Adulții cu ADHD, risc sporit de afecțiuni fizice
Adulții cu ADHD, risc sporit de afecțiuni fizice
Adulții cu ADHD, risc sporit de afecțiuni fizice
Adulții cu ADHD prezintă un risc mai mare de a avea o gamă largă de afecțiuni fizice, inclusiv boli ale sistemului nervos, respirator, musculo-scheletal și metabolic, potrivit unui studiu amplu publicat în The Lancet Psychiatry.
ADHD-ul (tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție) este o afecțiune des întâlnită, caracterizată prin neatenție, impulsivitate și hiperactivitate și tratată frecvent cu terapie stimulativă - metilfenidați sau amfetamine. Studii anterioare sugerează un risc crescut pentru o serie de probleme de sănătate fizică la adulții cu ADHD, însă numai un număr limitat dintre aceste corelații au fost cercetate cu atenție.
Mai mult decât atât, nu există linii directoare detaliate de tratament pentru adulții cu ADHD și boli fizice concomitente. Astfel, cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia au examinat posibile asocieri între ADHD și o gamă largă de boli fizice la vârsta adultă și dacă în aceste asocieri sunt implicați factori genetici sau de mediu.
ADHD-ul, corelat cu boli hepatice, pulmonare și obezitate
Peste patru milioane de indivizi (perechi de frați sau frați doar de mamă) născuți între anii 1932 și 1995 au fost identificați și urmăriți între 1973 și 2013. Diagnosticele clinice au fost obținute din Registrul național al pacienților suedezi. Cercetătorii au examinat riscul a 35 de boli diferite la indivizii cu ADHD comparativ cu cei fără, și la frații persoanelor cu ADHD comparativ cu frații celor fără această tulburare.
Persoanele cu ADHD au avut un risc statistic semnificativ pentru toate afecțiunile fizice studiate, cu excepția artritei. Cele mai puternice corelații au fost găsite pentru boli ale sistemului nervos, respirator, musculo-scheletal și metabolic. Diagnosticele corelate cel mai puternic cu ADHD-ul au fost bolile hepatice asociate cu consumul mare de alcool, tulburările de somn, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), epilepsia, ficatul gras și obezitatea. ADHD-ul a fost, de asemenea, legat de un risc ușor crescut de boli cardiovasculare, boala Parkinson și demență.
Autorii studiului spun că aceste rezultate sunt importante, deoarece terapia stimulativă necesită o monitorizare atentă la pacienții cu ADHD cu boli cardiace, insuficiență hepatică și hipertensiune care apar simultan.
Riscul crescut a fost explicat în mare parte de factorii genetici care au contribuit atât la ADHD, cât și la bolile respective, cu excepția tulburărilor sistemului nervos și a bolilor legate de vârstă. Frații persoanelor cu ADHD au avut un risc semnificativ crescut pentru majoritatea afecțiunilor fizice. Cercetătorii își propun să studieze mai departe mecanismele care stau la baza acestor corelații și factorii de risc, precum și impactul ADHD-ului asupra gestionării bolilor fizice și prognosticului acestora la adulți.
Cum se gestionează ADHD-ul la adulți?
Pentru a gestiona ADHD-ul la adulți, se poate recurge la medicație, la consilierea psihologică și la învățarea anumitor comportamente.
Medicația
Medicamentele pot fi extrem de utile pentru gestionarea simptomelor ADHD-ului la adulți. Având în vedere că există mai multe opțiuni, poate dura o vreme până când fiecare pacient obține cel mai potrivit tratament personalizat.
Consilierea psihologică și psihoterapia
Deși medicamentele pot fi de ajutor în cazul simptomelor acestei tulburări, terapia cognitiv-comportamentală, de exemplu, poate fi utilă în gestionarea dificultăților concrete din viața de zi cu zi pe care un adult cu ADHD le poate avea. Terapeutul poate oferi strategii și poate învăța pacientul cum să-și gestioneze mai bine timpul, cum să se organizeze și să facă planuri.
Stabilirea anumitor comportamente
Serviciul, relațiile profesionale și personale și obligațiile de zi cu zi pot părea copleșitoare pentru adulții cu ADHD. Pe lângă medicație și terapie, există o serie de tehnici care pot face ca pacientul să aibă mai mult control asupra propriei vieți. Unele pot funcționa, altele nu, de aceea este nevoie de răbdare până vor fi găsite cele mai potrivite pentru fiecare persoană. Însă, odată ce vor fi găsite, acestea vor crește substanțial calitatea vieții persoanei afectate de ADHD.
Organizarea acasă și la muncă poate fi o provocare imensă pentru oamenii cu ADHD, de aceea trebuie creată o strategie care să facă organizarea mai ușoară și care să poată fi aplicată pe termen lung. Organizarea spațiului de trai și a celui de lucru reduce anxietatea și sporește productivitatea și starea de bine. De aceea, persoana cu ADHD nu trebuie să-și țină zona de lucru sau de trai aglomerată și e bine ca fiecare lucru să aibă un loc al lui, pentru a putea fi găsit ușor.
Gestionarea timpului este, de asemenea, o problemă pentru adulții cu ADHD, de aceea trebuie să învețe cum să-și folosească timpul cât mai eficient. Pot fi de ajutor listele sau o agendă cu lucrurile care trebuie făcute zilnic (sarcini de serviciu, întâlniri, cumpărături etc.) și cam cât timp este necesar pentru fiecare activitate - e indicat să se treacă o durată puțin mai mare decât cea estimată, pentru a acoperi eventualele întârzieri (de exemplu, dacă persoana estimează că va sta 20 de minute la cumpărături, e bine să treacă pe listă 30 de minute).
De asemenea, trebuie notat în agendă care activități sunt prioritare și care pot fi făcute sau terminate mai târziu de-a lungul zilei. Proiectele mari trebuie împărțite în sarcini mai mici pentru a putea fi gestionate mai eficient. Se vor evita pe cât posibil sarcinile concomitente (așa numitul multitasking), deoarece acest lucru sporește anxietatea și stresul și scade concentrarea. În agendă se va lăsa loc pentru pauze, deoarece este necesar ca persoana să aibă timp pentru mese luate în liniște, pentru a se dezmorți dacă stă mult pe scaun sau pentru a da un telefon unei persoane dragi.
Reminderele pe telefon sunt extrem de utile pentru toată lumea, nu doar pentru adulții cu ADHD. A pune remindere lunare pentru plata facturilor, a întreținerii etc. ajută la o mai bună organizare și la scăderea anxietății. La fel, pentru a avea un control mai bun al banilor, se pot folosi online banking-ul și aplicațiile bancare pe telefon prin care se pot face tranzacții și se pot verifica oricând sumele din conturi.
Șofatul poate fi o problemă pentru adulții cu ADHD, din cauza lipsei de atenție și a faptului că sunt ușor de distras. De aceea, e indicat în primul rând ca adulții cu ADHD să nu utilizeze telefonul în timpul condusului. De asemenea, e bine să ceară sfatul unui terapeut legat de ce altceva ar mai putea face pentru a-și spori atenția la volan.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Lancet Psychiatry - Mapping phenotypic and aetiological associations between ADHD and physical conditions in adulthood in Sweden: a genetically informed register study
https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-0366(21)00171-1/fulltext
1. Studiul „Mapping phenotypic and aetiological associations between ADHD and physical conditions in adulthood in Sweden: a genetically informed register study”, apărut în The Lancet Psychiatry, iulie 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/S2215-0366(21)00171-1, autori: Ebba du Rietz et al.
AAFP - Managing Adult ADHD
https://www.aafp.org/dam/AAFP/documents/patient_care/adhd_toolkit/adhd19-patient-handout.pdf
Te-ar mai putea interesa și...
