De ce apare durerea de sold dupa 50 de ani, la adultii care sunt activi
De ce apare durerea de sold dupa 50 de ani, la adultii care sunt activi
De ce apare durerea de sold dupa 50 de ani, la adultii care sunt activi
Nu este ceva neobișnuit ca adulții activi să înceapă să observe unele semnale de alarmă la nivelul articulațiilor (sunete, trosnete, crepitații sau alte zgomote la nivelul articulațiilor), pe măsură ce înaintează în vârstă. Unele dureri pot fi mai simplu de gestionat, însă o durere de șold, după 50 de ani, este ceva serios, având nevoie de diagnostic și tratament adecvat.
Este relativ frecvent ca diverse dureri să apară după vârsta de 50 de ani, deoarece corpul trece prin schimbări naturale odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, nu toate durerile sunt normale, iar unele pot indica afecțiuni care necesită atenție medicală. Uzura articulațiilor și oaselor, scăderea masei musculare, osteoporoza, inflamațiile cronice, problemele vasculare, modificările hormonale, dar și sedentarismul pot duce la apariția acestor dureri.
Durerea nu trebuie ignorată, mai ales dacă este persistentă sau severă, este însoțită de umflături, febră, slăbiciune sau pierdere în greutate inexplicabilă, îți afectează capacitatea de a desfășura activități zilnice sau apare brusc, fără un motiv aparent.
O zonă care îngrijorează în mod deosebit, mai ales după 50 de ani, sunt șoldurile, deoarece aceste articulații sunt o parte importantă în ceea ce privește mobilitatea și libertatea fiecăruia dintre noi. Iar odată ce apare durerea de șold, oamenii tind să se îngrijoreze. Să vedem în cele ce urmează de ce poate să apară o durere de șold dacă ai trecut de 50 de ani și ce e de făcut.
Cum funcționează articulația șoldului?
Alcătuite din oase, cartilaj, mușchi, ligamente și tendoane, șoldurile reprezintă o „colecție” complexă de țesuturi care sunt interconectate și interdependente. Pelvisul are două articulații cu o formă mai deosebită (de tip minge-cavitate), câte una pentru fiecare picior. „Mingea” de la capătul osului femural este numită cap femural. Capul femural în formă de minge pătrunde perfect într-o cavitate specială, numită acetabul (sau acetabulum), din pelvis.
Ligamentele sunt cele care leagă capul femural de cavitatea sa și care tine oasele într-un singur loc. Un strat de cartilaj neted ajută capul femural să se rotească cu ușurință în acetabul. Mai există și niște săculeți umpluți cu lichid, numiți burse, care amortizează (funcționează ca o structură-tampon) zona unde mușchii și tendoanele se mișcă peste os. Există și o capsulă umplută cu lichid sinovial, în jurul articulației, care ajută la lubrifierea acesteia, permițând mișcarea lină și uniformă și reducând frecarea.
Ce este important de reținut? Atunci când oricare parte din acest sistem este compromisă (din cauza unei boli sau din cauza unui traumatism), întregul proces prin care articulația se mișcă este afectat, cauzând durere de șold și probleme asociate cu mobilitatea.
Din ce cauze apare mai des o durere de șold după ce treci de 50 de ani?
Iată care pot fi motivele principale pentru care a apărut durerea de șold
Coxartroza
Cea mai frecventă cauză pentru durerea de șold este artroza șoldului (numită și coxartroză sau osteoartrita șoldului). Aceasta este o boală degenerativă a articulațiilor, care provoacă degradarea și distrugerea cartilajului. Când cartilajul din șold se subțiază sau este eliminat ori distrus grav, pacienții se confruntă cu o altă situație: oasele se freacă unele de altele. Acest lucru este dureros și, în unele cazuri, debilitant. Coxartroza are simptome multiple, cea mai importantă fiind durerea în timpul activităților fizice mai intense și, în cele din urmă, durere care apare chiar și în timpul mersului ușor sau când pacientul stă așezat pe scaun ori întins în pat.
Poliartrita
Pe lângă coxartroză, o durere de șold poate avea și alte cauze la adulții trecuți de 50 de ani, care totuși sunt persoane active, una fiind poliartrita reumatoidă și artrita traumatică (boală cauzată de un traumatism la șold). Acestea pot, de asemenea, să provoace durerea de șold sau să o accentueze.
Osteoporoza
Osteoporoza este o altă cauză responsabilă de durerea de șold neprovocată de o formă de artrită sau de un traumatism ori de o cădere. Oasele se subțiază, densitatea osoasă se reduce și ea, în timp, deci și oasele din structura articulației șoldului sunt afectate, devin din ce în ce mai slabe și mai predispuse la fracturi (oasele se pot rupe). Mai ales femeile trecute de 50 de ani au risc crescut de osteoporoză.
Fracturile
Fracturile de șold sunt o altă cauză principală a durerii de șold. Femeile au o predispoziție de 2‑3 ori mai mare de a se confrunta, de-a lungul vieții, cu o fractură de șold, comparativ cu bărbații. Totuși, lumea medicală e de acord că toți adulții au un risc crescut de fractură de șold odată ce ating pragul de 50 de ani. Nu doar atât, ci riscurile de fractură de șold cresc și mai mult (se dublează la fiecare 5 ani) după 50 de ani.
Durerea de șold poate avea și alte cauze
Pe lângă cele discutate mai sus, o durere de șold mai poate să apară și din alte motive:
Bursita
Bursele (acești săculeți cu lichid care se găsesc între țesuturi precum oasele, mușchii și tendoanele) pot fi implicate în acest tip de durere. Când bursele sunt inflamate, ele pot cauza durere de șold. Inflamația bursei are legătură cu activitățile repetitive, care irită articulația șoldului.
Necroza avasculară (osteonecroza)
Această afecțiune are loc când fluxul sangvin către osul șoldului se reduce, iar țesutul osos moare. Boala poate afecta și alte oase, însă necroza avasculară cel mai adesea are loc în șold și poate fi cauzată de o fractură de șold sau de dislocarea șoldului.
Unele forme de cancer
Tumorile care iau naștere în os sau care se răspândesc la oase pot cauza durere în articulația șoldului, precum și în alte oase din corpul pacientului.
Tendinita
Tendoanele sunt ca niște benzi groase de țesut, care leagă oasele de mușchi. Tendinita, o inflamație sau o iritație a tendoanelor cauzată, de regulă, de uzură excesivă, poate fi și aceasta motivul pentru care o persoană se confruntă cu durerea de șold.
O infecție în os sau în articulație
Se poate întâmpla ca în oase sau articulații să apară o infecție, așa cum e cazul artritei septice sau osteomielitei, care, de asemenea, să provoace durere de șold.
Ruptura de labrum
O ruptură în inelul de cartilaj din jurul cavității articulației șoldului duce și aceasta la durere de șold. Aceasta este cunoscută și drept ruptura de labrum al șoldului.
Acestea nu sunt singurele cauze ale durerii de șold, există și alți factori implicați în apariția acestora. Dacă te confrunți cu o astfel de durere, recomandarea noastră este să mergi la medicul de familie, care să îți dea trimitere la un ortoped sau la un reumatolog, pentru ca acesta să îți stabilească un diagnostic și să îți recomande tratamentul necesar.
O durere de șold se tratează în funcție de cauză
Durerea de șold va fi tratată în funcție de cauză acesteia și de starea generală a pacientului. În caz de coxartroză, este nevoie de fizioterapie (exerciții de întărire a mușchilor șoldului și îmbunătățirea mobilității, hidroterapie etc.), suplimente alimentare (glucozamină, condroitină sau colagen pentru sănătatea cartilajului) și diverse medicamente, care pot fi analgezice (paracetamol) sau antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac), infiltrații cu corticosteroizi pentru reducerea inflamației sau inhibitori ai COX-2 (meloxicam) pentru reducerea inflamației cronice. În cazurile avansate, înlocuirea totală a șoldului - artroplastie - poate fi necesară.
Durerea de șold cauzată de poliartita reumatoidă necesită un tratament complex, deoarece aceasta este o boală autoimună cronică, care afectează articulațiile prin inflamație sistemică. Scopul tratamentului este de a reduce inflamația, de a controla durerea și de a preveni deteriorarea articulațiilor. Tratamentul farmacologic este esențial pentru a controla activitatea bolii, cu medicamente antireumatice modificatoare de boală precum metotrexat (cel mai frecvent utilizat), medicamente biologice și inhibitori JAK, corticosteroizi și antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - ibuprofen, naproxen sau diclofenac pentru reducerea durerii și inflamației pe termen scurt. Pentru menținerea mobilității și întărirea mușchilor care susțin șoldul se recomandă exerciții de întindere pentru menținerea flexibilității articulației, activități cu impact redus (înot, mers pe jos, yoga) și terapie manuală sau masaj pentru reducerea rigidității.
Dacă durerea de șold e cauzată de osteoporoză, este nevoie de tratament medicamentos cu bifosfonați (alendronat, risedronat) pentru întărirea oaselor, suplimente cu calciu și vitamina D, teriparatidă pentru stimularea formării osoase în cazuri severe, dar și de reabilitare, precum exerciții fizice cu impact redus (mers pe jos, yoga) sau corectarea posturii pentru reducerea riscului de căderi. În caz de fracturi, va fi nevoie de fixarea cu șuruburi sau înlocuirea șoldului.
Pentru o durere de șold provocată de un traumatism, primul ajutor presupune imobilizarea zonei afectate și aplicarea de gheață. Ca tratament medical, pentru luxații este nevoie de repoziționarea șoldului sub anestezie, iar pentru fracturi, de intervenție chirurgicală (fixare cu șuruburi, plăci sau proteză). Analgezicele și antiinflamatoarele se vor prescrie pentru gestionarea durerii, iar ca reabilitare, fizioterapie intensivă pentru recăpătarea funcției și mobilității.
În final, repetăm sfatul ca, dacă te confrunți cu o durere de șold, să mergi la medic pentru diagnostic și tratament.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Hip pain in adults
https://www.nhs.uk/conditions/hip-pain/
AAFP - Hip Pain in Adults: Evaluation and Differential Diagnosis
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2021/0115/p81.html
Studiul „Hip Pain in Adults: Evaluation and Differential Diagnosis”, apărut în Am Fam Physician. 2021;103(2):81-89, autori: Rachel Chamberlain
Te-ar mai putea interesa și...
