a unui focar infecțios, se instituie rapid terapie antimicrobiană. Se folosesc antibiotice cu spectru larg administrate intravenos în spital, încă înainte de a avea toate rezultatele (deoarece sepsisul poate progresa rapid în neutropenie). 

De asemenea, în funcție de context, se pot adăuga antifungice sau antivirale. Scopul este controlul infecției cât mai devreme. Pentru formele de neutropenie cronică severă, medicul poate indica antibiotice sau antifungice profilactice (administrate continuu sau intermitent, în doze mici) pentru a preveni apariția infecțiilor serioase. Această profilaxie se evaluează de la caz la caz, cântărind beneficiul (reducerea infecțiilor) față de riscuri (dezvoltarea de rezistențe microbiene, efecte adverse etc.).

Stimularea producerii de neutrofile (factorii de creștere) în neutropenia cronică

Un progres major în tratamentul neutropeniilor a fost introducerea factorilor de creștere hematopoietici. Principalul tratament de acest tip este administrarea de G-CSF (granulocyte-colony stimulating factor – factor de stimulare a coloniilor de granulocite). G-CSF (medicamente precum filgrastim sau varianta cu acțiune lungă pegfilgrastim) este un hormon sintetic care stimulează măduva osoasă să producă și să elibereze mai multe neutrofile în circulație. 

Se administrează de regulă prin injecții subcutanate, zilnic sau intermitent, în funcție de necesar. Aproape toate formele de neutropenie răspund la G-CSF prin creșterea numărului de neutrofile, reducând astfel riscul infecțiilor (de exemplu, scade frecvența episoadelor de febră, ulcerații bucale și infecții bacteriene la pacienții tratați). 

Tratamentul cu G-CSF se rezervă însă cazurilor semnificative, cu infecții recurente sau neutropenie severă, din cauza costurilor și a posibilelor efecte adverse. Efectele secundare pot include dureri osoase (prin stimularea intensă a măduvei), cefalee, oboseală sau reacții locale la locul injecției. 

În formele congenitale severe, administrarea zilnică pe termen lung de G-CSF a transformat practic prognosticul, permițând acestor pacienți să ducă o viață aproape normală. Totuși, există o atenționare: la unii pacienți cu neutropenie congenitală tratați mulți ani cu G-CSF s-a observat apariția unor modificări preleucemice în măduvă (cum ar fi mutații asociate sindromului mielodisplazic) și un risc de leucemie. Din acest motiv, acești pacienți sunt monitorizați regulat prin biopsii medulare periodice. 

Studiile pe pacienții cu neutropenie idiopatică și autoimună arată că în aceste forme G-CSF nu crește riscul de cancer de sânge, astfel că poate fi folosit în siguranță la nevoie.

Imunosupresoare pentru neutropenia cronică

În neutropeniile mediate imun (cazurile autoimune sau suspectate ca atare), se pot folosi medicamente care diminuează atacul imun asupra neutrofilelor. De exemplu, corticosteroizii (precum prednisonul) pot suprima producerea de anticorpi sau activitatea celulelor imune care distrug aceste leucocite.  

Acest tratament poate crește temporar numărul acestor globule albe, însă pe termen lung dozele mari de steroizi au efecte adverse importante, deci utilizarea lor se face cu precauție. În unele cazuri, medicul poate recomanda imunoglobuline intravenoase (IVIG) – care pot ajuta la neutralizarea autoanticorpilor anti-neutrofile.

Pentru neutropeniile autoimune severe refractare, s-au folosit în cazuri izolate și terapii precum rituximab (anticorp monoclonal care distruge limfocitele B producătoare de autoanticorpi) sau Splenectomia (îndepărtarea splinei) în trecut, dar acestea sunt rezervate situațiilor speciale.

Transplant de celule stem hematopoietice (transplant de măduvă osoasă) în neutropenia cronică

Acest transplant este o procedură curativă, prin care măduva osoasă bolnavă este înlocuită cu una sănătoasă de la un donator compatibil. Transplantul se folosește rar în neutropenia cronică, doar în cazurile foarte grave, de obicei forme congenitale severe care nu răspund suficient la G-CSF sau care prezintă modificări preleucemice/genetice ce prevestesc un risc ridicat de evoluție malignă. De exemplu, copii cu mutație în genă (ELA2/ELANE) și neutropenie congenitală severă sunt candidați la transplant în anumite situații. Transplantul are propriile riscuri și se ia în calcul doar după evaluarea atentă a raportului risc-beneficiu.

Opțiuni terapeutice experimentale în neutropenia cronică

Domeniul tratamentului neutropeniei cronice este unul în continuă cercetare. Fiind o afecțiune rară, medicii și oamenii de știință colaborează la nivel internațional pentru a înțelege mai bine boala și a găsi terapii noi. În ultimii ani, progresul în genetică și imunologie a deschis calea unor abordări inovatoare.

Un exemplu de tratament experimental aflat în studiu clinic avansat este mavorixafor, un medicament oral care acționează prin blocarea receptorului CXCR4 de pe celulele imunitare. Prin blocarea acestui receptor, mavorixafor eliberează acest globule albe blocate în măduva osoasă, crescând numărul lor în circulație 

Alte direcții de cercetare includ terapia genică – de exemplu, corectarea în laborator a celulelor stem ale pacientului cu mutații genetice cauzatoare de neutropenie congenitală și reintroducerea lor, o tehnologie aflată încă în faze incipiente.

Pentru pacienții cu neutropenie cronică care doresc acces la tratamente experimentale, participarea la studii clinice este opțiunea de luat în seamă. 

Prognosticul pacientului cu neutropenie cronică

Referitor la neutropeniile cronice ușoare/ moderate (ANC peste ~500/μL), în general, aceste situații au un prognostic foarte bun. 

Neutropeniile cronice severe (ANC sub 500/μL) au un prognostic rezervat din cauza riscului ridicat de infecții severe în absența tratamentului. Totuși, prognosticul s-a îmbunătățit mult odată cu disponibilitatea antibioticelor moderne, a antifungicelor și mai ales a G-CSF.

Neutropenia autoimună la copii are adesea un prognostic foarte bun. La copiii mici care dezvoltă neutropenie autoimună, boala este de regulă temporară. 

Neutropenia idiopatică și cea autoimună la adulți persistă toată viața (rareori apar remisiuni spontane complete la adult), însă vestea bună este că în majoritatea cazurilor ele rămân stabile.

Prevenție neutropenie cronică

  • Evitarea expunerii prelungite la substanțe chimice toxice pentru măduvă (de exemplu, benzenul din mediul industrial sau fumatul excesiv, pesticidele, solvenții organici).
  • Menținerea stării de sănătate generale
  • Prevenirea infecțiilor

În cazul pacienților care urmează chimioterapie sau alte tratamente cunoscute a provoca neutropenie temporară, medicii pot face prevenție administrând factori de creștere (G-CSF) profilactic sau factori stimulatori ai leucopoiezei înainte/după tratament, pentru a evita scăderea drastică a neutrofilelor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Neutropenia
https://www.msdmanuals.com/professional/hematology-and-oncology/leukopenias/neutropenia 
Immune Deficiency Foundation - Chronic neutropenia
https://primaryimmune.org/understanding-primary-immunodeficiency/types-of-pi/chronic-neutropenia 
Nature - Natural history of chronic idiopathic neutropenia of the adult
https://www.nature.com/articles/s41598-024-71719-2 
Studiul „Natural history of chronic idiopathic neutropenia of the adult”, apărut în Sci Rep 14, 21891 (2024). https://doi.org/10.1038/s41598-024-71719-2, autori: Fattizzo, B., Bosi, A., Sorrenti, M. et al.

 


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0