Temperaturile extreme și afecțiunile cardiovasculare

Vremea extremă și schimbările bruște de temperatură pot afecta orice organism, dar în special persoanele cu comorbidități, precum afecțiunile cardiovasculare. Află în ce fel te pot afecta temperaturile extreme, căldura excesivă și frigul puternic, dacă suferi de probleme cardiovasculare. 

Cum te afectează temperaturile ridicate, dacă suferi de boli cardiovasculare?

Temperaturile ridicate presupun un efort în plus pentru corp, care lucrează mai intens pentru a menține temperatura organismului la un nivel normal si constant.

Acest proces implică pe langa anumite modificari la nivelul sistemului circulator, de la vasele mari pana la microcirculatia periferica, dar  și un efort în plus pentru organele interne, mai precis inimă, plămâni și rinichi.

Poate aparea tahicardia, intrucat  inima este nevoita sa isi accelereze ritmul pentru a face fata activitatii de pompare a sangelui, intrucat in zilele caniculare, pentru a raci oragnismul, poate circula un flux de sange mai mare de două până la patru ori  în fiecare minut decât într-o zi obisnuita si mai răcoroasă.

În acest context, persoanele care sufera de anumite afectiuni cardiace si ale sistemului circulator sunt mai expuse riscului de complicații sau de agravare a bolii cardiace preexistente. 

Un studiu efectuat de catre Departamentul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare din Statul New York a urmărit impactul expunerii la căldura ambientală asupra bolilor cardiovasculare  și diferența de asociere în funcție de demografie și sezon. Studiul a examinat modul în care zilele extrem de călduroase au afectat vizitele la departamentele de urgență legate de bolile cardiovasculare în rândul pacineților în vârstă pe o perioada mai vasta - din  2005-2013.

S-a constatat că zilele extrem de călduroase sunt asociate semnificativ cu un risc crescut de vizite la urgențe legate de bolile cardiovasculare, la 5 si 6 de zxile de la expunerea in zilele cu calduri extreme

  • un risc crescut de agravare a bolii cardiace ischemică cu 7% 
  • riscuri crescute de hipertensiune arterială (4%)
  • riscuri crescute de aritmii cardiace (6%)

În plus, conteaza și faptul că mulți pacienți mai în vârstă iau anumite medicamente care afectează capacitatea organismului de a-și controla temperatura sau transpirația. Studiile au demonstrat privind asocierea dintre expunerea la temperaturi extreme și mortalitate în SUA au constatat că in special adulții cu afectiuni cronice si mai ales cei în vârstă sunt deosebit de vulnerabili la decesul cauzat de căldură,  din cauza afectarii capacităților de adaptare termica.

Din acest motiv se recomandă persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare prudență în cazul expunerii la temperaturi extreme, așa cum sunt în zilele  caniculare, și să încerce, pe cât posibil, să se hidrateze corespunzător și să evite deplasările la orele amiezii, expunerea directă la căldură și mai ales să se ferească de efortul fizic în aceste condiții. 

Consumul regulat de lichide este încurajat, deoarece pe timp de căldură corpul transpiră mai mult ca de obicei, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Pentru persoanele deja hipotensive, hidratarea corespunzătoare este esențială. Așadar, atunci când temperatura de afară se încălzește brusc, este important să urmezi câteva reguli simple, dacă suferi de afecțiuni cardiovasculare:

  • Hidratează-te frecvent, atât cu apă cât și cu alte băuturi. Apa este de preferat, dar există și alte opțiuni la nevoie, precum laptele, sucul de fructe, ceai și chiar și cafea, deși un consum mai ridicat de două cești pe zi poate duce, din contră, la deshidratare. Dacă ai fost sfătuită să îți limitezi aportul de lichide, dacă, de exemplu, suferi de insuficiență cardiacă, este important să te consulți cu medicul curant. Evită consumul de băuturi alcoolice, alcoolul deshidratează. 
  • Optează pentru alimente reci, precum salate și fructe, care au și un conținut ridicat de apă și reprezintă surse de vitamine și minerale. Menține o temperatură mai scăzută în casă, cu ajutorul aerului condiționat, de exemplu, și ferește-te de expunerea directă la soare. De asemenea, scoate din priză aparatura electronică pe care nu o folosești, pentru că poate supraîncălzi casa. Creează un mediu răcoros în camera în care dormi, pentru a nu te supraîncălzi pe timpul nopții.
  • Îmbracă-te în haine lejere, preferabil din bumbac. Evită exercițiul fizic intens. Anumite simptome ale afecțiunilor cardiovasculare, precum temperatura crescută, durerile de cap, lipsa apetitului, stările de amețeală și respirația tăiată pot fi un indicator al agravării stării de sănătate, deci, în cazul în care manifești asemenea simptome, solicita o consultatie la medicul cardiolog 
  • De asemenea, în cazul în care ți se face rău, îți poți îmbunătăți starea pe moment dacă te întinzi, preferabil într-un loc răcoros, cu picioarele ușor ridicate, și dacă bei cât mai multă apă. 

Temperaturile ridicate și afecțiunile cardiovasculare

Dacă suferi de insuficiență cardiacă, este important ca, atunci când vremea se încălzește brusc, să îți menții temperatura corpului în parametri normali. Așadar, fii atent la orice simptom, mai ales la apariția unor noi simptome, și contactează medicul de familie sau medicul cardiolog pentru o consultatie cardiologie.  Încearcă, pe cât posibil, să te ferești de expunerea directă la soare, spațiile slab ventilate și excesiv de călduroase. 

Atunci când elimini multă apă din țesuturi, poate apărea riscul creșterii temperaturii interne, care este foarte periculoasă. Din acest motiv, este important să previi șocul termic, adesea cauzat de schimbările bruște de temperatură, prin hidratare frecventă și ferirea de expunerea directă la soare sau surse de căldură puternice.

Șocul termic se manifestă prin transpirație excesivă, mâini reci și umede, stare de amețeală, crampe musculare, edem la nivelul gleznelor, respirație tăiată sau accelerată, stare de greață și vomă.

În cazul în care manifești aceste simptome, solicita ajutor medical de urgență. 

Stopul cardiac

În condițiile expunerii la căldură excesiva, unii pacienți care se știu sau nu (!) cu afecțiuni cardio-vasculare pot suferi un stop cardiac, ceea ce pune grav în pericol viața. Condițiile climatice în evoluție, caracterizate de căldură excesivă și umiditate scăzută, reprezintă factori de risc pentru stopul cardiac.

O analiză efectuată de către serviciile medicale de urgență din Israel - unde oamenii se confruntă vara cu temperaturi extreme (peste 35 de grade Celsius)  și umiditate scăzută, și-a propus să evalueze incidența evenimentelor de tip „stop cardiac” în raport cu expunerea ambientală cu 72 de ore înainte de evenimentul cardiac în anumite condiții meteorologice (temperatură, umiditate, indice de căldură și radiație solară).

Doar în perioada 2016–2017 s-au înregistrat 12.401 de cazuri de stop cardiac pe stradă, dintre care 68,3% au fost declarate decese la fața locului. Pacienții aveau în medie 75,5 ± 16,2 ani și 55,8% dintre ei erau bărbați.

Temperaturile scăzute în timpul unui sezon cald și temperaturile ridicate în timpul sezonului rece au avut un efect protector asupra eventualității stopului cardiac. Indicele de căldură a urmat un model similar, unde a fost demonstrat un efect advers pentru niveluri extreme de expunere.  

Întrucât aceste condiții de expunere la temepraturi extreme ar putea fi totusi evitate in majoritatea cazurilor, prin ventilarea si umbrirea incaperilor, instalarea aerului condiționat și bineinteles, restricții comportamentale, se justifică măsurile de prevenire necesare.

Cum te afectează temperaturile scăzute dacă suferi de boli cardiovasculare?

Pe perioada iernii, sau atunci când vremea se răcește brusc, este important să cunoști riscurile pe care schimbările de temperatură aferente le pot avea asupra sănătății tale, mai ales dacă suferi de boli cardiovasculare. Persoanele vârstnice sunt cele mai vulnerabile pe timp de vreme rece. Astfel, temperaturile scăzute îți pot suprasolicita inima, care lupta pentru a-ți menține corpul cald. Vasele de sânge se contractă pentru ca inima să poată continua să pompeze sânge către creier și organele interne principale. De asemenea, frigul poate crește riscul de cheaguri de sânge, care pot cauza un atac de cord sau infarct. 

Pentru a evita complicațiile ce pot apărea cu răcirea bruscă a vremii, te poți proteja urmând câteva recomandări simple:

  • Păstrează o temperatură optimă în casă și ferește-te de frig, pe cât posibil. 
  • Încearcă să te menții activă în casă, ceea ce te va ajuta și să te încălzești, dacă îți este frig.  
  • Consumă alimente calde, precum și băuturi calde, pentru a furniza corpului energia de care are nevoie pentru a regla temperatura corpului. Supele creme de legume, ceaiurile cu miere de albine, dovleacul la cuptor, toate sunt opțiuni excelente și sănătoase pentru a te încălzi. Evită, în schimb, alimentele iuți și foarte picante. 
  • Îmbracă-te în straturi, pentru a evita frigul. Staturile subțiri, din fibre naturale, suprapuse, mențin mult mai bine căldura decât un singur strat gros. Când ieși afară, înarmează-te cu fular, mănuși și căciulă, precum și cu încălțări adecvate, preferabil îmblănite. Dacă suferi de angină, poartă o eșarfă sau un fular în jurul gurii și nasului, pentru a inspira aer cald și a evita durerile în piept aferente bolii. 

Dacă remarci simptome de gripă sau răceală, evită efortul și consumă cât mai multe lichide călduțe. De asemenea, optează pentru remedii anti gripă și răceală fără prescripție medicală. Consultă-te cu farmacistul sau cu medicul curant despre opțiunile de tratament. Optează pentru un supliment alimentar cu antioxidanți și vitamine, pentru a-ți proteja inima și a-ți fortifia sistemul imunitar. 

Categorii de persoane cu factor de risc ridicat

Persoanele vârstnice, precum și copiii foarte mici, sunt cei mai predispuși la complicații sau afecțiuni în urma schimbărilor bruște de temperatură, deoarece organismul acestora nu este pregătit pentru reglarea imediată a temperaturii corporale. 

Afecțiunile cardiovasculare preexistente pot impune un risc și mai crescut, mai ales în rândul vârstnicilor care locuiesc singuri. Problemele circulatorii, diabetul, afecțiunile de rinichi și boala Parkinson sunt, de asemenea, factori de risc.  Este important ca, la agravarea oricărui simptom specific bolii de care suferi, să apelezi la o consultatie la medicul cardiolog , atunci când te confrunti cu  oscilații mari de temperatură, esti cardiac sau hipertensiv si planuiesti un concediu intr-o tara extrem de calduroasa sau un sejur la mare, de exemplu unde intentionezi sa te expui la plaja si soare.

Nu uitați că un diagnostic corect, reevaluarea stării de sănătate și actualizarea medicației se pot efectua doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.

Puteți face chiar acum o programare la o consultație cu un medic cardiolog prin platforma DOC Time, aici
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:

Impact of Extremely Hot Days on Emergency Department Visits for Cardiovascular Disease among Older Adults in New York State, 2019, Mengxuan Li,Benjamin A. Shaw,Wangjian Zhang

Extreme temperature and out-of-hospital-cardiac-arrest. Nationwide study in a hot climate country,  2021,  Hannan Kranc,Victor Novack,Alexandra Shtein,Rimma Sherman

British Heart Foundation - Hot weather and your heart https://www.bhf.org.uk/informationsupport/support/practical-support/weather-and-your-heart 
British Heart Foundation - Cold weather and your heart  https://www.bhf.org.uk/informationsupport/support/practical-support/cold-weather 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0