Ce riscuri și complicații are infarctul miocardic la bărbații peste 50 sau 60 de ani?
Ce riscuri și complicații are infarctul miocardic la bărbații peste 50 sau 60 de ani?
Ce riscuri și complicații are infarctul miocardic la bărbații peste 50 sau 60 de ani?
După un infarct miocardic, pot apărea complicații imediat sau mai târziu, cum ar fi șocul cardiogenic, edemul pulmonar și insuficiența cardiacă congestivă.
Cel mai frecvent semn al unui atac de cord la bărbați este disconfortul în zona pieptului, care include presiune, durere sau senzația de apăsare. Din păcate, infarctul miocardic are o listă lungă de complicații și riscuri pentru bărbații trecuți de 50 de ani sau de 60 de ani, riscuri pe care e bine ca aceștia să le cunoască.
Cercetările științifice arată că peste jumătate dintre bărbații care fac un atac de cord prezintă semne și simptome cu o lună înaintea incidentului cardiac. Majoritatea resimt dureri în zona pieptului, însă alții acuză respirație greoaie sau chiar amețeli, leșin sau palpitații.
Mai puțin de 10% dintre pacienții care suferă un infarct miocardic în afara spitalului supraviețuiesc acestui incident, de aceea este important să se observe semnele din timp, astfel încât medicul să intervină cât mai devreme. În peste 80% dintre cazuri, simptomele care prevestesc un atac de cord apar cu 4 săptămâni - o oră înainte ca acesta să se producă. Pacientul ar avea, deci, suficient timp la dispoziție pentru a suna la 112 și pentru a preveni o situație care poate deveni fatală.
Când vine vorba de infarctul miocardic, anumiți factori pot contribui la acumularea de depozite nedorite de grăsimi și colesterol (ateroscleroză), care îngustează arterele. Factorii de risc pentru infarctul miocardic includ, printre altele, și vârsta. De exemplu, bărbații de peste 45 de ani sunt mai predispuși să sufere un atac de cord în comparație cu bărbații mai tineri. De aceea, metodele de testare (screening-ul) sunt recomandate la această categorie de vârstă, mai ales dacă există și alți factori care măresc riscul de atac de cord, precum ateroscleroza ori hipertensiunea arterială.
Dacă o persoană a suferit deja un infarct miocardic, există două tipuri de complicații care pot să apară ulterior. Primele complicații au loc aproape imediat, iar al doilea tip de complicații, mai târziu.
Complicații imediate ale unui infarct miocardic
- Aritmii: inima bate neregulat, fie prea repede, fie prea încet.
- Șoc cardiogenic: tensiunea arterială scade subit, iar inima nu mai poate să asigure o cantitate suficientă de sânge corpului, pentru ca acesta să poată funcționa în mod adecvat.
- Hipoxemie: nivelul de oxigen din sânge a devenit prea mic.
- Edem pulmonar: lichidul se acumulează în interiorul și în preajma plămânilor.
- Tromboză venoasă profundă: venele din profunzimea picioarelor și din pelvis dezvoltă cheaguri de sânge care fie blochează, fie întrerup circulația sângelui în vene.
- Ruptură miocardică: atacul de cord deteriorează pereții inimii, ceea ce înseamnă un risc crescut ca persoana să sufere o ruptură miocardică.
- Anevrism ventricular: una dintre camerele inimii, cunoscută sub numele de ventricul, formează o dilatare anormală.
Complicații ale infarctului miocardic care pot să apară mai târziu
- Anevrism: țesutul cicatricial se depune pe peretele deteriorat al inimii, ducând la formarea chegurilor de sânge, la scăderea tensiunii arteriale și la un ritm anormal al inimii.
- Angină: o cantitate insuficientă de oxigen ajunge la inimă, provocând dureri în piept (angină pectorală).
- Insuficiență cardiacă congestivă: inima poate să bată doar foarte slab, făcând pacientul să se simtă extenuat și fără aer.
- Edem: lichidul se acumulează în glezne și în picioare, făcându-le să se umfle.
- Pierderea funcției erectile: disfuncția erectilă este, în general, cauzată de o problemă vasculară. Totuși, ea poate fi, în același timp, rezultatul depresiei.
- Scăderea libidoului: poate să aibă loc și scăderea apetitului sexual ca o complicație a infarctului.
- Pericardită: stratul care căptușește inima se poate inflama, provocând dureri severe în piept.
În aceste condiții, este important ca medicul specialist să monitorizeze pacientul timp de mai multe luni după ce acesta a suferit un infarct miocardic.
Perioada de recuperare după infarct și viața sexuală
Recuperarea după un infarct miocardic este un proces gradual, care depinde de gravitatea atacului de cord, dar și de alți factori, cum ar fi vârsta bărbatului. Printre altele, recuperarea pacientului poate să implice și aria disfuncției erectile. Statisticile arată că aproximativ o treime dintre bărbați au probleme cu erecția după ce au suferit un atac de cord.
Este important ca bărbații cu disfuncții erectile să discute cu medicii lor, deoarece medicamentele prescrise de specialist pot să ajute la recăpătarea funcției erectile în majoritatea cazurilor. De asemenea, e bine de știut că activitatea sexuală nu crește riscul unui bărbat de a suferi un alt infarct miocardic.
În ceea ce privește activitățile precum șofatul, majoritatea bărbaților care suferă un infarct pot conduce din nou la o săptămână după incident, însă perioada aceasta poate diferi de la caz la caz. Medicul curant este cel în măsură să stabilească dacă pacientul este sau nu apt să conducă după un infarct.
Cum să reduci riscul unui al doilea infarct miocardic?
Pacienții care au făcut deja un infarct miocardic sunt mai predispuși la un al doilea incident cardiac, comparativ cu cei care nu au avut niciun atac de cord. Există însă o serie de strategii care pot ajuta pacientul să reducă riscul unui al doilea infarct miocardic:
Renunțarea la fumat
Fumatul este un factor de risc important în bolile cardiovasculare și astfel este complet interzis pacienților care au suferit un atac de cord. Fumul de țigară favorizează formarea cheagurilor de sânge, însă totodată afectează și pereții vaselor de sânge, îngreunând parcursul sângelui și al oxigenului către inimă.
Reducerea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol din sânge
Hipertensiunea pune presiune pe vasele de sânge și pe inimă, așa că e recomandat ca pacienții care au suferit deja un atac de cord să își regleze valorile urmând sfatul medicului. Modificările la capitolul stil de viață (de exemplu, practicarea unui sport), dar și ale dietei (eliminarea sodiului din alimentație), precum și menținerea greutății în limitele normale contribuie la combaterea hipertensiunii.
Medicul poate recomanda și tratament medicamentos în acest sens. Și nivelul de colesterol din sânge trebuie ținut sub control prin adoptarea unei diete sănătoase, săracă în grăsimi animale, precum și prin exerciții fizice și tratament medicamentos.
Tratarea diabetului
Atât diabetul de tip 1, cât și diabetul de tip 2 cresc riscul de infarct miocardic, așa că dacă ai diabet urmează recomandările medicului în ceea ce privește medicația, dar și prin exerciții fizice și o dietă sănătoasă, bazată pe legume și proteine slabe. Oamenii de știință spun că acizii grași Omega 3 din uleiul de pește îmbunătățesc recuperarea mușchiului inimii după un infarct miocardic. E bine, deci, să consumi pește gras (hering, ton, somon, sardine) sau, dacă nu mănânci pește, să iei suplimente alimentare cu ulei de pește de mare adâncime (1200 mg acizi grași Omega 3).
Controalele medicale regulate
Monitorizarea este esențială după un infarct miocardic, așa că respectă programările indicate de medic, pentru a-ți menține starea de sănătate sub control.
Bibliografie:
American Heart Association - Warning Signs of a Heart Attack
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/warning-signs-of-a-heart-attack
Johns Hopkins Medicine - Special Heart Risks for Men
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/special-heart-risks-for-men
Te-ar mai putea interesa și...
