

Modificari in stilul de viata, obligatorii pentru pacientii cu lupus
Modificari in stilul de viata, obligatorii pentru pacientii cu lupus
Modificari in stilul de viata, obligatorii pentru pacientii cu lupus
Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune cronică inflamatorie de natură autoimună, a cărei cauză este necunoscută. Oamenii de știință au descoperit însă că stilul de viață joacă un rol important în ameliorarea simptomelor acestei afecțiuni.
Schimbarea stilului de viață este absolut necesară în cazul pacienților diagnosticați cu lupus, astfel încât simptomele să fie ameliorate și episoadele de acutizare a manifestării bolii să fie prevenite.
Potrivit unui studiu recent, realizat în 2019 pe 209 pacienți cu lupus eritematos sistemic, modificările făcute în schimbarea stilului de viață în rândul acestor pacienți pot să amelioreze simptomele cu care se confruntă pacienții diagnosticați cu această afecțiune 1.
Lupusul cauzează, în mod special, inflamație în organism, însă simptomele sale pot fi diverse. Așadar, principala preocupare a pacientului diagnosticat cu lupus este aceea de reducere a inflamației, dar și de prevenire a acesteia.
Modificări în stilul de viață pe care pacientul cu lupus trebuie să le facă
Renunță la fumat
Simptomele lupusului pot fi declanșate, dar și accentuate de fumat. Fumatul crește riscul de afecțiune cardiacă, iar în cazul celor pe care lupusul îi afectează și din punct de vedere cardiovascular, țigările sunt complet interzise. Fumătorii care sunt diagnosticați cu lupus trebuie să renunțe imediat la fumat, atrag atenția specialiștii.
Protejează-ți pielea de soare
După primirea diagnosticului de lupus, soarele este considerat principalul inamic. Protecția solară este foarte importantă dacă suferi de lupus. Un simptom al lupusului este fotosensibilitatea sau sensibilitatea la soare sau la lumină. Expunerea excesivă la soare poate provoca o erupție cutanată.
Evită expunerea la soare întrucât radiațiile solare nu numai că îți pot provoca o iritație cutanată, însă îți pot declanșa un episod de acutizare a simptomelor bolii. Folosește întotdeauna loțiune cu factor SPF 50 înainte de a te expune razelor de soare și protejează-ți pielea și purtând haine cu mânecă lungă sau care să îți acopere picioarele în întregime. Dacă medicul te sfătuiește să iei un supliment pe bază de vitamina D pentru a compensa lipsa acesteia din cauza evitării soarelui, ai face bine să îl asculți.
Adoptă o dietă sănătoasă
O dietă bine echilibrată, bogată în vitamine, minerale, fibre și proteine vor ajuta organismul să facă față simptomelor bolii. În general, medicii recomandă fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, dar este posibil să fie nevoie să-ți ajustezi rețetele preferate dacă ai hipertensiune arterială, boli de rinichi sau probleme digestive.
O dietă adecvată este, de asemenea, importantă pentru a ajuta la combaterea comorbidităților asociate în lupusul eritematos sistemic care cresc riscul cardiovascular: diabet zaharat, sindrom metabolic, dislipidemie și obezitate, atrag atenția specialiștii.
Deși nu există o dietă specială pentru lupus, medicii recomandă să eviți, printre altele, usturoiul. Acizii grași Omega-3, care se găsesc din abundență în peștele gras, nuci și în semințele de in pot îmbunătăți starea de spirit și pot ține la distanță probleme cardiovasculare. De altfel, Omega-3 cum ar fi acidul eicosapentaenoic și acidul docosahexaenoic, provoacă un efect antiinflamator prin scăderea nivelului de proteină C reactivă și a altor mediatori inflamatori.
Principalele surse de acizi grași Omega-3 sunt uleiul de krill, uleiul de pește, uleiul de măsline, uleiul de canola, uleiul de semințe de in, peștele (somon, ton, sardine, hering), dar poate fi găsit și în uleiul de primulă și uleiul de soia Uleiul de krill extras din krillul antarctic este considerat superior uleiului de pește deoarece conține o cantitate mai mare de PUFA Omega-3 și are efect antioxidant, reducând infiltrarea inflamatorie a articulațiilor2.
Se poate întâmpla ca unii pacienți diagnosticați cu lupus eritematos sistemic să aibă nevoie de calciu și de vitamina D pentru a evita osteoporoza. Persoanele cu lupus ar trebui să-și limiteze consumul de alcool, deoarece acesta poate interfera cu medicamentele pe care le iau sau pot să agraveze unele simptome ale acestei afecțiuni.
Alimentele nesănătoase sunt cele care îți provoacă și inflamație în organism. Evită să consumi alimente procesate, zaharuri, prăjeli și tot ce știi că este nesănătos, pentru a preveni simptomele specifice lupusului. Adoptă o dietă echilibrată, pe bază de legume, fructe, cereale integrale, proteine sănătoase și grăsimi bune, precum cele care se regăsesc în somon sau alte tipuri de peste gras.
Adoptă un stil de viață activ
Practicarea regulată a unor exerciții de intensitate moderată mențin flexibilitatea articulară și eliberează hormonii stării de bine în creier. Oasele și musculatura sunt fortificate fără ca inflamația să se agraveze. Înotul, yoga, pilatesul și plimbările lungi sunt recomandate în mod deosebit pacienților diagnosticați cu lupus.
Eliberează-te de stres
Stresul este, de asemenea, un factor care poate declanșa un episod de acutizare a simptomelor specifice lupusului. Învață să ții stresul sub control și practică în mod constant tehnici de relaxare. Un instructor de yoga, un psiholog sau un specialist în acupunctură sau preospunctură îți pot fi de ajutor în gestionarea stresului.
Odihnește-te bine
Oboseala acută este un simptom des întâlnit în cazul bolnavilor de lupus. Așadar, somnul este extrem de important pentru aceștia. Fă-ți un program de somn pe care să îl respecți cu rigurozitate și, atunci când simți nevoia, odihnește-te preț de câteva zeci de minute pentru a-ți încarca bateriile în timpul zilei.
Mergi la medic dacă ai o infecție
Când ai lupus, este important să stai departe de infecțiile care ar putea să-ți scadă imunitatea, deja afectată.
Prin urmare, adoptă măsuri prin care poți să limitezi riscul unei posibile infecții. Mai exact:
- Spală-te des pe mâini, mai ales când vii de afară sau dacă ai fost la cumpărături;
- Evită persoanele care sunt bolnave, în special dacă suferă de răceală și gripă;
- Vaccinează-te în fiecare an împotriva gripei și a pneumoniei.
- În cazul în care te îmbolnăvești, mergi la control regulat pentru a primi un tratament adecvat. În felul acesta, poți scurta durata de îmbolnăvire și se pot reduce riscul apariției de complicații grave.
Fă-ți regulat analizele de sânge și de urină
De altfel, este important să știi că modificările funcției renale sunt frecvente la persoanele cu lupus. Aceste modificări se dezvoltă de obicei în primii anii de boală. Monitorizarea regulată cu teste de urină și sânge poate ajuta la detectarea acestor modificări, astfel încât să poată fi tratate cât mai curând posibil.
Lupusul poate provoca inflamarea glomerulului, partea rinichiului care filtrează reziduurile și excesul de lichide (care apoi sunt eliminate din organism prin urină). Când acest lucru se întâmplă vorbim despre glomerulonefrită sau nefrită lupică. Deteriorarea glomerulilor poate împiedica rinichii să filtreze deșeurile din sânge. Prin urmare, deșeurile se acumulează în fluxul sangvin.
Lupusul poate provoca, de asemenea, inflamația interstițiului. Aceasta este zona din jurul glomerulilor, tubulilor, vaselor și nervilor din rinichi. Când există leziuni ale glomerulilor, proteinele din sânge se pot „scurge” în urină. Când acest lucru se agravează, poate provoca retenție de apă, umflarea picioarelor și alte modificări dezvoltând așa-numitul sindrom nefrotic.
Dacă nefrita lupică nu este tratată la timp, poate duce la cicatrici permanente la nivelul rinichilor. Dacă rinichii sunt mult prea afectați pentru a filtra sângele în mod corespunzător, vei avea nevoie de dializă sau de un transplant de rinichi. Partea bună este că la momentul actual există tratamente pentru prevenirea sau minimizarea bolilor renale legate de lupus.
Sistemul digestiv poate fi, de asemenea, afectat de medicamentele pe care le iei pentru tratarea lupusului, inclusiv glucocorticoizii și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Aceste medicamente pot provoca tulburări de stomac sau, mai rar, ulcere gastrice.
Printre problemele pulmonare cu care pacienții cu lupus se pot confrunta se numără:
●Durere în timpul respirației – Pleurezia este un tip de durere în piept care se agravează atunci când respiri adânc.
●Dificultatea de respirație – Dificultățile de respirație pot apărea din cauza mai multor probleme diferite. Colectarea de lichid în spațiul din jurul plămânilor (numit revărsat pleural) poate face ca plămânul să nu se poată umfla complet. Inflamația sacilor de aer ai plămânilor (pneumonită) sau deteriorarea și cicatrizarea țesuturilor de susținere dintre sacii de aer (boală pulmonară interstițială) poate provoca dificultăți de respirație.
Nu-ți planifica sarcina fără a discuta cu medicul!
Dacă plănuiești să ai un bebeluș, discută înainte de a concepe un copil cu medicul. Și asta pentru că tratamentul medicamentos administrat în lupus poate să să afecteze fătul. Un alt lucru important de știut este că bebelușul ar trebui conceput când în perioada de remisiune a bolii.
Ai grijă și de ochii tăi!
Dacă ai lupus este posibil să te confrunți cu uscăciunea ochilor, un simptom care care-ți dă senzația că ai ceva în ochi. Pentru a ameliora această problemă, poți să apelezi la „lacrimile artificiale” fără prescripție medicală.
Pe lângă asta, nu trebuie nici să sari peste controalele oftalmologice de rutină, mai ales dacă urmezi un tratament cu un medicament numit hidroxiclorochină. Motivul? Așa te asiguri că nu dezvolți leziuni la nivelul retinei. De altfel, în cazul în care ești nevoit să trebuie să urmezi un tratament de lungă durată cu glucocorticoizi, este, de asemenea, important să îți verifici regulat ochii pentru a depista o eventuală cataractă sau glaucom.
Prin urmare, colaborarea cu medicul este esențială.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Lupus Center - Diet
https://www.hopkinslupus.org/lupus-info/lifestyle-additional-information/lupus-diet. Accessed 10/2/19.
Studiul „The Relationship of Lifestyle with Disease Activity among Patients with Systemic Lupus Erythematosus: A Descriptive-Correlational Study”, Mediterr J Rheumatol. 2021 Jun., Leila Sayadi, Seyedeh Tahereh Faezi, Marzieh Hasanpour, Sofia Jami Alahmadi
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8369272/
Studiul „Significance and impact of dietary factors on systemic lupus erythematosus pathogenesis”, Exp Ther Med. 2019 Feb; Maria-Magdalena Constantin, Iuliana Elena Nita, Rodica Olteanu, Traian Constantin, Stefana Bucur, Clara Matei, Anca Raducan
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6327661/
Te-ar mai putea interesa și...