Tensiunea mare poate fi asociata cu maladia Alzheimer

Hipertensiunea este un factor de risc cunoscut pentru bolie cardiovasculare, dar unele cercetări sugerează că ar putea fi corelată și cu boala Alzheimer sau alte tipuri de demență.

Tensiunea arterială mare apare când forța sângelui care se lovește de interiorul vaselor noastre de sânge este prea mare. În plus, hipertensiunea arterială face mult rău, prin faptul că suprasolicită inima și vasele de sânge. Acestea funcționează la capacitate mai mare (decât ar fi normal) și astfel devin mai puțin eficiente.

În timp, această suprasolicitare deteriorează țesuturile delicate din interiorul arterelor noastre. În cele din urmă, colesterolul LDL (adică lipoproteinele de densitate mică), numit și colesterol rău, se adună în micile rupturi de pe pereții arterelor, iar acest lucru face ca arterele să se îngusteze (afecțiune numită ateroscleroză). Acest factor crește presiunea sângelui, iar pe măsură ce distrugerile provocate de ateroscleroză sunt mai mari, arterele devin și mai înguste.

Este confirmat de studii faptul că hipertensiunea arterială crește riscul de boli cardiovasculare, însă iată că apar și cercetări care sugerează că tensiunea arterială mare poate afecta destul de grav creierul, poate până în punctul în care pacienții dezvoltă o serie de markeri primari ai bolii Alzheimer.

Recomandările Experților DOC

Tensiunea arterială mare și sănătatea creierului

Unii oameni de știință spun că hipertensiunea arterială la adulții vârstnici poate determina degenerescență neurofibrilară (când în interiorul neuronilor se formează niște fascicole dense de fibre, dispuse ca niște ghemuri) și formarea de plăci amiloide în creier. Ambele sunt markeri frecvenți ai bolii Alzheimer.

Hipertensiunea și plăcile amiloide

Un studiu publicat în jurnalul științific Neurology indică faptul că persoanele în vârstă care au o tensiune arterială mai mare decât media sunt mai predispuse să dezvolte plăci amiloide în interiorul creierului și degenerescență neurofibrilară. Aceștia sunt markerii maladiei Alzheimer.

Studiul a inclus 1288 de participanți, cu vârsta de 65 de ani sau peste. Aproximativ două treimi dintre aceștia erau femei. Participanții au fost evaluați anual: li s-a măsurat tensiunea arterială și li s-au efectuat teste cognitive. Totodată, cercetătorii au păstrat o evidență a dosarelor medicale ale participanților și a medicamentelor pe care aceștia le luau.

Participanților li s-a cerut permisiunea să li se facă o autopsie la nivelul creierului, după deces, pentru ca oamenii de știință să poată identifica semnele îmbătrânirii creierului, cum ar fi plăcile de proteine beta-amiloide și degenerescență neurofibrilară. Aceasta din urmă înseamnă că în interiorul neuronilor se formează fascicole dense de fibre care sunt dispuse ca niște ghemuri.

Oamenii de știință au descoperit că persoanele care au suferit de tensiune arterială mai mare decât media au avut mai mult țesut cerebral mort, cauzat de accidentele vasculare cerebrale (fluxul sangvin blocat la nivelul creierului), precum și multe plăci de proteine beta-amiloide și o degenerescență neurofibrilară.

„Degenerescența neurofibrilară și plăcile de proteine beta-amiloide apar când proteinele care sunt produse în mod normal în organism se descompun în forme toxice, care afectează neuronii”, a explicat dr. Claudia Padilla, medic neurolog de la Baylor University Medical Center.

Alți specialiști sunt de părere că leziunile cauzate de proteinele toxice sunt doar o parte a problemei. Lipsa unui flux sangvin corespunzător către creier poate face ca acest organ nu fie capabil să lucreze cu țesutul cerebral deteriorat.

Nu este clar dacă hipertensiunea cauzează apariția bolii Alzheimer

Dr. Claudia Padilla subliniază că, deoarece această cercetare recentă a fost un studiu observațional, descoperirile colegilor ei nu dovedesc de fapt că hipertensiunea arterială a cauzat semnele și simptomele bolii Alzheimer. Chiar și așa, medicul citat spune că acest studiu a găsit o asociere clară între tensiunea arterială mai mare, la vârste înaintate, și prezenta proteinelor care determină degenerescență neurofibrilară și plăcile amiloide, ambi fiind factori simptomatici ai maladiei Alzheimer.

De aceea, este important să recunoaștem relația dintre hipertensiunea arterială și funcția cognitivă a pacienților. Chiar dacă acest studiu nu dovedește în mod clar că hipertensiunea cauzează boala Alzheimer, tensiunea arterială mare va crește riscul de demență vasculară, ceea ce are un impact asupra abilității cognitive a unui număr foarte mare de oameni. Concluzia oamenilor de știință este că o strategie importantă pentru a preveni declinul cognitiv la vârste înaintate este gestionarea adecvată a tensiunii arteriale.

Cum îți scazi tensiunea arterială mare?

Reducerea tensiunii arteriale mari este importantă în primul rând pentru prevenirea problemelor de sănătate pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale.

Atenție la sare!

Dacă ești conștient că mănânci prea multă sare, redu aportul. Multe alimente sunt deja sărate, dar când îți prepari tu de mâncare acasă, pune mai puțină decât de obicei și adaugă diverse condimente și ierburi pentru a da gust suplimentar felurilor de mâncare. Limitează mult prăjelile și alimentele foarte procesate, cum ar fi produsele de fast-food sau de patiserie, chipsurile, bomboanele și alte dulciuri din comerț, salamurile, crenvurștii, brânza topită.

Sportul e necesar

Activitățile aerobice, cum ar fi mersul pe jos, joggingul, ciclismul sau înotul, timp de cel puțin 30 de minute pe zi, majoritatea zilelor săptămânii, alături de exercițiile de forță (cu propriul corp, cu greutăți, cu benzi etc.) te ajută să îți reglezi tensiunea arterială. Dacă ai kilograme suplimentare, străduiește-te să le dai jos cu alimentație potrivită, număr suficient de calorii și mișcare.

Atenție la vicii și stres!

Nu bea mai mult de un pahar de bere sau de vin pe zi și evită fumatul, pentru că și aceste obiceiuri cresc riscul de boli cardiovasculare. Caută să învingi stresul prin mai multă mișcare, timp pentru tine și activități plăcute alături de persoane dragi.

Ia-ți medicamentele prescrise

Dacă ai tensiunea arterială foarte mare și medicul ți-a recomandat și medicamente, respectă tratamentul. Dacă ai efecte adverse sau orice neplăceri vorbește cu medicul, nu renunța la terapie și nu-ți schimba singur dozele. Printre medicamentele indicate pot fi diuretice, care ajută la eliminarea excesului de sare și apă din organism, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau blocanți ai receptorilor de angiotensină II, ambele ducând la relaxarea vaselor de sânge, blocante ale canalelor de calciu, care relaxează mușchii din pereții vaselor de sânge sau beta-blocante, care reduc ritmul cardiac și diminuează forța de contracție a inimii. Măsurarea periodică a tensiunii arteriale acasă și la cabinetul medical e importantă pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului și modificările stilului de viață.

Cum îți scazi riscul de Alzheimer și alte boli neurologice?

Reducerea riscului de Alzheimer și alte boli neurologice implică o serie de modificări ale stilului de viață și măsuri preventive care pot contribui la menținerea sănătății creierului. În afară de activitate fizică regulată și menținerea unei greutăți sănătoase, și alimentația este foarte importantă. Se pare că dieta mediteraneeană care este axată pe legume, fructe, pește, nuci și ulei de măsline, poate reduce riscul de declin cognitiv. Limitarea drastică a zahărului ajută, de asemenea, la scăderea riscului de declin cognitiv.

Se pare că o importanță mare în păstrarea sănătății creierului mai multă vreme o are stimularea mintală și socială. E bine să ai des activități care stimulează mintea, cum ar fi cititul, puzzle-urile, învățarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical și, de asemenea, să ai relații sociale active și să participi la activități în comunitate. Nu contează ce vârstă ai, pentru creierul tău e important să înveți continuu câte ceva nou. Așa cum corpul are nevoie de exerciții fizice pentru a-și păstra forța, echilibrul și rezistența, așa și creierul are nevoie de antrenament permanent.

Stresul este și acesta un factor de risc pentru bolile neurologice, dar „relaxarea activă”, cum ar fi plimbările prin parc cu câinele sau cu o persoană dragă, drumețiile la munte cu familia sau practicarea unui sport împreună cu prietenii, ajută enorm la combaterea stresului și la îmbunătățirea dispoziției. Yoga este de asemenea o metodă foarte bună nu doar pentru a avea un corp armonios, ci și de a-ți curăța mintea de griji și de a căpăta claritate. Dacă vrei să încerci yoga, sfatul nostru e să mergi la un curs acreditat pentru a învăța cum să execuți corect posturile pentru a nu te răni, mai ales dacă suferi de anumite probleme de sănătate cum ar fi o formă de artrită.

Tulburările de somn, cum ar fi apneea, sunt legate de un risc crescut de Alzheimer, de aceea e bine să mergi la medicul de familie pentru o examinare dacă ai insomnii, dacă te trezești în fiecare dimineață foarte obosit și nu poți funcționa bine pe timpul zilei, pentru a găsi o soluție ca să ai un somn mai bun.

Dacă ești diabetic, e bine de știut că diabetul necontrolat poate crește riscul de demență, deci controlul glicemiei este esențial. Și hipercolesterolemia este factor de risc pentru Alzheimer și alte boli neurologice, deci, dacă ai fost diagnosticat cu colesterol mărit, urmează sfaturile medicului în ce privește stilul de viață și eventuala medicație. Vizitele regulate la medic pentru controale de rutină pot ajuta la detectarea și gestionarea timpurie a factorilor de risc pentru bolile neurodegenerative.

[{newsletter-dedicat-hipertensiune-avc-angina}]

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Alzheimer’s Socity - High blood pressure and the risk of dementia
https://www.alzheimers.org.uk/about-dementia/managing-the-risk-of-dementia/reduce-your-risk-of-dementia/high-blood-pressure
Nature - Predicting cognitive function and dementia risk in patients with hypertension
https://www.nature.com/articles/s41440-024-01650-6
Studiul „Predicting cognitive function and dementia risk in patients with hypertension”, apărut în Hypertens Res 47, 1728–1734 (2024). https://doi.org/10.1038/s41440-024-01650-6, autori: Cerezo, G.H., Fernández, R.A., Enders, J.E. et al.
NCBI - Late-life blood pressure association with cerebrovascular and Alzheimer disease pathology
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6105052/
Studiul „Late-life blood pressure association with cerebrovascular and Alzheimer disease pathology”, apărut în Neurology. 2018 Aug 7; 91(6): e517–e525. doi: 10.1212/WNL.0000000000005951, autori: Zoe Arvanitakis et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...