De ce poftim la alimente grase cand suntem la dieta? [studiu]
De ce poftim la alimente grase cand suntem la dieta? [studiu]
De ce poftim la alimente grase cand suntem la dieta? [studiu]
Ți se întâmplă și ție, chiar atunci când ești la dietă, să poftești numai la alimente grase și nesănătoase? Iată care e explicația oamenilor de știință pentru acest fenomen! Oamenii de știință de la Universitatea din Texas au descoperit circuitul din creier care este responsabil cu pofta de grăsimi și alimente bogate în calorii.
Una dintre principalele cauze ale obezității constă în consumul de alimente cu densitate calorică mare – grăsimi, dulciuri, alimente de tip fast-food și produse semi-preparate.
De ce apar poftele când ești la dietă?
O substanță din creier este vinovată pentru pofta mărită
Multe persoane care țin diete de slăbit pentru a scapă de kilogramele în plus se plâng că pofta de alimente bogate în grăsimi nesănătoase este mai puternică decât de obicei, ceea ce pune în pericol efortul de a slăbi. Mai mult decât atât, cu cât dieta este menținută mai mult timp, cu atât pofta de grăsimi se intensifică.
Dietele de slăbit care includ abținerea de la alimente bogate în grăsimi, în mod ironic, au ca rezultat o creștere a motivației și a poftei pentru aceste alimente bogate în grăsimi. Un studiu recent, făcut pe șoareci, a arătat că o substanță din creier denumită neuromedina U este vinovată pentru pofta mărită pentru grăsimi în timpul dietei restrictive. Prin blocarea acestei substanțe, se poate controla mai ușor apetitul 1.
Ce spune acest studiu
Cercetătorii de la Universitatea din Texas Medical Branch din Galveston au identificat noi circuite ale creierului care ar putea acţiona ca o frână pentru consumul excesiv de alimente şi pofta de mâncare nesănătoasă.
La șobolanii care au petrecut o lună adoptând o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, cercetătorii au inhibat cu succes comportamentele de căutare a alimentelor grase. Descoperirile sunt disponibile în prezent în Behavioral Brain Research.
Cercetătorii spun că, atunci când încearcă să slăbească, oamenii se străduiesc adesea să evite alimentele grase, ceea ce în mod ironic crește motivația și pofta pentru aceste alimente și poate duce la supraalimentare. Și mai rău, cu cât cineva se abține mai mult de la alimentele grase, cu atât pofta este mai mare.
Mai multe studii comportamentale au demonstrat că negarea anumitor alimente, cum se întâmplă atunci când se ține o dietă, provoacă o poftă crescută și o motivație pentru acel aliment. Cu toate acestea, mecanismele creierului care duc la acest tip de supraalimentare nu sunt cunoscute. În acest scop, cercetătorii au căutat să afle cum creierul conduce acest comportament potențial dăunător.
Pentru acest studiu, cercetătorii au folosit șobolani care au urmat o dietă cu conținut scăzut de grăsimi timp de 30 de zile. Apoi, jumătate dintre șobolani au fost supuși unei proceduri chirurgicale care a blocat efectele unei substanțe chimice cerebrale numite receptorul 2 al neuromedinii U într-o regiune a creierului care reglează aportul de alimente. Ceilalți șobolani nu au primit acest tratament.
După recuperarea chirurgicală, cercetătorii au descoperit că șobolanii care au fost tratați chirurgical nu au mai dorit să consume grăsimi. E nevoie de studii suplimentare pe această temă, însă oamenii de știință își doresc ca, pornind de la această descoperire, să creeze medicamente care pot reduce poftele nesănătoase la dietă, prin suprimarea substanței din creier responsabilă cu acestea.
Alimentele grase schimbă modul în care funcționează intestinul
Acele pofte pentru alimentele bogate în grăsimi pot apărea pur și simplu pentru că obișnuiești, spun oamenii de știință de la Institutul Zuckerman de la Universitatea Columbia. Potrivit, acestora, consumul de alimente bogate în grăsimi poate modifica modul în care funcționează intestinul, creând pofte care te fac să crezi că ai nevoie de aceste alimente 2.
În studiul lor, cercetătorii au examinat modul în care șoarecii au răspuns la grăsimile dietetice. Șoarecilor li s-au oferit sticle cu apă cu grasimi dizolvate (cum ar fi uleiul de soia) și sticle cu apă cu substanțe dulci. În doar câteva zile, șoarecii au dezvoltat o preferință clară pentru apa cu grăsimi dizolvate. Chiar și cu intervenția – sub formă de modificări genetice ale capacității lor de a gusta grăsimi – șoarecii au dezvoltat în continuare o preferință puternică pentru grăsimi.
Cercetătorii s-au gândit că grăsimea prezentă în apă trebuie să activeze anumite zone din creier pentru a-i face pe șoareci să-și dorească să consume și mai multă grăsime. S-a dovedit că atunci când șoarecii au băut apă cu grăsime dizolvată, neuronii din nucleul caudal al tractului solitar – o regiune a trunchiului cerebral – s-au aprins. Cercetătorii au urmărit această activitate până la sursa ei, care s-a dovedit a fi nervul vag. Nervul vag este linia de comunicare de-a lungul căreia intestinul și creierul „vorbesc” unul cu celălalt, trimițând semnale înainte și înapoi care controlează foamea, hormonii foametei și chiar pofta.
Conform descoperirilor cercetătorilor, preferința pentru grăsimi poate să înceapă în celulele intestinale. Mai exact, datorită muncii lor s-a descoperit că atunci când șoarecii consumau grăsime, un anumit set de celule (celulele endoteliale găsite în mucoasa intestinelor) ar trimite semnale către nervul vag atunci când grăsimea era prezentă.
Oamenii de știință au testat această ipoteză prin blocarea activității acelor celule endoteliale din intestine cu medicamente. Medicamentele au împiedicat neuronii nervului vag să răspundă atunci când șoarecii consumau grăsime. Când s-a întâmplat acest lucru, șoarecii și-au pierdut pofta pentru alimentele bogate în grăsime.
Acest lucru sugerează că ar putea exista o modalitate de a „opri” pofta pentru alimentele bogate în grăsimi prin țintirea celulelor responsabile de trimiterea acestor semnale de poftă de la intestin la creier.
De ce mai poftești la alimente grase
Urmezi o dietă care nu conține acizi grași esențiali
Unii oameni tânjesc după grăsimi și alimente grase, deoarece dietele lor conțin foarte puțini acizi grași esențiali. Alții se pot confrunta cu o deficiență de vitamine solubile în grăsimi, în special vitaminele E, D, K și A. În funcție de metabolismul tău, pofta de grăsime poate fi pur și simplu o încercare a organismului de a obține nutrienții de care are nevoie pentru energie susținută. Unii oameni au un metabolism rapid care ard caloriile rapid; acestea sunt persoanele care mănâncă mult, dar care nu se îngrașă.
Grăsimile și uleiurile conțin nivelurile ridicate de calorii de care acești oameni au nevoie pentru a se simți mulțumiți. Metabolismul poate varia de la o zi la alta sau chiar în momente diferite de-a lungul zilei, așa că nu este neobișnuit ca unii oameni să aibă cerințe diferite de calorii la momente diferite.
Grăsimile fac mâncarea să aibă un gust mai bun
Multe persoane tânjesc după alimentele grase pentru că au gust bun și au o textură și o aromă plăcute. Corpul este configurat din punct de vedere evolutiv să prefere alimentele grase, bogate în calorii, pentru că acestea oferă mai multă energie pentru o perioadă mai lungă de timp. Untul, uleiul, untura și margarina sunt folosite frecvent pentru a adăuga aromă la o varietate de alimente, cum ar fi floricelele și salatele.
Alimentele grase te calmează
Organismului îi ia mai mult pentru a arde caloriile din alimentele grase, care pot stabiliza nivelul zahărului din sânge pentru a calma sentimentele de anxietate și starea de spirit. Multe alimente grase conțin și triptofan, un aminoacid esențial. Creierul tău folosește triptofanul pentru a produce serotonina, neurotransmițătorul responsabil pentru sentimentele de fericire și bunăstare. Serotonina ajută, de asemenea, la reducerea sentimentelor de anxietate.
Pofta pentru alimente grase poate avea rădăcini psihologice
Mulți oameni aleg alimentele grase ca alimente reconfortante atunci când sunt plictisiți, stresați sau supărați. Cei care caută confort pot apela la alimente grase familiare sau alimente care le amintesc de vremuri mai bune. Consumul de alimente grase nu reprezintă decât o distragere a atenției de la problemele tale.
Pofta de mâncare grasă poate fi în mare măsură o chestiune de obicei. Oamenii au adesea pofte de mâncare pentru că sunt obișnuiți să mănânce anumite tipuri de alimente în anumite situații sau ca răspuns la anumite stări emoționale. Dacă ai obiceiul de a mânca alimente grase, atunci când ți se face foame, vei începe să tânjești după alimente grase din obișnuință.
Și genetica face să ne dorim să consumăm alimente grase
Conform unor studii mai vechi, îngrășarea în dietă este o tendință încorporată în genele noastre. Strămoșii noștri au reușit să stocheze excesul de calorii pentru a supraviețui în perioadele dificile și, în anumite moduri, corpurile noastre ar putea fi programate să tânjească după alimente bogate în calorii ca mijloc de supraviețuire.
Cum să combați pofta de alimente grase atunci când ții o cură de slăbire
Bea apă
Hidratează-te mai mult decât ar fi nevoie, iar în acest fel vei avea în permanență stomacul plin, iar riscul ca poftele alimentare de orice fel să apară este mai redus.
Nu te înfometa
Riscul de pofte nesănătoase apare sau se intensifică atunci când ești înfometat. Încearcă, chiar dacă ții dietă, să nu te înfometezi. Mănâncă puțin și des, alimente cu densitate calorică mică, astfel încât să nu îți fie foarte foame niciodată. Un studiu din 2020 a constatat chiar că privarea de alimente pe termen scurt poate duce la pofte mai intense, susținând faptul că trebuie să ai acces la alimentele pe care vrei să le „eviți” pentru a-ți controla pofta pentru ele 3.
Ține ispitele la distanță
Dacă știi că nu ai voie să mănânci alimente nesănătoase și bogate în calorii, nu te băga în gura lupului. Asta înseamnă că nu trebuie să te expui situațiilor în care tentația să fie prea mare. Evită să mergi la mall-uri, mai ales în zonele cu restaurante, nu intra în fast-food-uri nici măcar pentru o cafea și nu merge în vizită la persoane despre care știi că gătesc foarte gras și nesănătos – aceste interdicții sunt valabile în perioada de început a dietei ori în perioadele în care simți că îți e tot mai greu să te ții de planul tău.
Nu merge la cumpărături înfometat
Atunci când mergi înfometat la cumpărături sunt șanse mari să cumperi alimente nesănătoase și bogate în calorii. Mănâncă întotdeauna o salată sau o supă înainte de o sesiune de cumpărături. În acest fel, te vei orienta către alimente sănătoase, permise la dietă.
Odihnește-te suficient
Apetitul este direct influențat de hormonii din organism. Privarea de somn afectează nivelul de hormoni, de aceea odihna insuficientă poate mări apetitul. Oboseala crește totodată și poftele de alimente nesănătoase, așa că riscul de a manca grăsimi crește și el.
Mănâncă grăsimi sănătoase
Asigură-i organismului necesarul de grăsimi, însă consumând grăsimi sănătoase. Asta înseamnă că e indicat să mănânci avocado, uleiuri vegetale, nuci și semințe pentru ca organismul să beneficieze de grăsimi sănătoase. Atenție – grăsimile, fie ele și sănătoase, sunt bogate din punct de vedere al caloriilor pe care le conțin, așa că porțile trebuie să fie mici.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Incubation of feeding behavior is regulated by neuromedin U receptor 2 in the paraventricular nucleus of the hypothalamus”, Behav Brain Res. 2019 Feb 1;359:763-770., David L McCue, James M Kasper, Ara 1, Jonathan D Hommel
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30227148/
2 Studiul „Gut-Brain Circuits for Fat Preference”, Nature (2022), Mengtong Li, Hwei-Ee Tan, Zhengyuan Lu, Katherine S. Tsang, Ashley J. Chung & Charles S. Zuker
https://www.nature.com/articles/s41586-022-05266-z
3 Studiul „The Psychology of Food Cravings: the Role of Food Deprivation”, Curr Nutr Rep. 2020; 9(3): 251–257., Adrian Meule
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7399671/
Te-ar mai putea interesa și...
