Hormonul stresului, mai scăzut la vârstnicele care socializează

O echipă interdisciplinară de cercetători a stabilit că femeile vârstnice conversează mai eficient cu străinii decât cele tinere și, în plus, comunicarea cu prietenele de sex feminin le scade nivelul hormonului stresului, cortizol.

Dorința de socializare rămâne cu noi pe tot parcursul vieții, la fel de proeminentă în copilărie și adolescență ca la vârsta a treia. Un studiu¹ publicat în Journal of Women and Aging în mai 2021 a descoperit diferențele cheie în modalitățile de comunicare la femei aparținând diferitelor grupe de vârstă, precum și o componentă conversațională care rezistă testului timpului: prietenia.

TESTARE PCR COVID-19

Menținerea prieteniilor de-a lungul vieții scade nivelul hormonului stresului

Oamenii de știință au evaluat modul în care vârsta și familiaritatea interlocutorilor influențează o conversație, revizuind eficacitatea generală a interacțiunii și răspunsurile la stres generate ca rezultat. Potrivit acestora, femeile au dezvoltat un mecanism alternativ ca răspuns la stres. Pentru a face față stresului, femeile se pot împrieteni cu alte persoane de sex feminin.

Echipa a testat, de asemenea, ipoteza selectivității socio-emoționale, care postulează o reducere a cercului social pe măsură ce oamenii avansează în vârstă și urmăresc cercuri de prieteni mai restrânse, de calitate superioară. Introducerea vârstei ca variabilă este nouă în domeniu.

Echipa interdisciplinară a fuzionat aceste teorii într-o singură întrebare: de-a lungul duratei de viață a femeilor, cum se reflectă în comunicarea lor tendințele de a se împrieteni, precum și de a-și selecta interacțiunile? Savanții au testat un lot de 32 de femei: 16 cu vârste cuprinse între 62 și 79 de ani și 16 cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Fiecare participant a fost fie asociat cu un prieten (un partener de conversație familiar), fie cu un străin (în sensul de persoană necunoscută anterior).

Parteneriatele au trecut printr-o serie de provocări de conversație, în care participantul a instruit partenerul să aranjeze un set de tangrame într-o ordine pe care numai prima persoană o putea vedea. Provocarea a constat în faptul că fiecare formă era abstractă, aspectul fiind greu de descris în mod intenționat. De exemplu, despre o tangramă se putea spune că arată ca un câine sau că arată ca un triunghi, cu un semn de oprire și o roată de bicicletă.

Acest exercițiu a ajutat la cuantificarea eficienței fiecărei conversații: partenerii care au realizat aranjamentul dorit în mai puține cuvinte au fost considerați mai eficienți, iar perechile care au avut nevoie de mai multe cuvinte pentru a finaliza sarcina au fost considerate mai puțin eficiente.

Cercetătorii au descoperit că, pe de o parte, perechile de femei tinere au comunicat mai eficient cu partenerii familiari și mai puțin eficient cu partenerii necunoscuți. Pe de altă parte, vârstnicele și-au demonstrat dexteritatea conversațională, descriind mai precis tangramele abstracte atât prietenilor, cât și necunoscuților.

Acest lucru nu a fost prevăzut pe baza ipotezei selectivității socio-emoționale, care anticipa o corelație între vârstă și izolare socială. Chiar dacă adulții în vârstă, în general, aleg să petreacă mai mult timp cu oameni care contează pentru ei, este clar că au abilitățile sociale de a interacționa cu necunoscuți dacă și când își doresc acest lucru.

Echipa de cercetare a măsurat, de asemenea, cortizolul salivar pentru a cuantifica și compara nivelurile de stres ale participantelor pe tot parcursul procesului de testare. Când o persoană se confruntă cu o situație stresantă, dacă are un sistem de răspuns la stres care funcționează așa cum ar trebui, rezultatul este o cantitate crescută de cortizol, hormonul primar al stresului, care apoi transmite corpului să elibereze glucoză în fluxul de sânge.

Acest lucru se reflectă în salivă la aproximativ 15 până la 20 de minute după ce are loc situația. Dacă se observă o creștere a cortizolului salivar de la nivelurile inițiale ale unei persoane, aceasta indică faptul că este mai stresată decât era la momentul măsurătorilor anterioare.

La ambele grupe de vârstă, participantele care au lucrat cu parteneri familiari au avut în mod constant niveluri mai scăzute din hormonul stresului decât atunci când au lucrat cu parteneri necunoscuți.

O mulțime de cercetări s-au concentrat doar pe femeile tinere, așa că este important că la acest studiu au participat și vârstnice, dovedind că prietenia are același efect pe tot parcursul vieții. Așadar, interacțiunea cu persoane cunoscute care ne sunt prietene ne reduce stresul, iar acest lucru se păstrează odată cu înaintarea în vârstă.

Cum poți menține o prietenie din tinerețe până la vârsta a treia?

Fii cinstit și deschis. Pentru a menține o prietenie solidă, cele două persoane trebuie să fie sincere și deschise una cu cealaltă, să aibă încredere una în cealaltă și să poată discuta onest și despre situații potențial deranjante. Atenție, a fi sincer nu înseamnă a fi crud cu cealaltă persoană, ci a-i spune cu tact și blândețe ce dorești să transmiți.
Repară stricăciunile. De-a lungul unei relații de prietenie strânse, pe termen lung, pot apărea și dezacorduri sau tensiuni. Nimeni nu este perfect, așa că dacă știi că ai greșit, lasă mândria deoparte și străduiește-te să repari situația.
Fă-ți timp pentru cealaltă persoană și arată-ți recunoștința. Când ești prieten bun cu cineva, este important să manifești interes pentru ce face persoana respectivă și pentru ce simte și să îi fii alături în momentele bune și mai puțin bune. Viața de zi cu zi poate fi plină de elemente care ne țin ocupați, dar este indicat să rămânem, pe cât posibil, în contact regulat cu prietenii dragi. De asemenea, să le mulțumim din când în când că sunt alături de noi pe drumul vieții.
Ajustează-ți așteptările. În orice relație, putem începe să impunem anumite așteptări celorlalți care ne fac să ne simțim răniți sau dezamăgiți. În primul rând, e bine să nu presupui ce gândesc prietenii, ci să îi întrebi direct. În al doilea rând, amintește-ți că nu toți ne exprimăm la fel într-o prietenie. De exemplu, un prieten își poate aduce aminte mereu de ziua noastră și ne poate face un cadou, în timp ce un alt prieten poate nu ne va oferi nimic la aniversare, în schimb ne va oferi lucruri sau ajutorul lui cu alte ocazii (de exemplu, ne face cadou o carte când ieșim la un ceai, fără vreo ocazie specială, sau oferă să ne repare laptopul).

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Taylor & Francis Online - What are friends for? The impact of friendship on communicative efficiency and cortisol response during collaborative problem solving among younger and older women
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/08952841.2021.1915686
1. Studiul „What are friends for? The impact of friendship on communicative efficiency and cortisol response during collaborative problem solving among younger and older women”, apărut în Journal of Women & Aging, 2021; 1 DOI: 10.1080/08952841.2021.1915686, autori: Michelle A. Rodrigues et al.
Psychology Today - 5 Ways to Maintain Lifelong Friendships
https://www.psychologytoday.com/us/blog/compassion-matters/201301/5-ways-maintain-lifelong-friendships

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...