Sevrajul – de ce apare, cand e necesar ajutorul medical si cum se trateaza
Sevrajul – de ce apare, cand e necesar ajutorul medical si cum se trateaza
Sevrajul – de ce apare, cand e necesar ajutorul medical si cum se trateaza
● Tipuri de sevraj, în funcție de substanța care a provocat dependența
Despre sevraj
Sevrajul este starea care se instalează atunci când organismul nu mai primește o substanță la care a devenit dependent – poate fi vorba despre cofeină, alcool, droguri sau tutun. Severitatea sevrajului diferă în funcție de substanța care a cauzat dependența, de timpul de expunere la substanța respectivă, de starea de sănătate și de vârsta individului, precum și de personalitatea să. Dependența poate fi atât fizică, cât și psihică – sevrajul se manifestă și la nivel fizic, și la nivel mintal.
Ce este sevrajul
Sevrajul este un cumul de simptome ce apare în urma renunțării la o substanță fata de care individul a dezvoltat dependenta. Creierul este cel care declanșează instalarea sevrajului, din cauză că nu mai primește substanța cu care era obișnuit – poate fi vorba despre alcool, nicotină, droguri și nu numai.
Uneori, sevrajul poate pune în pericol viața individului – de pildă, sevrajul la alcool poate cauza decesul. În medie, în 20% din cazuri, sevrajul este fatal pentru alcoolicii care renunță brusc și fără ajutor de specialitate. În funcție de substanța care a determinat instalarea sevrajului, durata acestuia poate să fie de câteva zile, dar și de câteva săptămâni.
Cauze sevraj
Corpul și creierul lucrează pentru a menține o stare de echilibru cunoscută sub numele de homeostazie. Ingerarea unei substanțe care creează dependență schimbă acest echilibru, astfel încât corpul trebuie să ia măsuri pentru a se ajusta, inclusiv modificarea nivelurilor anumitor neurotransmițători. Aceste substanțe acționează asupra sistemului de recompensă al creierului, declanșând eliberarea de substanțe chimice.
Când un dependent apelează în mod regulat la alcool, nicotină etc. pentru o perioadă de timp, organismul poate dezvolta o toleranță și dependență de acea substanță. Toleranța înseamnă că este nevoie de doze mai mari de substanță pentru a obține aceleași efecte pe care le-ai experimentat inițial, în timp ce dependența înseamnă că organismul tău are nevoie de acea substanță pentru a evita să experimentezi efecte de sevraj.
Dacă oprești sau reduci brusc consumul de substanță, corpul este din nou dezechilibrat și pot apărea simptome de sevraj. Astfel de simptome sunt adesea atât fizice, cât și psihice și pot fi potențial periculoase în funcție de tipul de substanță. Simptomele de sevraj sunt adesea opusul efectelor substanței. De exemplu, alcoolul este un deprimant, așa că dacă încetezi brusc să consumi alcool, este posibil să ai simptome de suprastimulare, cum ar fi anxietatea sau neliniștea.
Prin urmare, sevrajul reprezintă, de fapt, modul prin care creierul trage un semnal de alarmă și cere o nouă doza. Sevrajul este una dintre principalele cauze ale recăderii la persoanele care se străduiesc să își vindece dependențele.
Simptome sevraj
Simptomele sevrajului diferă în funcție de substanța care a creat dependența. În general, însă, sevrajul se manifestă prin simptome complet opuse față de cele declanșate de consumul substanței respective. De exemplu, dacă unui alcoolic consumul de alcool îi oferă o stare de liniște, de relaxare, sevrajul îi va cauza neliniște, anxietate, tremur și alte simptome la fel de neplăcute.
Sevrajul poate fi acut sau post acut. Cel acut se manifestă imediat ce se oprește administrarea substanței adictive, în timp ce sevrajul post acut se poate manifesta la câteva săptămâni după oprirea consumului. Sevrajul post acut are simptome de natura psihică, nu fizică.
Simptome sevraj acut
Sevrajul acut se manifestă prin simptome precum:
• Anxietate, depresie
• Tremur
• Greață, vărsături
• Bufeuri, transpirații
• Hipertensiune
• Dureri (de cap, musculare, articulare)
• Agitație, neliniște
• Irascibilitate
• Amețeli
• Confuzie
• Febră, frisoane
• Halucinații
• Insomnii
Simptomele sevrajului diferă în funcție de substanța adictivă care a declanșat instalarea acestuia.
Simptome sevraj post acut (sevraj cronic)
Sevrajul post acut se manifestă doar la nivel mintal, și are următoarele simptome:
• Anxietate, depresie
• Irascibilitate
• Apatie, lipsa interesului față de orice activitate
• Insomnii, oboseală accentuată
• Reducerea libidoului
• Pofta de substanța la care individul a renunțat
• Coșmaruri
Sevrajul post acut este cel care cauzează, de multe ori, recăderea. Acest tip de sevraj poate persista săptămâni, luni sau chiar ani, în funcție de fiecare pacient.
Tipuri de sevraj, în funcție de substanța care a provocat dependenta
Etapele sevrajului
Etapa 1: Luarea deciziei de a renunța la substanța care produce dependență
Etapa 2: Apar simptomele sevrajului
Etapa 3: Simptomele cresc în intensitate
Etapa 4: Simptomele ajung la apogeu și apoi scad în intensitate
Etapa 5: Poate să apară sindromul de sevraj post-acut
Tipuri de sevraj, în functie de substanța care a provocat dependența
Fiecare substanță adictivă creează un anumit tip de dependență și un anumit tip de sevraj – iată care sunt trăsăturile celor mai des întâlnite tipuri de sevraj.
Sevrajul alcoolic
Sevrajul alcoolic este unul dintre cele mai periculoase, acesta punând viața pacientului în pericol dacă renunțarea la alcool se face brusc, după mulți ani de consum. De aceea, se recomandă alcoolicilor să apeleze la ajutor de specialitate pentru combaterea acestei dependențe și pentru ameliorarea simptomelor cauzate de sevraj.
Simptomele cauzate de sevrajul la alcool sunt: hiperactivitate, anxietate, tremor, transpirații, greață, puls accelerat, hipertensiune, febră, halucinații și rareori delirium tremens (apare la mai puțin de 5% dintre alcoolici). Delirium tremens se manifestă prin convulsii, halucinații, dezorientare, anxietate severă, palpitații – pacientul care suferă de o asemenea problemă are nevoie de îngrijiri medicale de urgență 1.
Nu este întotdeauna atât de simplu să prezici cine prezintă cel mai mare risc de sevraj sever și complicații ale sevrajului. Cu toate acestea, probabilitatea de a experimenta sevraj semnificativ crește odată cu cantitatea și frecvența medie de consum. Persoanele cu anumite probleme medicale concomitente, antecedente de consum de polisubstanțe și cei care au experimentat episoade anterioare de sevraj alcoolic pot prezenta un risc suplimentar.
În timp ce sevrajul alcoolic poate începe în primele ore după ultima băutură, delirium tremens poate să nu înceapă decât câteva zile mai târziu și să apară brusc.
Pacienții care trec printr-un sevraj alcoolic trebuie să bea 2-4 litri de apă pe zi în timpul sevrajului pentru a înlocui lichidele pierdute prin transpirație și diaree. Suplimentele de multivitamine și în special suplimentele de vitamina B1 (tiamină) (cel puțin 100 mg pe zi în timpul sevrajului) ar trebui, de asemenea, furnizate pentru a ajuta la prevenirea tulburărilor cognitive care se pot dezvolta la pacienții dependenți de alcool.
Sevrajul nicotinic
Nicotina din țigări este o substanță extrem de adictivă, de aceea fumătorii care încearcă să renunțe la tutun se confruntă cu simptome specifice sevrajului. Sevrajul nicotinic se manifestă astfel: poftă intensă de țigară, transpirații, greață, crampe abdominale, constipație și flatulență, dureri de cap, tuse, durere în gât, insomnii, probleme de concentrare, nervozitate, poftă crescută de mâncare, creștere în greutate și stări depresive.
Sevrajul poate fi evitat sau măcar ameliorat prin terapia de substituție a nicotinei pe o perioadă determinată – dacă pacientul renunță la țigări, însă folosește apoi pentru o scurtă perioadă de timp plasturii sau gumele de mestecat cu nicotină, riscul de sevraj este redus.
Sevrajul cofeinic
Cofeina este cea mai consumată substanță psihoactivă la nivel mondial. Aceasta acționează precum un stimulent pentru sistemul nervos central, influențând activitatea neuronală, sporind atenția și reducând oboseala.
Odată cu eliminarea cofeinei din rutina zilnică, poate apărea sevrajul care se manifestă prin următoarele simptome: dureri de cap, oboseală, anxietate, probleme de concentrare, stări depresive, irascibilitate ori tremur.
Sevrajul la tranchilizante
Tranchilizantele sunt clasa de medicamente cu efect antidepresiv, anxiolitic și sedativ. Benzodiazepinele (precum acestea, ori acestea sau acestea), nebenzodiazepinicele (precum acestea), precum și preparatele combinate sunt tranchilizante recomandate de medici în tratarea depresiilor, a anxietății, a tulburărilor de panică și nu numai.
Pentru a reduce riscul de sevraj, medicul poate recomanda folosirea unui altui tranchilizant pe o perioadă limitată, astfel încât organismul să nu simtă lipsa substanței administrate. Simptomele sevrajului la antidepresive sunt: vederea încețoșată, durerile de cap, starea de neliniște, stările depresive, anxietatea, uscăciunea gurii, amețelile și confuzia, transpirațiile.
Din aceasta cauză, renunțarea la tranchilizante se face la recomandarea medicului, prin reducerea treptată a dozelor administrate, astfel încât sevrajul să fie evitat sau măcar ameliorat.
Sevrajul la opioide
Heroina aparține clasei de medicamente opioide. Opioidele funcționează prin atașarea și activarea receptorilor opioizi în tot corpul. Activarea receptorilor opioizi este asociată cu eliberarea ulterioară a dopaminei în creier, care servește la întărirea utilizării continue a medicamentelor opioide pentru efectele lor plăcute.
Opioidele sunt o clasă de medicamente abuzată pe scară largă și care creează dependență. Un anumit grad de dependență la opioide se poate dezvolta după perioade scurte de utilizare, chiar și atunci când sunt luate conform unei rețete, în cazul analgezicelor eliberate pe bază de rețetă.
Medicamentele opioide, atunci când sunt utilizate sub supravegherea unui medic, ameliorează cu succes durerea fizică cauzată de accidentare, boală sau intervenție chirurgicală. Utilizarea greșită a acestor medicamente poate crește foarte mult riscul ca cineva să devină dependent fiziologic de ele.
După administrarea unei substanțe din clasa opioidelor preț de câteva săptămâni sau chiar mai mult, individul capătă dependență, ceea ce înseamnă că va avea de-a face cu sevrajul dacă renunță la administrarea substanței respective.
Dependența cauzată de aceste substanțe este fizică, dar poate fi și psihică. Din categoria opioidelor fac parte: codeina, heroina, metadona, morfina.
Sevrajul la opioide se manifestă prin simptome precum: irascibilitate, anxietate, oboseală, insomnii, dureri musculare, greață, vărsături, diaree, febră, frisoane, transpirații abundente, lăcrimarea ochilor și curgerea nasului.
În general, sevrajul la opioide nu pune viața pacientului în pericol în vreun fel. De multe ori, în cazul unui sevraj agresiv, medicii pot folosi tratamentul de substituție, pentru ameliorarea simptomelor. Metadona este adesea folosită în acest sens, dacă se dorește ameliorarea sevrajului la heroina.
Deși renunțarea la heroină și la alte opioide este rareori asociată cu complicații care pun viața în pericol, îndurarea simptomelor este uneori marcată de neplăcute poate prezenta provocări inutile pentru recuperare. Simplul disconfort al sevrajului – pe care unii îl descriu ca mimând un caz grav de gripă – poate duce la o suferință fizică și psihologică imensă.
Lăsată negestionat, sevrajul la opiacee poate conduce cu ușurință pe cineva către o recidivă imediată.
Există unii pacienți care NU ar trebui să intre în sevrajul la opioide:
- Femeile însărcinate: se recomandă ca femeile însărcinate care sunt dependente de opioide să nu fie supuse sevrajului la opioide, deoarece aceasta poate provoca avort spontan sau naștere prematură. Abordarea de tratament recomandată pentru femeile însărcinate, dependente de opioide este tratamentul de întreținere cu metadonă.
- Pacienții care încep un tratament de întreținere cu metadonă nu trebuie să fie supuși sevrajului înainte de a începe tratamentul.
Diagnosticare sevraj
Diagnosticarea sevrajului se face în urma anamnezei și a examinării fizice. Se pot folosi și analize de sânge, pentru detectarea substanțelor ingerate sau injectate recent. În cazul sevrajului la alcool, medicul va căuta semnele specifice delirium tremens, astfel încât să își dea seama dacă viața pacientului este pusă în pericol și acesta necesită spitalizare. Semnele care trădează această complicație sunt: deficit de atenție, probleme de memorie, debusolare, confuzie, probleme de percepție, halucinații, tremur, convulsii.
Complicații sevraj
Sevrajul poate avea complicații precum paranoia, depresia, confuzia ori delirium tremens – specific sevrajului la alcool. Delirium tremens este cel mai grav sindrom ce poate apărea pe fondul sevrajului la alcool. Acesta apare la persoanele care au consumat băuturi alcoolice în exces ani la rând – debutează la 2-4 zile după renunțarea la alcool.
Doar 5% dintre persoanele care suferă de sevraj în urma renunțării la consumul de alcool au de-a face cu delirium tremens. Simptomele acestei complicații sunt: agitația severă, delirul, tremur, dezorientare, halucinații, aritmie, hipertensiune și transpirații abundente. Aceste simptome pot persista timp de o săptămână. Dintre toți pacienții cu delirium tremens, 5% decedează din cauza aritmiei ori din cauza complicațiilor acestui sindrom (pneumonie).
Tratament sevraj
Sevrajul poate fi ameliorat, ba chiar și evitat, prin tratament, de aceea e indicat să se apeleze la un medic în perioada detoxifierii – acesta va ajuta pacientul să treacă mai ușor de perioada sevrajului, astfel încât să reducă riscul de deces sau de recădere. În funcție de dependența și de severitatea sevrajului, tratamentul poate necesita spitalizare ori poate fi administrat la domiciliu.
Tratamentul medicamentos și îngrijirile medicale pentru sevraj
În funcție de sevraj, se pot folosi anumite medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Pe de o parte, sevrajul nicotinic poate fi combătut prin terapia de substituție, pe bază de plasturi sau gume de mestecat cu nicotina.
Pe de alta parte, sevrajul la heroină poate fi ameliorat prin administrarea de metadonă – substanță medicamentoasa din aceeași clasa, însă care poate ajuta pacientul să renunțe la heroină fără să aibă un sevraj foarte agresiv.
Și în cazul antidepresivelor se pot folosi doze mici din alte substanțe medicamentoase pentru ameliorarea sevrajului. Sevrajul la alcool necesită îngrijiri medicale pentru combaterea simptomelor precum aritmia.
Tratamentul simptomatic va ameliora manifestările sevrajului, ajutând pacientul să facă față cu bine situației în care se află și să prevină, totodată, o recădere.
Antidepresivele și anxioliticele pot fi folosite pentru tratarea depresiei și a tulburărilor anxioase apărute pe fondul sevrajului la alcool sau droguri. Medicul psihiatru este cel în măsură să recomande asemenea medicamente.
În cazul dependenței de alcool, de pildă, sunt recomandate și suplimente alimentare cu vitamine, care să trateze carențele nutriționale produse de-a lungul timpului de consumul de alcool.
Consilierea psihologică în sevraj
Consilierea psihologică este esențială în tratarea sevrajului. Terapia cognitiv comportamentală, de pilda, va ajuta pacientul să identifice tiparele de gândire greșite, care l-au făcut să devină dependent, dar totodată îl va ajuta și să le modifice cu unele corecte.
Susținerea psihologică, oferită de un specialist, poate face diferența dintre un sevraj blând și unul agresiv, care poate favoriza recăderea. Pacientul în sevraj ar trebui să apeleze la ajutorul unui psiholog și/ sau psihiatru pe toată perioada sevrajului, dar și după, astfel încât riscul de recădere să rămână foarte mic.
Susținerea apropiaților în sevraj
Și susținerea persoanelor dragi este foarte importantă în reușita combaterii dependenței și a depășirii sevrajului. Cu toate că persoana care se află în sevraj este dificilă și adesea refuză orice ajutor primit, pe termen mediu și lung se va dovedi eficient sprijinul oferit de cei apropiați.
Dacă vrei să ajuți o persoană care se află în sevraj, fă tot posibilul pentru a-i distrage atenția de la simptomele resimțite. Încearcă să îi reamintești, într-un mod cât se poate de subtil, de ce e important să combată dependența și să nu revină la obiceiurile nesănătoase. Chiar dacă persoana va suferi o recădere, cei dragi trebuie să îi rămână alături și să o susțină în continuare. Singurătatea este un factor care contribuie la instalarea și menținerea dependenței.
Îngrijiri la domiciliu pentru sevraj – remedii la îndemână
Pacientul care suferă de sevraj poate ameliora simptomele resimțite și printr-o serie de strategii simple și la îndemână, care îi vor îmbunătăți starea. Imediat ce se observă apariția unor simptome agresive, se recomandă apelarea la ajutor medical de urgență.
Hidratarea
Hidratarea este cea mai eficientă metodă pe care o ai la îndemână pentru accelerarea procesului de detoxifiere a organismului. Cu cât consumi mai multă apă, cu atât mai rapid vor fi eliminate toxinele din organismul tău. Bea multă apă, ceaiuri, consumă supe și smoothie-uri bogate în vitamine și vei observa că te vei simți mai bine.
Dieta echilibrată
O dietă sănătoasă și echilibrată vă susține, de asemenea, pacientul pe perioada sevrajului. Se recomandă fructele, legumele, carnea slabă, peștele, semințele și cerealele integrale pentru ca organismul să beneficieze de nutrienții de care are nevoie. Dacă sevrajul să manifestă prin vărsături și alte simptome gastrointestinale, e indicat regimul alimentar bazat pe supe.
Terapii alternative (acupunctură, masajul)
Terapiile alternative precum acupunctura, masajul terapeutic ori aromaterapia pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor sevrajului, mai ales de către pacienții care cred cu tărie că acestea sunt eficiente.
Yoga, pilates sau alt tip de mișcare ușoară
Sportul face sevrajul mai ușor de suportat și grăbește perioada de detoxifiere, însă nu se recomandă antrenamentele intense, care măresc ritmul cardiac și care pot accentua simptomele neplăcute. Yoga, pilates, înotul sau plimbările în natură sunt activități care pot fi de mare ajutor pacientului care suferă de sevraj.
Adoptă tehnici de relaxare
Pofta pentru substanțele interzise apare deoarece creierul a învățat că e mai simplu și mai rapid să te simți bine dacă bei alcool, consumi nicotină etc. Devine o modalitate de a face față problemelor și de a evita sentimentele mai puțin plăcute.
Gestionarea acestor dorințe este foarte importantă pe termen lung, deoarece s-ar putea să le simți ocazional la mulți ani după ce ai încetat să mai bei alcool sau să fumezi.
A învăța să gestionezi poftele implică distragere și tehnici de relaxare, cum ar fi cititul, vizionarea unui film, meditația sau exercițiile fizice.
Prevenire sevraj
Cea mai eficientă modalitate prin care poate fi prevenit sevrajul constă în evitarea consumului de substanțe de orice natură. Tutunul, drogurile, alcoolul și unele medicamente sunt adictive, ceea ce înseamnă că există risc crescut ca persoana care le consumă să dezvolte dependență, mai ales dacă vorbim despre consumul abuziv.
Dacă dependența s-a instalat deja, sindromul poate fi prevenit la unii pacienți, însă pentru asta este nevoie de ajutor medical. Specialiștii sunt cei care pot face anumite recomandări în timpul detoxifierii organismului pacientului dependent, astfel încât sevrajul să fie prevenit.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - National Center for Health Statistics” Illicit Drug Use
https://www.cdc.gov/nchs/fastats/drug-use-illicit.htm
1 Studiul „Delirium Tremens: Assessment and Management”. Journal of Clinical and Experimental Heptology, 8(4), 460-470, 2018, Grover, Sandeep and Ghosh, Abhisshek.
https://www.jcehepatology.com/article/S0973-6883(18)30056-2/fulltext
National Institute on Drug Abuse - Prescription Opioids Drugfacts
https://nida.nih.gov/publications/drugfacts/prescription-opioids
National Library of Medicine - Clinical Guidelines for Withdrawal Management and Treatment of Drug Dependence in Closed Settings
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK310652/
Alchool and Drug Foundation - Withdrawal
https://adf.org.au/reducing-risk/withdrawal/
Te-ar mai putea interesa și...
