Pacientii cu diabet zaharat prezinta o serie de patologii si riscuri asociate, generate si de un nivel crescut al colesterolului total si al trigliceridelor.

Trebuie avut in vedere ca, la pacientul diabetic, riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC) este mai mare, deoarece exista o serie de tulburari circulatorii, iar vasele de sange sunt mai fragile. Prin urmare, in plus fata de controlul nivelului de zahar (glucoza) din sange, ar trebui intotdeauna sa fie monitorizate si nivelurile de colesterol si mai ales cele ale trigliceridelor.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Acest control se poate realiza, in primul rand, printr-o dieta adecvata, in care se exclud, pe langa dulciuri, si alimentele grase, atat de origine animala, cat si sub forma prajelilor. Aceasta masura se impune chiar daca nivelul de colesterol este acceptabil, in mod natural sau se realizeaza un control terapeutic cu statine, de exemplu.

In multe situatii, prin terapia cu statine se obtine o scadere a colesterolului total si a colesterolului "rau" (colesterol LDL), insa valorile trigliceridelor pot ramane in continuare foarte mari, generand risc cardiovascular. Asadar, medicatia de acest tip nu rezolva satisfacator riscul cardiovascular.

In plus, studiile au aratat ca statinele nu si-au dovedit eficienta in preventia primara.

De ce este important nivelul de colesterol la diabetici?

Nivelul ridicat de colesterol, in special cel al colesterolului LDL, cauzeaza o acumulare de placi ateromatoase in interiorul peretilor vaselor sanguine, ce afecteaza circulatia adecvata a sangelui. Aceasta situatie, combinata cu un nivel ridicat de glucoza (zahar) in sange, asa cum se intalneste in diabet, poate duce la complicatii foarte grave, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

In plus, circulatia deficitara poate provoca diverse alte simptome ce cauzeaza disconfort si alte consecinte, precum pruritul (mancarime), in special la nivelul membrelor inferioare, cauzand rani care nu se vindeca usor si se pot infecta din cauza excesului de glucoza din sange, ce faciliteaza dezvoltarea bacteriilor. Este situatia piciorului diabeticului, care, netratata corespunzator, poate duce pana la amputare.

Rezistenta la insulina, fenomen care se instaleaza in diabetul zaharat, duce la randul sau la o crestere a nivelului trigliceridelor si al colesterolului.

Se regasesc, este adevarat, situatii in care nivelul colesterolului se afla la limita, fie in mod natural, fie prin control terapeutic specific (statine sau alte hipolipemiante), iar pacientul "sta linistit", fara a sti ca, de fapt, persistenta unui nivel crescut al trigliceridelor este de asemenea un factor alarmant care contribuie covarsitor la riscul crescut de boli cardiovasculare.

Asadar, cele mai frecvente boli cardiovasculare la pacientii diabetici sunt:

•    Hipertensiunea arteriala - care reprezinta o crestere constanta a tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg;
•    Tromboza venoasa profunda - caracterizata prin aparitia de cheaguri in venele membrelor inferioare, ce faciliteaza stagnarea si acumularea de sange;
•    Dislipidemia - cresterea colesterolului colesterol "rau" (LDL) si scaderea celui "bun" (HDL);
•    Deficiente circulatorii care provoaca furnicaturi in maini si picioare;
•    Promovarea proceselor de ateroscleroza - cu acumularea de placi de aterom la nivelul endoteliului vascular (o componenta a peretelui vascular).

In aceste conditii, rolul dietei in controlarea afectiunii diabetice reprezinta o masura terapeutica strategica, pe langa terapia recomandata de medicul specializat in boli de nutritie, fiind deopotriva importante atat aportul de zahar din dieta, cat si al grasimilor in vederea reducerii riscului de a dezvolta o boala cardiovasculara grava.

In plus, cercetatorii dezvolta linii noi de produse specifice care sa se adreseze specific acestor valori ale grasimilor din sange, destinate pacientului diabetic.

Un exemplu in acest sens sunt suplimentele pe baza de drojdie de orez rosu japonez, care pot sa reduca valoarea colesterolului. Drojdia de orez rosu japonez contine un compus chimic - monacolina L, care este un ingredient activ care se gaseste si in medicamentele folosite pentru scaderea valorii colesterolului (statine). Cercetarile^* efectuate in ultimii ani au aratat ca drojdia de orez rosu are numeroase beneficii pentru inima, reducand nivelul colesterolului.

De exemplu, s-a dovedit ca drojdia de orez rosu, in combinatie cu alte substante nutraceutice^* (cum ar fi astaxantina, coenzima Q10, berberina), este eficienta in reducerea lipidelor din sange si in reducerea glucozei din sange.

O meta-analiza^* realizata pe 14 studii randomizate controlate a aratat ca acest tip de combinatii nutraceutice care contin drojdie de orez rosu japonez imbunatatesc valorile lipidelor si ale glucozei. In plus, o alta meta-analiza ce a avut in prim-plan 352 de pacienti a aratat ca drojdia de orez rosu nu creste semnificativ glucoza din sange, in comparatie cu substantele placebo utilizate.

Dislipidemia diabetica

Bolile cardiovasculare sunt mai prevalente in diabetul de tip 1 si de tip 2 si continua sa fie principala cauza de deces in randul adultilor cu diabet. Desi boala vasculara aterosclerotica (cum mai este numita ateroscleroza) are o etiologie multifactoriala (se stie ca are cauze multiple), afectiunile ce tin de metabolismul lipidelor joaca un rol central in privinta ei. Coexistenta diabetului alaturi de alti factori de risc, indeosebi cand e asociat cu dislipidemia, creste si mai mult riscul de boala cardiovasculara al pacientului diabetic.

Un tipar caracteristic, numit dislipidemia diabetica, este alcatuit din valorile crescute ale trigliceridelor, valorile scazute ale colesterolului HDL (cel bun, adica valorile lipoproteinelor de densitate mare) si lipemie postprandiala (crestere anormala a numarului lipidelor din sange, dupa masa). Totodata, acest tipar numit de specialisti dislipidemia diabetica este, cel mai adesea, vazut la pacientii cu diabet de tip 2 sau la cei cu sindrom metabolic.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

^* Studiul "Red Yeast Rice", publicat in martie 2017 in Foods (Basel, Switzerland), autori: Thu Nguyen, Mitchell Karl, Antonello Santini.