Bolile cardiace apar de timpuriu la persoanele obeze

Obezitatea este în creștere, arată cercetări recente, iar persoanele supraponderale și cele obeze tind să dezvolte boli cardiace la o vârstă fragedă și deci să sufere de boli cronice o periodă mult mai îndelungată decât persoanele cu o greutate normală.

Supraponderalitatea și obezitatea sunt termeni folosiți pentru a descrie excesul de greutate corporală, dar cu grade diferite de severitate. Supraponderal înseamnă că persoana are o greutate corporală care depășește limita considerată sănătoasă pentru înălțimea ei, intervalul IMC fiind între 25 și 29,9. Ca riscuri asociate, o persoană supraponderală are creșterea riscului de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și diabet tip 2.

Obezitatea se referă la un exces semnificativ de grăsime corporală, care poate afecta negativ sănătatea. Obezitate de gradul I înseamnă un IMC între 30 și 34,9, obezitate de gradul II înseamnă un IMC între 35 și 39,9, iar obezitate de gradul III (obezitate morbidă) înseamnă un IMC 40 sau mai mare. Riscurile de boli cronice sunt și mai mari la persoanele cu obezitate, și anume diabet tip 2, boli cardiace severe, artrită, apnee în somn și chiar anumite tipuri de cancer.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Oamenii cu kilograme în plus tind să facă boli cardiace mai de tineri

Autorii unui studiu au descoperit că persoanele supraponderale tind să aibă o speranță de viață asemănătoare sau ușor mai mică decât persoanele cu greutate normală. Dar bolile cardiace apar cu 1,8 ani mai devreme la femeile supraponderale de vârstă mijlocie față de cele cu o greutate normală, și cu 4,3 ani mai devreme în cazul celor cu obezitate, au mai adăugat aceștia.

În același timp, bărbații obezi de vârstă mijlocie încep să sufere de boli cardiace cu 3,1 ani mai devreme decât cei cu o greutate normală. Cu toate acestea, bărbații supraponderali tind să dezvolte boli cardiace în același timp și să trăiască la fel de mult precum cei cu o greutate normală.

Aceste constatări arată că, deși unele persoane ar putea să beneficieze de așa- numitul „paradox al obezității”, conform căruia persoanele supraponderale trăiesc mai mult decât cele cu o greutate normală, e posibil ca acei ani suplimentari să fie plini de suferință și nefericire, a spus liderul echipei de cercetare dr. Sadiya Khan, profesor de epidemiologie cardiovasculară la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern din Chicago. „Persoanele supraponderale trăiesc într-adevăr aproape la fel de mult precum cele cu greutate normală. Diferența este dată de perioada în care trăiesc suferind de boli cardiovasculare, pentru că dezvoltă bolile respective de timpuriu”, a precizat dr. Khan.

Persoanele supraponderale și obeze, risc mai mare de boli cardiace

Pentru acest studiu, dr. Khan și colegii săi au reunit participanți de la 10 proiecte de cercetare diferite, ajungând la un grup de aproximativ 73.000 de persoane de vârstă mijlocie, media fiind de 55 de ani. La momentul înscrierii la studiu, toți participanții erau sănătoși și nu sufereau de boli cardiovasculare.

Indicele de masă corporală mediu sau IMC (care măsoară grăsimea corporală în funcție de greutate și înălțime) a fost de 27,4 la bărbați și 27,1 la femei. Indicele mai mare de 25 arată că persoana este supraponderală, iar cel peste 30 arată că este obeză.

Pe parcursul anilor de monitorizare, puțin peste 13.450 de persoane au suferit un eveniment cardiac, definit ca insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral sau diagnostic de boală cardiacă. Cercetătorii au descoperit că spre deosebire de persoanele cu IMC normal, riscurile de a dezvolta boli cardiace pe parcursul vieții au fost mai ridicate la adulții supraponderali și obezi.

Spre exemplu, femeile supraponderale de vârstă mijlocie erau cu 32% mai predispuse să dezvolte boli cardiace de-a lungul vieții față de femeile cu o greutate normală, în timp ce bărbații supraponderali erau cu 21% mai predispuși să dezvolte boli cardiace. Femeile și bărbații obezi erau cu 67%, respectiv 85% mai predispuși să dezvolte boli cardiace.

Cardiacii pot trăi tot cât oamenii sănătoși, dar viața le e mai dificilă din cauza bolii

În medie, persoanele cu IMC normal tindeau să se bucure de mai mulți ani fără a suferi de boli cardiace. Persoanele supraponderale și obeze „au dezvoltat (boli cardiace) la o vârstă mult mai fragedă și au trăit mai mult, confruntându-se cu un risc mult mai ridicat de boală coronariană și insuficiență cardiacă”, a mai spus dr. Khan.

Este posibil ca persoanele supraponderale să beneficieze de pe urma unui eveniment cardiac, în sensul că un atac de cord sau accident vascular cerebral l-ar determina pe medic să le acorde îngrijiri medicale sporite, a precizat dr. Robert Eckel, președintele departamentului de ateroscleroză al Campusului Medical Denver Anschutz din cadrul Universității din Colorado. Acesta nu a participat la studiu.

„Dacă o persoană este obeză sau supraponderală, patru ani de supraviețuire după un eveniment cardiovascular poate fi o perioadă destul de mare, dar cred că se datorează faptului că aceste persoane urmează un tratament mai agresiv în ceea ce privește factorii de risc” a mai adăugat dr. Eckel.

Chiar dacă oamenii supraponderali sau cu obezitate care au boli cardiace pot trăi tot cât cei care nu au aceste boli, viața lor tinde să fie mai grea din cauza bolilor. Persoanele supraponderale sau obeze care au boli cardiace sunt mai susceptibile să experimenteze complicații precum dificultăți în mișcare și respirație, oboseală cronică, dureri articulare din cauza presiunii exercitate de greutatea suplimentară și control mai dificil al bolilor asociate (cum ar fi diabetul sau hipertensiunea). Aceste complicații pot face viața mai dificilă, chiar dacă durata de viață nu este redusă semnificativ.

Totuși, persoanele cu boli cardiace pot trăi mult timp dacă își monitorizează starea de sănătate, urmează tratamentul prescris și își controlează factorii de risc (cum ar fi fumatul sau hipertensiunea).

Cum să te ferești de obezitate?

Pentru a preveni obezitatea, este important să adopți un stil de viață echilibrat și ne referim aici la alimentație hrănitoare, mișcare, somn odihnitor și renunțarea la vicii.

Atenție la ce și cât mănânci!

Include în meniul zilnic unul-două fructe proaspete, mai multe legume crude și gătite, neapărat proteine slabe (pește, carne slabă, ouă, leguminoase) și cantități mici de grăsimi sănătoase (avocado, nuci, ulei de măsline). Evită alimentele ultra procesate (margarină, mezeluri, brânze topite, tot delul de dulciuri din comerț, fast-food, patiserie) și redu consumul de alimente bogate în zahăr, grăsimi trans și sare, cum ar fi fast-food-ul, dulciurile și sucurile cu zahăr. Mănâncă porții moderate și evită să mănânci când nu ți-e foame.

Fii activ fizic

Mergi pe jos de câte ori poți, fă exerciții în casă (flotări, genuflexiuni, ridicare de greutăți etc.), deplasează-te cu bicicleta pe afară, nu e nevoie să mergi la sală sau să alergi dacă aceste tipuri de mișcare nu se potrivesc cu felul tău de a fi sau dacă nu ai unde în zona în care locuiești. Important este să te miști zilnic pentru a ține kilogramele în plus la distanță și pentru a-ți menține mușchii, oasele și articulațiile în stare cât mai bună pentru cât mai mult timp.

Ai grijă la stres, somn și alcool

Stresul poate duce la mâncat pe fond emoțional, așa că practică tehnici de relaxare, cum ar fi yoga sau meditația, mergi în drumeții și implică-te în activități relaxante alături de persoanele dragi. Lipsa somnului este asociată cu un risc sporit de creștere în greutate, deoarece afectează hormonii care reglează foamea, așa că ai grijă să dormi bine; dacă ai insomnii sau alte tulburări de somn, cere sfatul medicului de familie. De asemenea, evită consumul excesiv de alcool, deoarece are multe calorii și poate contribui la creșterea în greutate.

Acordă atenție obiceiurilor alimentare

Mănâncă încet și concentrează-te pe savurarea alimentelor, nu mânca pe fugă! Nu mânca din plictiseală: identifică alte activități pentru a-ți ocupa timpul, cum ar fi cititul sau mersul pe jos, nu te apuca să consumi diverse gustări pline de calorii doar ca să îți treacă timpul. Bea apă suficientă pentru a evita confundarea setei cu foamea. Sunt situații în care ne vine să mâncăm ceva, dar de fapt ne este sete și nu ne dăm seama că suntem deshidratați. Ca să fii sigur, bea mai întâi un pahar cu apă și vezi ce se întâmplă. Dacă în continuare ți-e foame, înseamnă că ai într-adevăr nevoie de mâncare.

Monitorizează-ți greutatea

Verifică periodic greutatea, pentru a observa eventuale creșteri și a face ajustări timpurii. Când vrei să dai jos câteva kilograme, setează obiective realiste: nu te concentra pe perfecțiune, ci pe îmbunătățiri treptate.

Informează-te despre alimentația potrivită

Dacă la școală nu am fost învățați ce să mâncăm și cât și dacă au fost și vremuri în care omenirea a suferit de foame și a mâncat ce s-a găsit, în prezent avem de unde să ne informăm legat de ce ar trebui să mâncăm ca să fim mai sănătoși și mai în formă. Învață, deci, despre valoarea nutrițională a alimentelor și despre cum să faci alegeri sănătoase și implică-ți familia în aceste alegeri sănătoase, mai ales dacă există copii, pentru a le crea obiceiuri bune de la o vârstă fragedă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
AHAIASA Journals - Abstract 4147945: Trends in Obesity-related Ischemic Heart Disease Mortality in the United States from 1999 to 2020
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/circ.150.suppl_1.4147945
Studiul „Abstract 4147945: Trends in Obesity-related Ischemic Heart Disease Mortality in the United States from 1999 to 2020”, apărut în Circulation, Volume 150, Number Suppl_1, https://doi.org/10.1161/circ.150.suppl_1.414794, autori: Muhammad Talha Shaukat et al.
Pub Med - Association of body mass index with mortality in cardiovascular disease: New insights into the obesity paradox from multiple perspectives
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30172579/
Studiul „Association of body mass index with mortality in cardiovascular disease: New insights into the obesity paradox from multiple perspectives”, apărut în Trends Cardiovasc Med. 2019 May;29(4):220-225. doi: 10.1016/j.tcm.2018.08.006. Epub 2018 Aug 22, autori: Jonathan Y Xia, Donald M Lloyd-Jones, Sadiya S Khan

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și...