Modificarile radiologice in poliartrita reumatoida

Examenul radiologic rămâne prima alegere în materie de imagistică în poliartrita reumatoidă, datorită accesibilității, costului scăzut și evaluării progresiei afecțiunii. Artrita reumatoidă este cea mai frecventă afecțiune inflamatorie care implică progresiv articulațiile mici ale mâinii și picioarelor provocând distrugerea și deformarea articulațiilor.

De regulă, boala se prezintă ca o poliartrită simetrică, dar poate fi asimetrică la aproximativ 20% dintre pacienți. Printre simptomele bolii se numără: articulații umflate dureroase, rigiditate matinală, oboseală și mialgie.

Boala afectează în primul rând membrana sinovială, provocând hipertrofia acesteia și, ulterior, se ajunge la distrugerea cartilajului și a osului. Diagnosticul este relativ simplu atunci când sunt identificate toate trăsăturile caracteristice. Totuși, în anumite cazuri diagnosticul rămâne o provocare deoarece caracteristicile clasice clinice, imagistice și serologice pot să nu debuteze în același timp.

ÎNSCRIE-TE ÎN APAA!

Testele de laborator, cum ar fi anticorpul anti-peptidă citrulinată (ACPA sau anti-CCP), proteina C reactivă (CRP), rata de sedimentare a eritrocitelor (ESR) și factorul reumatoid (factor RA) sunt de ajutor pentru confirmarea diagnosticului de poliartrită reumatoidă.

Citeste si 5 uleiuri esentiale pentru a trata durerea in poliartrita reumatoida

Criteriile ACR/EULAR (Colegiului American de Reumatologie/Ligii Europene Împotriva Reumatismului) sunt utilizate pentru a diagnostica poliartrita reumatoidă.

Criteriile ACR din 1987 au declarat prezența eroziunilor juxtaarticulare pe radiografiile încheieturii mâinii și ale mâinii ca unul dintre cele șapte criterii pentru clasificarea poliartritei reumatoide.
Totuși, asta nu este suficient pentru a se pune un diagnostic precoce, deoarece eroziunile apar târziu pe radiografii. În conformitate cu criteriile ACR/EULAR revizuite în 2010, totuși, implicarea articulară, evidențiată de sinovita care poate fi confirmată la imagistică, este inclusă ca unul dintre criterii. Asta înseamnă că investigațiile imagistice au un rol foarte important în diagnosticarea poliartritei reumatoide.

Care sunt investigațiile imagistice utile în depistarea poliartritei reumatoide

În ceea ce privește depistarea bolii, întrucât manifestările precoce ale poliartritei reumatoide sunt de natură neosoasă, ecografiile și RMN-ul s-au dovedit a fi superioare tomografiei computerizate (CT). Radiografia simplă rămâne pilonul de bază al imagisticii în diagnosticul și monitorizarea poliartritei reumatoide.

Radiografie simplă

Cu ajutorul acesteia, se pot observa modificările osoase, cum ar fi îngustarea spațiului articular și eroziunile osoase. Cu toate acestea, are o sensibilitate scăzută în demonstrarea edemului țesuturilor moi, îngroșării membranei sinoviale și modificărilor măduvei osoase în stadiile incipiente ale bolii.

Potrivit unui studiu mai vechi, eroziunile demonstrabile radiografic au fost prezente la 30% dintre pacienți la diagnosticare și la 70% trei ani mai târziu. În primele luni de boală, examenul radiologic al articulațiilor afectate poate fi normal. Însă în acest interval de la debutul bolii, pot să apară:
- îngustarea spațiilor articulare, ca urmare a distrugerii cartilajului articular;
- tumefacția părților moi periarticulare, ca urmare a edemului părților moi, modificărilor inflamatorii la nivel sinovial;
- osteoporoza juxtaarticulară, datorită imobilizării prelungite, menopauzei, după tratament;
- eroziunile marginale, geodele (zone de distrucție osoasă la nivelul țesutului subcondral) în stadiile mai avansate de poliartrita reumatoidă;
- anchilozele cu dispariția completă a spațiului articular și apariția punților osoase. Interesează mai ales carpul, articulațiile metacarpofalangiene, interfalangiene proximale, tarsul.

Modificările radiologice precoce apar la nivelul stiloidei ulnare, la articulațiile metacarpofalangiene degete II și III. La picioare, cele mai afectate sunt articulațiile metacarpofalangiene IV și V. Modificările radiologice apar mai târziu la nivelul articulațiilor mari: genunchi, articulații coxo-femurale (șold).

Mâinile și încheieturile

Diagnosticul și monitorizarea pacienților cu poliartrită reumatoidă implică de obicei imagistica mâinilor și încheieturilor. Afecțiunea se manifestă la nivelul articulațiile proximale într-o distribuție simetrică bilateral. Deși efectuarea ambelor mâini pe o singură radiografie este convenabilă, cercetările au arătat că distorsiunea din cauza razelor divergente poate avea un impact asupra diagnosticului, motiv pentru care este de preferat radiografia cu raze X pentru fiecare mână în parte.

Poliartrita reumatoidă este un proces, cu o predilecție pentru:

articulațiile interfalangiene și metacarpofalangiene proximale (în special cele ale degetelor arătător și mijlociu)
stiloid ulnar
triquetrum

De regulă, articulațiile interfalangiene distale sunt ferite.

Modificările târzii includ:

formarea chistului subcondral: distrugerea cartilajului presează lichidul sinovial în os
subluxație care cauzează:
deviația cubitală a articulațiilor metacarpofalangiene
degetul în gât de lebădă" și degetul „în butonieră”
deformarea degetului mare
instabilitate carpiană: disociere scafolunară, translocație cubitală
anchiloză
eroziunea aspectului ulnar al radiusului distal care poate fi predictivă pentru ruptura tendonului extensor (sindrom Vaughan-Jackson)
artropatie clasică psoriazică, dar bine recunoscută în artrita reumatoidă

Cot

efuziune articulară (zone de grăsime ridicate)
îngustarea spațiului articular
eroziuni periarticulare
modificări chistice

Picioarele

asemănător cu mâinile, există o predilecție pentru articulațiile interfalangiene și metatarsofalangiene proximale (în special pentru al patrulea și al cincilea deget de la picioare)
implicarea articulației subtalariene
eroziunea tuberculului calcanean posterior
„degetul în ciocan”
hallux valgus

Umăr

eroziunea claviculei distale
eroziuni marginale ale capului humeral: aspectul superolateral este o localizare tipică
reducerea distanței acromiohumerale: „umăr înalt” din cauza bursitei subacromial-subdeltoide și a incidenței mari a rupturii coafei rotatorilor

Şold

pierderea concentrică a spațiului articular, în comparație cu osteoartrita (OA) unde există o tendință de pierdere superioară a spațiului articular
proeminență acetabulară

Genunchi

efuziune articulară
implică de obicei porțiunea laterală sau care nu suportă greutatea articulației
pierderea spațiului articular care implică toate cele trei compartimente
lipsa sclerozei subcondrale și a osteofitelor, în comparație cu osteoartrita
bursita prepatelară

Coloana vertebrală

Coloana cervicală este frecvent afectată în poliartrita reumatoidă (la aproximativ 50% dintre pacienți), în timp ce afectarea toracică și lombară este rară. Constatările includ:
subluxație atlantoaxială
distanța atlantoaxială este mai mare de 3 mm la o radiografie de flexie
impactul atlantoaxial (așezarea cranienă): migrarea cefalală a C2
eroziunea și fuziunea articulațiilor necovertebrale (articulații apofizare) și fațetare
osteoporoza și fracturile osteoporotice
eroziunea apofizelor spinoase

Ultrasonografia

Ultrasonografia este disponibilă pe scară largă și nu implică expunerea la radiații ionizante. Este de ajutor nu numai în detectarea modificărilor articulare, ci și în urmărirea acestor modificări la pacienții care urmează terapia non biologică (DMARDs).

De asemenea, ultrasonografia poate ajuta la identificarea neregularităților suprafeței osoase și a anomaliilor tendoanelor și membranei sinoviale. Ecografia are o sensibilitate mare de 79% și o specificitate de 97%, comparativ cu 32% și 98% din radiografie în identificarea modificărilor poliartritei reumatoide la nivelul articulațiilor metatarsofalangiene.

Membrana sinovială inflamată arată un flux de rezistență scăzut la ecografia Doppler. Hipertrofia sinovială cronică are ca rezultat o îngroșare ecogenă. Sensibilitatea examinării poate fi îmbunătățită prin utilizarea substanțelor de contrast.

Sonoelastografia, care utilizează principiul de măsurare a rigidității țesuturilor, s-a dovedit promițătoare în evaluarea patologiilor de tendon în care s-a identificat o corelație între gradul de pierderea a elasticității tendonului și tendinopatiile care implică tendonul lui Achillis și tendoanele coafei rotatorilor. Rolul său în evaluarea patologiilor sinoviale este încă în curs de evaluare.

Ecografia poate evalua manifestările țesuturilor moi ale poliartritei reumatoide. În special:

proliferarea sinovială și inflamația articulațiilor superficiale, care este adesea evidentă înainte ca modificările osoase să fie vizibile pe radiografii
tenosinovită: implicarea tendonului extensor carpi ulnaris este frecventă la începutul bolii și poate duce la eroziunea stiloidului ulnar
bursita

Ecografia are, de asemenea, un rol în ghidarea injecțiilor cu corticosteroizi în acest cadru.

Tomografia computerizată (CT)

Aceasta este utilizat rar pentru evaluarea poliartritei precoce, pentru că implică utilizarea radiațiilor ionizante, pe de o parte, și, pe de altă parte, din cauza contrastului său limitat la țesuturile moi, deși are o sensibilitate ridicată în evaluarea modificărilor structurale la nivelul osului cortical.

Rolul său major este în evaluarea implicării coloanei cervicale în poliartrita reumatoidă, în special în subluxațiile și fracturile atlanto-axiale. Tomografia computerizată este o investigație utilă cu precădere în anchiloza osoasă în stadiile avansate. Este un instrument valoros pentru evaluarea implicării parenchimului pulmonar în poliartrita reumatoidă.

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) s-a dovedit a fi cea mai sensibilă dintre toate modalitățile disponibile în stabilirea unui diagnostic precoce și evaluarea ulterioară a poliartritei reumatoide. Utilizarea contrastului pe bază de gadoliniu permite diferențierea sinovitei de efuziunea articulară sau tenosinovită, precum și pentru diagnosticarea edemului și eroziunilor măduvei osoase.

RMN-ul este deosebit de sensibil la caracteristicile precoce și subtile ale artritei reumatoide.

Studii viitoare poliartrită reumatoidă

Caracteristicile artritei reumatoide care se observă cel mai bine în cadrul unui RMN sunt:

hiperemie sinovială: inflamație acută
hiperplazie sinovială
formarea pannusului
scăderea grosimii cartilajului
chisturi subcondrale și eroziuni:

RMN-ul este mult mai sensibil decât radiografia:

se crede că chisturile subcondrale din artrita reumatoidă progresează în cele din urmă la eroziuni (adică constituie „preeroziuni”)
intensificarea contrastului poate distinge eroziunile sau preeroziunile de chisturile subcondrale degenerative
edem juxta-articular al măduvei osoase
efuziuni articulare

În prezent, RMN-ul joacă un rol în depistarea bolii, în prezicerea progresiei acestei afecțiuni, în detectarea dovezilor de inflamație persistentă în cadrul remisiunii clinice și în prezicerea răspunsului la tratament. Deoarece RMN-ul este standardul de aur pentru detectarea edemului măduvei osoase, se recomandă utilizarea pentru predicția independentă a leziunilor osoase ulterioare.

Examinări imagistice mai noi

În prezent, se studiază diferite tehnici biochimice care vizează identificarea modificărilor inflamatorii, inclusiv tehnici de imagistică optică, cum ar fi termografia și imagistica în infraroșu apropiat (NIR). Aceste tehnici se bazează pe detectarea creșterii locale a temperaturii pielii în urma unui proces inflamator și, respectiv, transmiterea și/sau împrăștierea luminii printr-o articulație inflamată. Sunt, de asemenea, în curs de dezvoltare sonde biochimice, care ar trebui să identifice modificări moleculare/enzimatice cheie în zonele afectate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Radiopaedia - Rheumatoid arthritis (musculoskeletal manifestations)
https://radiopaedia.org/articles/rheumatoid-arthritis-musculoskeletal-manifestations-2
National Library of Medicine - Rheumatoid Arthritis Revisited – Advanced Imaging Review
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5223782/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI