Ce analize și teste să faci când te-ai recuperat după COVID-19?

Dacă ai trecut prin boala COVID-19, te poți întreba ce este necesar să faci pentru a-ți verifica starea de sănătate. Află în cele ce urmează ce analize și teste sunt indicate după ce te-ai recuperat din boală.

Potrivit Centrelor SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), adulții care au făcut COVID-19 într-o formă ușoară până la moderată rămân infecțioși nu mai mult de 10 zile de la debutul simptomelor. Majoritatea adulților cu forme mai grave de boală, inclusiv critice sau cei imunocompromiși sever, sunt susceptibili să rămână infecțioși maxim 20 de zile de la debutul simptomelor.

După ce s-a recuperat din COVID-19, un pacient își poate relua activitățile de rutină, menținând în același timp un comportament adecvat pentru sănătate, urmând sfatul medicilor, pe baza gradului de deteriorare a plămânilor și a altor țesuturi. Perioada de recuperare poate fi mai lungă pentru pacienții care au trecut prin forme mai severe ale bolii și pentru cei cu boli preexistente.

Când este atacat de SARS-CoV-2, sistemul imunitar luptă cu virusul din toate puterile, însă infecția poate genera efecte secundare de lungă durată, persistente, mult timp după ce încărcătura virală s-a epuizat. În afară de persoanele care se confruntă cu așa-numitul COVID-19 lung, chiar și la restul celor infectați virusul poate afecta multe organe vitale ale corpului.

Pacienții recuperați după o boală acută pot continua să experimenteze diverse semne și simptome, inclusiv oboseală, dureri de corp, tuse, dureri în gât, dificultăți de respirație și așa mai departe. Unele dintre complicațiile observate la pacienți includ efecte dăunătoare asupra plămânilor, rinichilor, inimii, de aceea medicii trebuie să aibă în vedere moniorizarea pe termen lung a pacienților care au trecut prin COVID-19.

În primul rând, persoanele recuperate din COVID-19 trebuie să acorde atenție hidratării (apă și ceai cald, mai ales dacă au rămas cu gâtul iritat de la tuse), alimentației sănătoase, care să stimuleze sistemul imunitar (bazată pe legume, fructe, păsări de curte, ouă), odihnei și somnului, pentru ca organismul să aibă șansa de a reveni la forma inițială.

În al doilea rând, pentru că în sânge și în sistemul imunitar există mai mulți markeri care pot spune în ce măsură organismul a fost afectat de SARS-CoV-2, analizele, testele și explorările imagistice ulterioare ar trebui luate în considerare pentru pacienții care au trecut printr-o infecție.

Iată ce analize și teste sunt indicate după recuperarea din COVID-19:

Hemoleucograma completă

Hemoleucograma completă oferă o idee despre cât de bine a răspuns organismul la infectarea cu SARS-CoV-2 și poate ghida medicul să recomande măsuri suplimentare de care pacientul ar putea avea nevoie după recuperarea din COVID-19.

Analiza colesterolului și a glicemiei

Deoarece coronavirusul este susceptibil de a provoca inflamație și coagulare, unii oameni raportează fluctuații ale parametrilor lor vitali, inclusiv nivelul zahărului din sânge și al tensiunii arteriale. Acesta este, de asemenea, unul dintre motivele pentru care pacienților cu COVID-19 li se cere să țină o evidență a elementelor vitale în timpul recuperării.

Astfel, după trecerea prin boală, efectuarea acestor teste funcționale de rutină ar putea fi extrem de importantă dacă pacientul are afecțiuni preexistente, cum ar fi diabet de tip 1 sau de tip 2 sau dacă este predispus la complicații cardiace. De exemplu, pentru mulți pacienți care au trecut prin COVID-19, nivelurile de glucoză din sânge ar putea apărea modificate după recuperare și deci medicul curant ar putea face o revizuire a medicamentelor pe care aceștia le luau pentru alte boli de care suferă.

Testul vitaminei D

Vitamina D este un nutrient important care susține funcția imunitară, iar studiile au arătat, de asemenea, că suplimentarea cu vitamina D ar putea fi crucială în timpul recuperării și poate chiar să ajute la accelerarea acestui proces. Prin urmare, analiza vitaminei D trebuie luată în calcul după recuperarea din boală, deoarece poate exista o carență care trebuie remediată.

Testare neurologică

Multe persoane care au trecut prin COVID-19 au raportat simptome neurologice și psihologice după săptămâni întregi sau chiar luni întregi de la recuperarea din boală, care le pot afecta funcționarea zilnică. Apariția acestor simptome este o problemă care trebuie adresată, din ce în ce mai mulți experți medicali subliniind importanța testelor creierului și a funcției neurologice după recuperare.

Trebuie analizate și simptomele persistente ale bolii COVID-19, dacă acestea au rămas după ce infecția a trecut, cum ar fi anxietatea, tremorul, amețelile, oboseala sau așa-numita „ceață mentală”.

Explorări imagistice toracice

Deși exeprții spun că plămânii majorității oamenilor se recuperează bine după ce au avut COVID-19, nivelurile ridicate de implicare pulmonară și infecția virală i-ar putea lăsa pe unii pacienți dependenți de suportul respirator. Astfel, efectuarea repetată a CT-urilor și a testelor funcției pulmonare ar putea fi utilă și indicată pentru unele persoane, de exemplu la 3 și la 6 luni după boală.

Explorări imagistice cardiace

Boala COVID-19 declanșează o inflamație pe scară largă în organism, care cauzează slăbirea și deteriorarea mușchilor inimii, aritmii și poate duce la complicații precum miocardita, care este una dintre cele mai frecvent raportate probleme de recuperare post-COVID-19. Pentru cei deja predispuși la riscul de complicații cardiace, boala poate agrava problemele.

Astfel, efectuarea unor explorări imagistice adecvate și teste ale funcției cardiace ar trebui să fie o prioritate pentru pacienții recuperați după COVID-19, mai ales dacă au avut o formă de boală moderată sau severă. Persoanele care s-au confruntat cu dureri în piept ca simptom al bolii COVID-19 ar trebui să ia măsuri de precauție speciale și să ceară sfatul medicului pentru programarea unor astfel de teste.

Teste pentru anticorpi

După ce a luptat împotriva infecției provocate de SARS-CoV-2, organismul produce anticorpi utili care previn infecțiile viitoare. Determinarea nivelului de anticorpi poate nu doar să ajute pacientul să își facă o idee despre cât de protejat este în contunuare, ci și, mai ales, îi arată dacă este eligibil pentru donarea de plasmă.

În mod obișnuit, organismului îi ia cam două săptămâni pentru a dezvolta anticorpi, așa că testul se poate face la câteva săptămâni după recuperarea din boală. În cazul în care pacientul vrea să doneze plasmă, un moment bun în care este indicat să facă testul este la o lună de la recuperare.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Assessment and Testing. Evaluating and Caring for Patients with Post-COVID Conditions: Interim Guidance
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-care/post-covid-assessment-testing.html
Mayo Clinic - COVID-19 (coronavirus): Long-term effects
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/in-depth/coronavirus-long-term-effects/art-20490351

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE CORONAVIRUS