Ce alimente cresc riscul cardiovascular la vârsta a doua?

Produsele de cofetărie și băuturile dulci din comerț sunt corelate cu un risc crescut de boli cardiovasculare și deces la vârsta a doua, potrivit unui studiu apărut în jurnalul BMC Medicine.

Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate în multe țări, iar dieta dezechilibrată este un factor important în acest sens. Multe cercetări asociază un consum mare de zahăr, grăsimi saturate și grăsimi trans cu boli de inimă și ale vaselor de sânge și cu evenimente cardiace cu potențial fatal.

Consumatorii de produse de cofetărie, mai susceptibili să dezvolte boli de inimă

Descoperirile din acest sudiu¹ efectuat la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, ajută la identificarea anumitor alimente și băuturi care sunt consumate în mod obișnuit de adulții la vârsta a doua care pot crește riscul de boli cardiovasculare și mortalitate. Astfel, cercetătorii au identificat două stiluri alimentare care au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare și deces la vârsta mijlocie în Marea Britanie. 

DOC EXPERT INSIGHTS

Prima a fost o alimentație bogată în ciocolată, produse de cofetărie, unt și pâine albă și săracă în fructe și legume proaspete. A doua a fost o alimentație bogată în ciocolată, bomboane, zahăr alb, conserve, băuturi îndulcite cu zahăr, suc de fructe și săracă în brânzeturi grase și unt.

Rezultatele au arătat că persoanele a căror dietă include cantități mai mari de ciocolată, produse de cofetărie, unt și pâine albă sunt cel mai probabil bărbați, mai tineri, care se confruntă cu lipsuri economice, fumători, mai puțin activi din punct de vedere fizic, care trăiesc cu obezitate sau au hipertensiune. În acest grup, persoanele cu vârste sub 60 de ani sau care erau supraponderale sau obeze aveau un risc mai mare de boli cardiovasculare decât persoanele cu vârste de peste 60 de ani sau care nu erau supraponderale sau obeze.

Participanții la studiu a căror dietă a fost bogată în băuturi îndulcite cu zahăr, sucuri de fructe și conserve s-au dovedit că aveau un risc crescut de boli cardiovasculare și de mortalitate, chiar dacă aveau tendința de a fi activi din punct de vedere fizic, de a nu fi fumători, supraponderali, obezi, hipertensivi, diabetici sau cu colesterol mărit. Femeile, persoanele cu vârste sub 60 de ani și cele obeze prezentau un risc mai mare de boli cardiovasculare dacă aveau o dietă bogată în aceste alimente.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Concret, pentru a examina efectele dietei asupra riscului de boli cardiovasculare și mortalitate, autorii au analizat date colectate de la 116.806 adulți din Anglia, Scoția și Țara Galilor care au fost recrutați în studiul Biobank între 2006 și 2010. Participanții aveau vârste cuprinse între 37 și 73 de ani , cu o vârstă medie de 56 de ani. 

Aceștia au raportat ce fel de mâncăruri au consumat în ultimele 24 de ore, între două și cinci ocazii. Cercetătorii au identificat apoi nutrienții și grupurile de alimente consumate de participanți. Incidența bolilor cardiovasculare și a mortalității a fost calculată utilizând înregistrările din spitale și ale registrului de decese până în 2017 și, respectiv, 2020.

Autorii studiului avertizează că natura observațională a studiului nu permite concluzii clare despre o relație de cauzalitate între dietă, boli cardiovasculare și mortalitate. În plus, întrucât datele dietetice au fost luate din evaluări individuale de 24 de ore, mai degrabă decât pe o perioadă continuă de timp, este posibil să nu fie reprezentative pentru stilurile obișnuite de alimentație ale participanților. Cercetări viitoare ar putea investiga motivele potențiale ale asocierilor dintre cele două diete investigate în acest studiu, bolile cardiovasculare și mortalitatea.

Oamenii de știință concluzionează că rezultatele cercetărilor sugerează că aportul mai mic de ciocolată, bomboane și alte produse de cofetărie, unt, pâine cu conținut scăzut de fibre, băuturi îndulcite cu zahăr, suc de fructe, zahăr alb și conserve ar putea fi asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare sau deces prematur la vârsta a doua.

Acest lucru este în concordanță cu alte cercetări anterioare care au sugerat că aportul de alimente care conțin mai puțin zahăr și mai puține calorii, în general, poate fi asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare. Rezultatele studiului de față ar putea fi utilizate pentru a se crea o serie de sfaturi dietetice pentru reducerea riscului de boli de inimă și ale vaselor de sânge.

Cum se poate scădea riscul de boli cardiovasculare?

Un stil de viață sănătos implică o serie de comportamente sănătoase, cum ar fi evitarea fumatului și a excesului de alcool, menținerea unor valori normale ale colesterolului și tensiunii arteriale, efectuarea unor exerciții fizice regulate și prevenirea sau gestionarea diabetului.

În ceea ce privește alimentația, cercetările sugerează că reducerea grăsimilor saturate din dietă și înlocuirea lor cu grăsimi polinesaturate poate reduce riscul cardiovascular. Aceasta înseamnă înlocuirea untului, uleiului de nucă de cocos, uleiului de palmier sau unturii cu ulei de măsline, rapiță, soia și floarea-soarelui.

S-a constatat că dieta mediteraneeană reduce colesterolul și scade, astfel, riscul de boală cardiovasculară. Această dietă este bogată în fructe, legume, nuci, semințe și cereale integrale, cu un consum limitat de carne roșie și dulciuri, iar uleiul de măsline este principala sursă de grăsimi dietetice. Consumul de alimente bogate în acizi grași Omega 3, cum ar fi somonul, păstrăvul, tonul, heringul și macroul, ajută, de asemenea, la reducerea riscului bolilor de inimă.

Cât despre exercițiile fizice, e necesar ca adulții (18-64 de ani) să se angajeze în cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână sau 75 de minute de activitate aerobică viguroasă pe săptămână ori o combinație de astfel de activități fizice. Mersul pe jos, alergarea, înotul, mersul pe bicicletă sunt toate opțiuni foarte bune.

Ca regulă generală, a fi mai activ este mai bine decât a fi sedentar sau mai puțin activ. De exemplu, efectuarea a cel puțin 4.400 de pași pe zi este asociată cu un risc mai mic de deces prematur decât efectuarea a doar 2.700 de pași pe zi. E recomandat ca persoanele care stau foarte mult așezate de-a lungul zilei să se ridice de pe scaun la fiecare oră și să meargă câțiva pași sau să facă exerciții de întindere a mâinilor și picioarelor. 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMC Medicine - Associations between dietary patterns and the incidence of total and fatal cardiovascular disease and all-cause mortality in 116,806 individuals from the UK Biobank: a prospective cohort study
https://bmcmedicine.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12916-021-01958-x
1. Studiul „Associations between dietary patterns and the incidence of total and fatal cardiovascular disease and all-cause mortality in 116,806 individuals from the UK Biobank: a prospective cohort study”, apărut în BMC Medicine (2021). DOI: 10.1186/s12916-021-01958-x, autori: Min Gao, Susan A. Jebb et al.
Harvard Health Publishing - Lifestyle changes to lower heart disease risk
https://www.health.harvard.edu/blog/lifestyle-changes-to-lower-heart-disease-risk-2019110218125


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0