Tratamente care pot duce la îngrăşare
Rezumat: Numeroase tratamente medicamentoase utilizate frecvent pot duce la creștere în greutate, iar acest efect este confirmat de studii științifice recente și surse medicale internaționale. Antidepresivele, antipsihoticele, stabilizatorii de dispoziție, corticosteroizii și unele medicamente pentru diabet sau hipertensiune pot influența metabolismul, apetitul și modul în care organismul stochează grăsimea.
Deși nu toți pacienții experimentează aceste efecte, riscul există și variază în funcție de tipul medicamentului, durata tratamentului și particularitățile individuale. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru prevenirea creșterii în greutate și pentru alegerea unor opțiuni terapeutice mai potrivite.
1. De ce unele tratamente duc la îngrășare?
2. Clase de medicamente asociate frecvent cu creșterea în greutate
a. Antidepresivele
a.1. Tipuri de antidepresive și impactul lor
a.2. Mecanisme implicate
b. Antipsihoticele
b.1. Antipsihotice atipice
b.2. Antipsihotice cu profil metabolic mai favorabil
c. Stabilizatorii de dispoziție
c.1. Litiul
c.2. Valproatul
c. Corticosteroizii
d. Medicamente pentru diabet
d.1. Insulina
d.2. Sulfonilureele
e. Beta-blocantele și alte medicamente cardiovasculare
f. Medicamente pentru alergii (antihistaminice)
g. Contraceptivele hormonale
h. Medicamente pentru epilepsie
3. Cum influențează aceste medicamente metabolismul
4. Factori care influențează creșterea în greutate
5. Cum poate fi prevenită creșterea în greutate
6. Impactul pe termen lung asupra sănătății
1. De ce unele tratamente duc la îngrășare?
Creșterea în greutate asociată cu tratamentele medicamentoase este un fenomen complex, influențat de interacțiunea dintre medicament și procesele biologice ale organismului, iar cercetările recente arată că nu există un singur mecanism responsabil, ci mai multe căi prin care aceste medicamente pot modifica echilibrul energetic.
Unele medicamente cresc apetitul, determinând persoana în cauză să consume mai multe calorii decât are nevoie, în timp ce altele reduc rata metabolică sau influențează hormonii implicați în reglarea foamei și sațietății, cum sunt leptina și grelina.
De asemenea, anumite tratamente pot favoriza retenția de apă sau pot modifica modul în care organismul stochează grăsimea, ceea ce duce la creștere în greutate chiar și fără schimbări majore în alimentație. În plus, unele medicamente influențează nivelul de energie și activitatea fizică, contribuind indirect la acumularea kilogramelor în plus.
2. Clase de medicamente asociate frecvent cu creșterea în greutate
Creșterea în greutate indusă de tratamente medicamentoase este una dintre cele mai frecvente reacții adverse raportate în practica medicală modernă, iar studiile publicate în ultimii ani confirmă faptul că anumite clase de medicamente au un impact semnificativ asupra metabolismului și apetitului, influențând direct sau indirect masa corporală.
Este important de înțeles că acest efect nu apare la toți pacienții și că intensitatea lui variază în funcție de doză, durată și particularități individuale, însă există câteva categorii de medicamente care sunt recunoscute în mod constant ca fiind asociate cu riscul de îngrășare.
a. Antidepresivele
Antidepresivele sunt unele dintre cele mai utilizate medicamente la nivel global, iar legătura lor cu creșterea în greutate este bine documentată în literatura medicală recentă. În general, acest efect apare mai ales în cazul utilizării pe termen lung, după câteva luni de tratament.
a.1. Tipuri de antidepresive și impactul lor
Antidepresivele triciclice, cum sunt amitriptilina sau nortriptilina, sunt cunoscute pentru faptul că pot duce la creștere ponderală semnificativă, deoarece influențează receptorii histaminici și serotoninergici, ceea ce duce la creșterea apetitului și la senzația de foame frecventă. De asemenea, inhibitorii de monoaminoxidază, deși utilizați mai rar în prezent, sunt asociați cu efecte similare.
În categoria inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), efectele sunt mai variabile, însă medicamente precum paroxetina sunt frecvent asociate cu îngrășarea, în timp ce altele, cum este sertralina, au un impact mai moderat.
Mirtazapina, un antidepresiv frecvent prescris, este recunoscută pentru efectul său de stimulare a apetitului, fiind uneori utilizată chiar în scop terapeutic la pacienții subponderali, însă acest efect poate deveni problematic pentru majoritatea pacienților.
a.2. Mecanisme implicate
Antidepresivele pot modifica echilibrul neurotransmițătorilor din creier, în special serotonina și dopamina, ceea ce influențează senzația de sațietate și comportamentul alimentar, ducând la consum crescut de alimente, în special alimente bogate în carbohidrați.
b. Antipsihoticele
Antipsihoticele sunt printre medicamentele cel mai frecvent asociate cu creștere rapidă și semnificativă în greutate, iar acest efect este considerat unul dintre cele mai importante efecte adverse ale acestei clase.
b.1. Antipsihotice atipice
Medicamentele din această categorie, precum olanzapina și clozapina, sunt asociate cu cele mai mari creșteri în greutate, uneori de peste 10% din greutatea corporală inițială în primele luni de tratament. Aceste medicamente acționează asupra mai multor receptori, inclusiv histaminici și serotoninergici, ceea ce duce la creșterea apetitului și la modificări metabolice importante.
b.2. Antipsihotice cu profil metabolic mai favorabil
Aripiprazolul și ziprasidona sunt considerate opțiuni cu risc mai redus, însă chiar și în cazul acestora există posibilitatea apariției creșterii în greutate, mai ales în combinație cu alte medicamente. Pe lângă creșterea apetitului, antipsihoticele pot induce rezistență la insulină și pot afecta metabolismul lipidelor, crescând riscul de sindrom metabolic.
c. Stabilizatorii de dispoziție
Această clasă este utilizată în principal în tratamentul tulburării bipolare și include medicamente care pot avea un impact semnificativ asupra greutății.
c.1. Litiul
Litiul este unul dintre cele mai vechi și eficiente stabilizatoare de dispoziție, însă este frecvent asociat cu creșterea în greutate, în special prin retenție de apă și modificări hormonale.
c.2. Valproatul
Valproatul (acid valproic) este de asemenea asociat cu creștere ponderală, mai ales în cazul utilizării pe termen lung, iar mecanismele implică atât creșterea apetitului, cât și modificări metabolice.
c. Corticosteroizii
Corticosteroizii, cum sunt prednisonul sau dexametazona, sunt utilizați pentru tratarea inflamațiilor și bolilor autoimune, dar sunt bine cunoscuți pentru efectele lor asupra greutății corporale.
Aceștia cresc apetitul într-un mod semnificativ și modifică distribuția grăsimii în organism, favorizând acumularea în zona abdominală, facială și cervicală. În plus, pot duce la retenție de lichide, ceea ce contribuie la creșterea rapidă în greutate.
d. Medicamente pentru diabet
Deși multe tratamente moderne pentru diabet sunt concepute pentru a nu influența greutatea sau chiar pentru a o reduce, există încă medicamente care pot duce la îngrășare.
d.1. Insulina
Insulina este esențială pentru controlul glicemiei, însă poate favoriza stocarea glucozei sub formă de grăsime, ceea ce duce la creștere în greutate, mai ales dacă aportul caloric nu este ajustat.
d.2. Sulfonilureele
Aceste medicamente stimulează secreția de insulină și pot duce la creștere ponderală prin mecanisme similare.
e. Beta-blocantele și alte medicamente cardiovasculare
Unele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii sau al bolilor cardiace pot influența greutatea. Beta-blocantele pot reduce rata metabolică și nivelul de energie, ceea ce poate duce la scăderea activității fizice și la creștere în greutate în timp.
Oboseala sau senzația de slăbiciune asociate acestor medicamente pot contribui la un stil de viață mai sedentar.
f. Medicamente pentru alergii (antihistaminice)
Antihistaminicele, în special cele mai vechi, pot crește apetitul și pot duce la creștere în greutate. Acestea acționează asupra receptorilor histaminici, care au un rol important în reglarea apetitului, iar blocarea acestora poate duce la senzație crescută de foame.
g. Contraceptivele hormonale
Deși dovezile sunt mixte, unele studii sugerează că anumite contraceptive hormonale pot contribui la creștere în greutate, în special prin retenție de apă și modificări hormonale.
h. Medicamente pentru epilepsie
Unele anticonvulsivante, precum valproatul sau carbamazepina, pot duce la creștere în greutate, în timp ce altele, cum este topiramatul, pot avea efect opus.
3. Cum influențează aceste medicamente metabolismul
Modificarea apetitului
Unul dintre cele mai frecvente mecanisme este creșterea apetitului, determinată de modificări la nivelul neurotransmițătorilor precum serotonina și dopamina. Acest lucru poate duce la consum alimentar crescut fără ca persoana să conștientizeze.
Scăderea metabolismului
Unele medicamente încetinesc rata metabolică, ceea ce înseamnă că organismul arde mai puține calorii în repaus.
Dezechilibre hormonale
Medicamentele pot afecta hormonii implicați în reglarea greutății, inclusiv insulina, leptina și cortizolul.
Efecte asupra stilului de viață
Oboseala, sedarea sau lipsa de energie pot reduce activitatea fizică, contribuind indirect la creșterea în greutate.
4. Factori care influențează creșterea în greutate
Nu toți pacienții care urmează aceste tratamente se îngrașă, iar riscul depinde de mai mulți factori:
- predispoziția genetică
- tipul medicamentului
- durata tratamentului
- stilul de viață
- combinația cu alte medicamente
Studiile arată că utilizarea simultană a mai multor medicamente psihotrope poate crește semnificativ riscul de îngrășare.
5. Cum poate fi prevenită creșterea în greutate
Prevenirea creșterii în greutate asociate tratamentelor medicamentoase este un obiectiv important atât pentru pacienți, cât și pentru medici, mai ales că acest efect advers poate influența aderența la tratament și poate crește riscul de complicații metabolice pe termen lung. Cercetările recente subliniază că intervențiile timpurii și abordarea personalizată pot reduce semnificativ riscul de acumulare a kilogramelor în plus, fără a compromite eficiența tratamentului.
Evaluarea riscului înainte de începerea tratamentului
Primul pas în prevenție începe chiar înainte de administrarea medicamentului, prin evaluarea atentă a profilului pacientului. Medicul poate analiza istoricul de creștere în greutate, predispoziția genetică, stilul de viață și eventualele probleme metabolice existente, cum ar fi rezistența la insulină sau dislipidemia.
În multe cazuri, există alternative terapeutice cu un profil metabolic mai favorabil, iar alegerea acestora poate reduce semnificativ riscul de îngrășare încă de la început. De exemplu, în cazul tratamentelor psihiatrice, anumite medicamente sunt preferate tocmai datorită impactului mai redus asupra greutății.
Monitorizarea constantă a greutății și a parametrilor metabolici
Monitorizarea regulată este esențială pentru identificarea timpurie a schimbărilor în greutate. Studiile recente recomandă cântărirea periodică, mai ales în primele luni de tratament, când riscul de creștere în greutate este cel mai mare.
Pe lângă greutate, este utilă și urmărirea altor parametri, cum ar fi:
- circumferința abdominală
- glicemia
- profilul lipidic
Aceste măsuri ajută la detectarea precoce a sindromului metabolic și permit intervenții rapide.
Adoptarea unei alimentații echilibrate și conștiente
Unul dintre cele mai eficiente moduri de a preveni creșterea în greutate este menținerea unei diete echilibrate, adaptate nevoilor individuale. Medicamentele care cresc apetitul pot determina consumul inconștient de calorii, de aceea este importantă conștientizarea obiceiurilor alimentare.
O alimentație sănătoasă ar trebui să includă:
- proteine de calitate, care oferă sațietate
- fibre din legume, fructe și cereale integrale
- grăsimi sănătoase în cantități moderate
Reducerea consumului de alimente ultraprocesate și bogate în zahăr este esențială, deoarece acestea pot amplifica efectele medicamentelor asupra apetitului.
De asemenea, mesele regulate și evitarea gustărilor frecvente pot contribui la stabilizarea aportului caloric.
Activitatea fizică regulată
Mișcarea joacă un rol esențial în menținerea greutății corporale, mai ales în contextul tratamentelor care pot încetini metabolismul. Exercițiile fizice nu doar că ajută la arderea caloriilor, dar contribuie și la reglarea hormonilor implicați în controlul apetitului.
Recomandările generale includ:
- minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână
- exerciții de forță de 2-3 ori pe săptămână
- activități zilnice simple, cum ar fi mersul pe jos
Chiar și creșterea nivelului de activitate zilnică, cum ar fi folosirea scărilor sau plimbările scurte, poate avea un impact semnificativ pe termen lung.
Gestionarea efectelor secundare ale medicamentelor
Unele medicamente pot provoca somnolență, oboseală sau scăderea energiei, ceea ce poate reduce activitatea fizică și poate favoriza sedentarismul. Identificarea și gestionarea acestor efecte este importantă pentru prevenirea îngrășării.
De exemplu, ajustarea orei de administrare a medicamentului sau modificarea dozei, sub supravegherea medicului, poate reduce aceste efecte și poate permite menținerea unui stil de viață activ.
Ajustarea tratamentului atunci când este necesar
Dacă apare o creștere semnificativă în greutate, medicul poate decide modificarea schemei terapeutice. Acest lucru poate include:
- schimbarea medicamentului cu unul cu risc mai mic
- reducerea dozei, dacă este posibil
- asocierea unui tratament care să contracareze efectele metabolice
Este important de subliniat că orice modificare trebuie făcută doar la recomandarea medicului, deoarece întreruperea bruscă a tratamentului poate avea consecințe serioase.
6. Impactul pe termen lung asupra sănătății
Creșterea în greutate asociată tratamentelor medicamentoase nu este doar o problemă estetică, ci poate avea consecințe serioase asupra sănătății.
Aceasta poate crește riscul de:
- diabet de tip 2
- boli cardiovasculare
- hipertensiune
- sindrom metabolic
În plus, creșterea în greutate este un motiv frecvent pentru întreruperea tratamentului, ceea ce poate duce la agravarea bolii de bază. Este esențial ca pacienții să discute deschis cu medicul despre efectele secundare, inclusiv creșterea în greutate.
O abordare personalizată, bazată pe nevoile fiecărui pacient, poate reduce riscurile și poate îmbunătăți rezultatele tratamentului.
Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce medicamente te fac să te îngrași cel mai repede?
Răspuns: Medicamentele care pot duce la creștere rapidă în greutate sunt în special antipsihoticele precum olanzapina și clozapina, unele antidepresive precum mirtazapina sau paroxetina, dar și corticosteroizii, deoarece acestea cresc apetitul și influențează metabolismul într-un mod pronunțat încă din primele luni de tratament.
Întrebare: De ce unele tratamente duc la îngrășare chiar dacă nu mănânc mai mult?
Răspuns: Unele medicamente pot încetini metabolismul sau pot modifica modul în care organismul stochează energia, ceea ce înseamnă că arzi mai puține calorii decât înainte, iar acest lucru poate duce la acumularea de kilograme chiar fără schimbări evidente în alimentație.
Întrebare: Cât de repede apare creșterea în greutate de la medicamente?
Răspuns: Creșterea în greutate poate apărea în câteva săptămâni sau luni de la începerea tratamentului, însă în multe cazuri devine mai vizibilă după 3-6 luni, în special în cazul tratamentelor psihiatrice sau hormonale.
Întrebare: Pot slăbi dacă iau medicamente care îngrașă?
Răspuns: Da, este posibil să menții sau chiar să reduci greutatea printr-o alimentație echilibrată și activitate fizică regulată, însă poate fi mai dificil, motiv pentru care este important să colaborezi cu medicul pentru ajustarea tratamentului dacă este necesar.
Întrebare: Este normal să mă îngraș de la tratament?
Răspuns: Creșterea în greutate este un efect secundar relativ frecvent pentru anumite medicamente, dar nu apare la toți pacienții, iar intensitatea diferă de la o persoană la alta, în funcție de organism și de tipul tratamentului.
Întrebare: Ce pot face dacă observ că mă îngraș de la medicamente?
Răspuns: Este recomandat să discuți cu medicul înainte de a face orice schimbare, deoarece acesta poate ajusta tratamentul sau poate recomanda strategii pentru controlul greutății, precum modificări alimentare sau creșterea nivelului de activitate fizică.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Which Antidepressants Cause Weight Gain: Ranked by Risk
https://scienceinsights.org/which-antidepressants-cause-weight-gain-ranked-by-risk/
Studiul „Assessment of factors associated with antipsychotic-induced weight gain: A nationwide cohort study”, Progress in Neuro-Psychopharmacology and Biological Psychiatry Volume 136, 10 January 2025, autori: Shuhei Ishikawa, Naoki Hashimoto et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0278584624002999
Studiul „Management of Medication-Induced Weight Gain”, Volume 52, 2023, autori: Sarah R. Barenbaum, Rekha B. Kumar, Louis J. Aronne
https://www.gastro.theclinics.com/article/S0889-8553(23)00084-5/abstract
Studiul „Antidepressants and Weight Gain: An Update on the Evidence and Clinical Implications”, Current Obesity Reports, Current Obesity Reports, autori: Lauren Moss, Marci Laudenslager, Kristine J. Steffen, Sanjeev Sockalingam & Janelle W. Coughlin
https://link.springer.com/article/10.1007/s13679-024-00598-5
Te-ar mai putea interesa și...
