Corelatia intre severitatea gonartrozei si concentratia de sclerostin in plasma si in lichidul
Corelatia intre severitatea gonartrozei si concentratia de sclerostin in plasma si in lichidul sinovial
Corelatia intre severitatea gonartrozei si concentratia de sclerostin in plasma si in lichidul sinovial
Artroza este o boala caracterizata prin degradarea progresiva a cartilajului articular, cu ingustarea spatiului articular si formarea de osteofite.
Cu toate ca etiologia (cauza bolii) si patogenia (mecanismul de producere si de evolutie a) artrozei nu sunt complet descoperite si intelese, studiile recente au aratat ca factorii biochimici si fiziologici joaca un rol important in dezvoltarea artrozei.
Ce este Wnt-β-catenina si ce rol are
Este cunoscuta calea de semnalizare "Wnt-β-catenin" ca fiind implicata in homeostazia osului si a cartilajului. Studiile anterioare au aratat ca activitatea crescuta a Wnt-β-cateninei este un mecanism comun in formarea excesiva de os si pierderea de cartilaj in artroza. Sclerostinul a fost identificat ca fiind un inhibitor al caii Wnt-β-cateninei. Sclerostinul este o glicoproteina secretata de osteocite (celule osoase) cu efect inhibitor al formarii osoase.
Concentratia de sclerostin in lichidul plasmatic si sinovial
Obiectivul unui studiu publicat in "The EULAR Journal of Rheumatic Diseases" a fost sa dovedesca in ce masura concentratia de sclerostin in plasma si in lichidul sinovial ar putea fi asociata cu severitatea artrozei genunchiului (asa cum mai este numita gonartroza). Scopul acestui studiu a fost de a evalua relatia intre clasificarea radiologica a gonartrozei si concentratiile de sclerostin in plasma si in lichidul sinovial.
Probele de plasma si de lichid sinovial analizate au fost obtinute de la pacienti care au suferit o protezare totala a genunchiului, meniscectomie partiala artroscopica sau reconstructie artroscopica a ligamentului incrucisat. Severitatea bolii lor a fost determinata folosind radiografii ale genunchiului si scala Kellgren-Lawrence (K-L grad KL ≥ 2) de clasificare.
Rezultatele obtinute au aratat o relatie invers proportionala intre concentratia de sclerostin in lichidul plasmatic si sinovial si gravitatea leziunilor articulatiilor in genunchi. Sclerostinul ar putea juca un rol in patogeneza procesului degenerativ artrozic, spun oamenii de stiinta.
Ereditatea, printre factorii care contribuie la dezvoltarea artrozei
Desi s-a crezut multa vreme ca artroza (numita si osteoartrita) este cauzata de "uzarea si folosirea" articulatiilor, in timp, oamenii de stiinta o vad acum ca pe o boala a articulatiilor. Unul dintre factorii care contribuie la aparitia artrozei are legatura cu genele pe care le mostenim de la parinti, spun expertii.
Diversele trasaturi genetice pot face o persoana sa fie mai predispusa sa dezvolte artroza. O posibilitate este un defect rar ce apare in productia de colagen a corpului nostru, proteina care alcatuieste cartilajul. Aceasta anomalie poate face ca artroza sa apara chiar si la o varsta frageda, ca de pilda la 20 de ani.
De retinut: unii oameni au un defect mostenit de la parinti in una dintre genele care sunt responsabile pentru producerea cartilajului. Din acest motiv, cartilajul este defectuos, ceea ce duce la o deteriorare mai rapida a articulatiilor. Persoanele care s-au nascut cu anomalii ale articulatiilor sunt mai predispuse, deci, sa dezvolte artroza.
Care sunt cauzele artrozei
Artroza are loc cand corpul nu este capabil sa repare tesuturile articulatiei asa cum ar trebui sa o faca in mod normal. Un traumatism sau o leziune de un anumit grad, de pilda, poate incetini capacitatea corpului de a face "reparatiile" corespunzatoare, asa ca distrugerile de la nivelul articulatiei afectate persista si se agraveaza, ducand la aparitia simptomelor artrozei.
Artroza se poate dezvolta si ca rezultat al distrugerii/degradarii cartilajului. Acesta reprezinta suprafata protectoare care acopera capetele oaselor din articulatii si care permite articulatiilor sa se miste "ca unse". In timp, suprafata neteda a cartilajului articular devine dura, provocand iritatie. Pe masura ce cartilajul se uzeaza, oasele se freaca unele de altele, provocand durere si afectand functionarea articulatiei.
Oasele incep sa fie afectate, apar niste proeminente, adica se formeaza structuri osoase numite osteofite, iar articulatiile devin cioturoase, noduroase. Drept rezultat, oasele se vor ingrosa treptat si vor deveni mai pronuntate, iar articulatiile devin mai rigide, mai putin mobile si mai dureroase. Daca lichidul sinovial se acumuleaza in interiorul articulatiilor, acestea se vor umfla.
Bibliografie:
- Arthritis Foundation National Office - https://www.arthritis.org/about-arthritis/types/osteoarthritis/causes.php
- WebMD - https://www.webmd.com/osteoarthritis/guide/osteoarthritis-basics#2
- National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/osteoarthritis/