Bronşiectazia: simptome, cauze, tratament

Bronșiectazia, in principiu, înseamnă dilatarea bronhiilor; ca atare descrie o anomalie anatomică. Secundar acestei afcetiuni vorbim insa despre consecinte ce pot fi destul de grave si  care, fără tratament, poate duce la insuficiență respiratorie sau insuficiență cardiacă. Este o tulburare a functiei  pulmonare care provoacă tuse productivă, cu acumulare de mucus, ce poate fi foarte greu de expectorat. Unii adulți cu bronșiectazie au dezvoltat boala când erau copii și pot  trăi cu aceasta mulți ani, insa altii cu  bronșiectazii foarte severe, pot avea o speranță de viață mai scurtă in lipsa unui diagnostic și tratament precoce instituit, ce ar putea să prevină agravarea stării.

Bronhiile sunt pasajele care permit aerului să pătrundă în plămâni. În bronșiectazii, suprafețele interioare ale bronhiilor se îngroașă în timp din cauza inflamației care dăunează pereților căilor respiratorii. În timp, acestea devin cicatrici, inflamate și lărgite. Atunci nu mai pot elimina mucusul. Această afectare poate duce la infecții pulmonare grave și alte probleme majore de sănătate.

Pereții mai groși determină colectarea mucusului în aceste pasaje, deoarece aceștia nu sunt suficient de sănătoși, rezistenți pentru a face mucusul să iasă din plămâni. În plus, cilii, acele fire subțiri care arată precum firele de păr și care ajută la expectorarea mucusului, sunt distruse. Când se întâmplă acest lucru, infecțiile au loc mai ușor și respirația devine dificilă. Cazurile în care respirația sau tusea se înrăutățesc se numesc exacerbări. 

Se descriu in principal trei tipuri morfologice de bază de bronșiectazie care pot fi diagnosticate si sunt recunoscute la examinarile imagistice de Tomografie Computerizata.

Acestea sunt sunt cilindrice, varicoase și chistice  iar mulți pacienți pot prezenta  o combinație a acestor trei tipuri clasice de bronsiectazii.

Cauze bronșiectazie

Bronșiectazia poate fi cauzată de fibroza chistică, o afecțiune genetică care are ca rezultat infecții pulmonare de lungă durată și capacitatea redusă de respirație. Fibroza chistică se înrăutățește în timp.

În cazul bronșiectaziilor necauzate de fibroza chistică, cauza nu este întotdeauna cunoscută. În această situație, afecțiunea este întâlnită sub denumirea de bronșiectazie idiopatică. 

Si emfizemul se poate insoti de bronsiectazie. Printre modificările parenchimului pulmonar, o combinație de bronșiectazie și emfizem este unică pentru acest sindrom. Acest lucru se întâmplă din cauza flaccidității anormale a traheei, care predispune la tuse ineficientă și secreții reținute in interiro, imposibil de eliminat, ducând la bronșiectazie.

Bronșiectazia este asociată si cu mai multe boli autoimune, inclusiv artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic (LES), sindromul Sjogren, policondrita recidivante și boala inflamatorie intestinală.

Cu toate acestea, în alte cazuri, cauzele includ:

•    o infecție severă cu care te-ai confruntat și care ți-a afectat plămânii;
•    boli genetice, cum ar fi diskinezie ciliară primară sau deficit de alfa-1 antitripsină;
•    starea sistemului imunitar care îngreunează combaterea infecțiilor;
•    aspirația în plămâni a unor lucruri, precum lichide, acid stomacal sau alimente aspergiloza bronhopulmonară alergică, o alergie la un anumit tip de ciupercă;
•    alte afecțiuni, precum artrita reumatoidă, boala Crohn și sindromul Sjogren;
•    căi respiratorii obstrucționate, adică blocate de ceva, cum ar fi tumori sau obiecte inhalate.

Cât de frecventă este bronșiectazia?

Se estimează că o persoană din 150, cu vârsta de 75 de ani și peste, are bronșiectazie. Riscul de a suferi de această afecțiune crește odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, și persoanele mai tinere se pot confrunta cu această boală. La adulți, este mult mai frecvent întâlnită la femei decât la bărbați. La copii, apare mai des la băieți decât la fete. Este posibil, dar rareori se întâmplă, ca cei mici să se nască cu bronșiectazie.

Factori favorizanți bronșiectazie

Se consideră că persoanele care au următoarele afecțiuni au un risc crescut de a dezvolta bronșiectazie:

•    boli autoimune;
•    fibroză chistică;
•    boli pulmonare cronice și inflamatorii;
•    infecții pulmonare cronice sau severe, cum ar fi tuberculoza, micobacteriile netuberculoase sau pneumonia;
•    tulburări de imunodeficiență, cum ar fi HIV sau diabetul;
•    aspirarea (respirația) repetată a altor lucruri decât aerul, cum ar fi particulele de alimente, care provoacă leziuni ale plămânilor.

Simptome bronșiectazie

Este posibil să te simți foarte obosit atunci când ai bronșiectazie, ba chiar aceasat oboseală sa devina copleșitoare și să vă secatuiasca energia pentru sarcinile de zi cu zi. Oboseala îi afectează pe fiecare în mod diferit. Altele dintre cele mai frecvente simptome ale bronșiectaziei sunt:

•    tuse productivă, însoțită de mucus în exces;
•    hemoptizie, adică expectorație cu sânge sau scuipat de sânge;
•    durere sau senzația de apăsare în zona toracică, deoarece este mai greu să respiri;
•    respirație șuierătoare sau zgomote asemănătoare unui fluierat;
•    degete hipocratice, adică unghii bombate;
•    pierderea în greutate;
•    oboseală;
•    febră și/sau frisoane;
•    dispnee, adică respirație cu dificultate;
•    transprație în timpul nopții.

Când ar trebui să consulți medicul?

Dacă simți că tușești mult, frecvent, cu mucus, sânge sau ai probleme cu respirația, ar trebui să consultați un specialist.

Diagnostic bronșiectazie

Se consideră că bronșiectazia este subdiagnosticată. Dacă simptomele tale îl determină pe medic să suspecteze această boală, este posibil să îți fie recomandate următoarele teste:

•    tomografie toracică sau raze X, teste imagistice pentru a arăta starea plămânilor;
•    analize de sânge și culturi de mucus pentru a afla dacă există infecții;
•    teste pentru funcția pulmonară, pentru a determina cât de bine respiri, cât de bine funcționează plămânii;
•    bronhoscopia, care reprezintă o modalitate de a vedea în interiorul plămânilor; Metoda folosește o lumină și o cameră foto pe un tub, care este introdus prin nas sau gură și apoi în jos, pe trahee până în plămâni. În cazul blocajelor, o bronhoscopie poate găsi și elimina obiectul care blochează căile respiratorii. Procedura poate fi utilizată și pentru obținerea secrețiilor pulmonare.

Dacă ai fost diagnosticat cu bronșiectazie, trebuie să contactezi medicul în cazul în care:

•    prezinți semne de infecție, cum ar fi febră sau frisoane;
•    ai mai multe probleme respiratorii decât de obicei;
•    ai dureri în piept;
•    ești mult mai obosit decât de obicei;
•    slăbești neintenționat;
•    tușești mai mult mucus, tușești mucus cu sânge sau galben ori verde;
•    nu ai poftă de mâncare.

Tratament bronșiectazie

Bronșiectaziile nu pot fi vindecate, dar pot fi gestionate. Opțiunile de tratament implică o combinație de medicamente, hidratare și kinetoterapie toracică. Terapia cu oxigen poate fi recomandată pentru creșterea nivelului scăzut de oxigen din sânge. Chirurgia poate fi recomandată în situații extreme în care bronșiectazia este izolată într-o secțiune a plămânului sau există sângerări excesive. 

Dacă bronșiectazia este cauzată de o afecțiune de bază, cum ar fi aspergiloza sau o boală a sistemului imunitar, atunci acea afecțiune trebuie tratată mai întâi. 

În plus, tratamentul bronșiectaziei este împărțit în funcție de stadiul în care se află boala. Așadar, există lucruri de care să ții cont zilnic și să le faci pentru întreținere și lucruri pe care le faci atunci când este vorba despre o agravare a bolii.

Medicamentele care îți pot fi prescrise de medic sunt:

•    antibioticele sunt cel mai frecvent tratament pentru bronșiectazie și sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Antibioticele orale sunt sugerate pentru majoritatea cazurilor, dar infecțiile mai greu de tratat pot necesita antibiotice intravenoase (IV). Macrolidele sunt un tip specific de antibiotice care nu numai că ucid anumite tipuri de bacterii, ci reduc și inflamația bronhiilor. Deși pot fi benefice pentru unii oameni, ele sunt utilizate numai în cele mai grave situații, deoarece au efecte secundare extreme. 
•    medicamentele pentru diluarea mucusului, pentru a încuraja tusea productivă. Aceste medicamente sunt adesea administrate printr-un nebulizator, unde sunt amestecate cu soluție salină hipertonică, transformate în ceață și apoi, inhalate adânc în plămâni. Sunt utilizate în mod obișnuit împreună cu un decongestionant.

Printre opțiunile de tratament se numără și dispozitivele de „eliberare” a căilor respiratorii: Unii pacienți expiră într-un dispozitiv portabil pentru a ajuta la „ruperea” mucusului. Unele dintre aceste dispozitive sunt: presiunea expiratorie pozitivă oscilatorie (PEP), ventilația percusivă intrapulmonară (IPV) și drenajul postural. 

Terapia fizică toracică sau fizioterapia respiratorie ori cardio-toracică (CPT), care include tehnici efectuate fie manual, fie cu un dispozitiv mecanic. CPT manual combină percuția și vibrațiile pieptului.  Pacientul este lovit ușoară și repetat în zona pieptului, cu ajutorul palmelor, iar vibrația se face prin plasarea mâinilor plate pe peretele pieptului și efectuarea unei mișcări de scuturare. Această tehnică ajute la „slăbirea” mucusului din plămâni pentru a putea fi ulterior, eliminat. 

Totodată, există dispozitive de eliminare a căilor respiratorii. Aceste mașini portabile utilizează vibrații de înaltă frecvență, unde sonore de joasă frecvență și alte tehnici pentru a „sparge” mucusul. Unele dintre dispozitive sunt purtate ca o vestă, în timp ce altele necesită să respirați în ele ca un flaut. Acest fapt face mai ușoară efectuarea fizioterapiei toracice, acasă

De asemenea, dacă ești în căutarea tratamentelor naturale pentru bronșiectazie, ar trebui să iei în considerare și terapia celulară.

Ce este terapia celulară?

Tratamentul de restaurare pulmonară este o procedură minim invazivă care vizează inflamația din plămâni. Folosește propriile celule ale corpului pentru a ajuta la reducerea inflamației și la gestionarea simptomelor bronșiectaziei.

Pentru a realiza acest lucru, ți se recoltează o probă de sânge. Într-un laborator de ultimă generație, sângele recoltat este separat și apoi reintrodus în sistemul tău, conținând forme concentrate de celule pentru a ajuta la creșterea capacității corpului de a încetini progresia bronșiectaziei. Celulele concentrate ajută la promovarea coagulării sănătoase a sângelui, la creșterea sistemului imunitar și la performanța altor celule din țesutul pulmonar.

Medicină alternativă. Remedii naturiste bronșiectazie

Dacă ai bronșiectazie, eliminarea mucusului din plămâni este o parte importantă a gestionării bolii pulmonare. Acumularea excesivă de mucus sau flegmă poate face dificilă respirația și poate duce, de asemenea, la infecții, cum ar fi pneumonia.

Terapiile de medicină complementară și alternativă (CAM) care pot ajuta la eliminarea mucusului includ:

•    lichidele calde, nu fierbinți;
•    aburul – poți utiliza un dispozitiv, cum ar fi un umidificator cu abur rece sau un vaporizator de abur pentru a respira aer cald ori poți face un duș fierbinte sau respira vapori dintr-o oală cu apă fiartă;
•    mierea, poate reduce inflamația și tusea. 

În plus, acupunctura și medicina pe bază de plante sunt sigure și eficiente ca instrumente de management cronic pentru pacienții cu bronșiectazie, conform unui studiu1 publicat în 2019. Ierburile și tratamentele chinezești, potrivit unui alt sudiu2, au fost utilizate în mod tradițional pentru a reduce mucusul din plămâni, însă datele științifice nu sunt clare cu privire la beneficii.

Câteva ierburi, precum mao huang (Herba ephedrae), tao ren (Semen persicae) și Huang qin (Radix scutellariae), s-a sugerat că ameliorează simptomele bolilor respiratorii. Qigong, o practică de exerciții și mișcări de respirație, poate ajuta, de asemenea.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că sunt naturale, terapiile de medicină complementară și alternativă au efecte secundare. De aceea, este necesar să discuți cu medicul înainte a apela la aceste opțiuni de tratament!

Cum poți preveni bronșiectazia?

Nu există nicio modalitate de a preveni bronșiectazia congenitală, adică cea cu care te-ai născut. Cu toate acestea, există modalități prin care să eviți dezvoltarea leziunilor pulmonare care duc la bronșiectazia.

•    Asigură-te că îți vaccinezi copiii împotriva bolilor precum rujeola și tuse convulsivă.
•    Dacă dezvolți orice fel de infecție pulmonară, solicită tratament medical.
•    Fii conștient de riscurile la care ești supus, dacă inspiri un obiect și solicită asistență medicală de urgență.
•    Evită substanțele aeriene care îți pot afecta plămânii, cum ar fi tutunul, gazele și alte fumuri.

Complicații bronșiectazie

În unele cazuri, persoanele cu bronșiectazie pot dezvolta complicații grave care necesită tratament de urgență. În lipsa tratamentului, pacientul se poate confrunta cu hemoptiza masivă, o complicație rară, dar gravă, care se referă la tusea unor cantități mari de sânge.  

In cazul persistentei bronsiectaziei, ritmul cardiac și ritmul respirator pot crește, iar pielea și buzele pot deveni albastre. Dacă bronșiectazia este atât de avansată încât afectează toate părțile căilor respiratorii, poate provoca insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă este o afecțiune în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului

Prognostic bronșiectazie

Perspectivele pentru persoanele cu bronșiectazie sunt mai bune acum decât în trecut. Oamenii care îți tratează această afecțiune, ajung să aibă o durată de viață relativ normală. Această aspect se bazează, de asemenea, pe vârsta persoanei, starea generală de sănătate, câte agravări ale bolii au avut loc într-o anumită perioadă de timp și cât de severe au fost acestea. 

Recomandări specifice bronșiectazie. Stil de viață

Pacienții care se confruntă cu bronșiectazie trebuie să țină cont de următoarele sfaturi:

•    să evite fumatul;
•    să urmeze tratamentul zilnic recomandat de medic; 
•    să adopte o dietă sănătoasă, saracă în sodiu, zaharuri adăugate, grăsimi saturate și cereale rafinate;
•    să bea multă apă; 
•    să faci regulat mișcare;
•    să își asigure aportul zilnic de vitamina D, deoarece deficiența de vitamina D este frecventă în bronșiectazie și se corelează cu markerii severității bolii. 

Cantitatea zilnică recomandată de vitamina D este de 400 de unități internaționale (UI) pentru copiii cu vârsta de până la 12 luni, 600 UI pentru persoanele care au între 1 și 70 ani și 800 UI pentru persoanele de peste 70 de ani. 
*1 microgram de vitamina D este egal cu 40 UI. Deci, 10 micrograme de vitamina D este egal cu 400 UI.

•    să se asigure că își fac vaccinul antigripal în fiecare an și vaccinul împotriva pneumoniei, conform instrucțiunilor medicului.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1.Studiul „Effects of Decoction Combined with Acupuncture on Lung Ventilation Function and Daily Living Ability in Patients with Steady-state Bronchiectasis”, publicat în Journal of North Pharmacy, 2019,04:136-137, autori: Fan HJ. Bu Zhong Yi Qi
2. Studiul „The therapeutic effects of qigong in patients with chronic obstructive pulmonary disease in the stable stage: a meta-analysis”, publicat în BMC Complement Altern Med. 2019;19(1):239. doi:10.1186/s12906-019-2639-9, autori: Tong H, Liu Y, Zhu Y, Zhang B, Hu J. 
Cleveland Clinic: „Bronchiectasis”, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21144-bronchiectasis 
American Lung Association: „Bronchiectasis”, https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/bronchiectasis 
Medscape: „Bronchiectasis”, https://emedicine.medscape.com/article/296961-overview 
NHS: „Bronchiectasis”, https://www.nhs.uk/conditions/bronchiectasis/complications/ 
Mayo Clinic: „Vitamin D, https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements-vitamin-d/art-20363792
NHS: „Vitamin D”, https://www.nhs.uk/conditions/vitamins-and-minerals/vitamin-d/ 
Very Well Health: „How to Treat Increased Mucus in the Lungs”, https://www.verywellhealth.com/five-techniques-to-clear-mucus-from-the-lungs-914841#chest-physiotherapy 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0