Ce optiuni de tratament exista pentru dislipidemie?

Dislipidemia se referă la niveluri foarte mari, considerate nesănătoase, ale lipidelor sangvine (grăsimilor din sânge). În general, unul sau două tipuri de lipide pot atinge valori prea mari, iar în acest caz se poate vorbi de dislipidemie. Din fericire, dislipidemia se poate trata, fie doar prin schimbări în stilul de viață, fie și prin administrarea unor medicamente pentru dislipidemie.

Sângele conține trei tipuri principale de lipide: lipoproteine cu densitate mare/ridicată (HDL), lipoproteine cu densitate mică/scăzută (LDL) și trigliceride. Dacă ai dislipidemie, de regulă acest lucru înseamnă că valorile trigliceridelor și nivelul colesterolului LDL, numit și colesterolul rău, sunt prea mari. De asemenea, acest lucru poate să însemne că nivelul colesterolului HDL (numit și colesterol bun) este prea scăzut.

Un simplu test de sânge numit profil lipidic, care verifică ce valori ale colesterolului LDL, colesterolului HDL și trigliceridelor ai, va scoate la iveală dacă ai niveluri prea mari, prea mici sau te situezi în limitele normale.

Ce opțiuni de tratament ai dacă ți s-a pus diagnosticul de dislipidemie? Ei bine, dacă ai fost diagnosticat cu dislipidemie, medicul îți va recomanda unele modificări în stilul de viață. Dacă acestea nu funcționează sau dacă valorile colesterolului LDL ori ale trigliceridelor sunt extrem de mari, vei primi indicație de medicamente pentru dislipidemie. Și unele suplimente alimentare pot fi de folos pentru a trata dislipidemia.

Recomandările Experților DOC

Modificările pe care le faci în stilul de viață te pot ajuta dacă ai dislipidemie

Specialiștii subliniază că schimbările în stilul de viață te pot ajuta să îți ții sub control nivelul colesterolului și al trigliceridelor. Primul pas, în acest sens, este să îți schimbi dieta. Modificările ar trebui să includă și faptul că începi să consumi mai puține grăsimi saturate din carne grasă, unt, smântână etc., mai puțin zahăr și alte tipuri de zaharuri procesate și mai puțin alcool. Totodată, adăugând mai multe fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale în alimentație te poate ajuta să reduci nivelul colesterolului LDL. Activitatea fizică pe care o faci zilnic și scăderea în greutate dacă ai kilograme în plus te pot ajuta, de asemenea, să îți îmbunătățești profilul lipidic.

Alimentație sănătoasă

Redu consumul de grăsimi saturate și grăsimi trans, pentru că acestea pot crește nivelurile de colesterol LDL. Scapă treptat din alimentație de alimentele prăjite, fast-food și produse de patiserie care conțin grăsimi trans. În schimb, încorporează grăsimi sănătoase: consumă grăsimi mono și polinesaturate, cum ar fi cele găsite în măsline, ulei de măsline, nuci, semințe și pește gras (cum ar fi somonul, macroul, heringul, sardinele și tonul).

De asemenea, crește aportul de fibre. Fibrele solubile din alimente precum fructele, legumele, ovăzul și orzul pot ajuta la reducerea colesterolului LDL. Foarte important, limitează consumul de zahăr, produse cu zahăr și făină albă, deoarece acestea pot contribui la creșterea trigliceridelor și, indirect, la creșterea LDL-ului.

Controlul greutății corporale

Obșinerea unei greutăți sănătoase este foarte importantă pentru sănătatea generală, în primul rând, inclusiv pentru a trata dislipidemia. Dacă ai kilograme în plus, pierderea chiar și a unui număr mic de kilograme poate reduce nivelurile de colesterol și trigliceride din sânge. Mâncarea potrivită, în cantități potrivite și mișcarea ajută la slăbit, precum și la menținerea unei greutăți normale odată obținute. Dacă nu ești sigur cum să faci să slăbești sănătos, să nu te înfometezi și nici să nu mănânci mai mult decât ai nevoie, cere sfatul medicului de familie legat de cum ți-ai putea face un plan potrivit.

Activitate fizică regulată

Activitățile fizice cum ar fi mersul pe jos rapid, alergarea, înotul sau ciclismul pot îmbunătăți nivelurile de lipide din sânge. Ridicarea de greutăți și alte exerciții de forță pot ajuta la creșterea masei musculare și la îmbunătățirea metabolismului. Dacă nu ești obișnuit să faci mișcare deloc, pentru început sunt utile și simplele plimbări în pas vioi, câte jumătate de oră pe zi.

Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului

Fumatul poate reduce nivelurile de colesterol bun și crește riscul de boli cardiovasculare, în timp ce consumul excesiv de alcool poate crește nivelurile de trigliceride și poate avea efecte negative asupra sănătății inimii.

Gestionarea stresului și odihna adecvată

Stresul cronic tinde să influențeze negativ nivelurile de lipide din sânge. Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația profundă, poate ajuta, la fel și posturile de yoga. Ieșirile în mijlocul naturii și alte activități fizice ajută foarte mult la combaterea stresului și limpezirea minții. Lipsa de somn poate afecta metabolismul și poate contribui la creșterea nivelurilor de colesterol și trigliceride, de aceea e important să îți faci obiceiuri care să te ajute să dormi bine și, dacă nu reușești, să ceri sfatul medicului de familie.

Medicamente pentru dislipidemie

Pe lângă stilul de viață schimbat, cum spuneam, este nevoie în multe cazuri și de medicamente pentru dislipidemie.

Statine

Cele mai folosite medicamente pentru a trata dislipidemia sunt statinele (rosuvastatină, atorvastatină, lovastatină etc.). Statinele funcționează prin blocarea unei enzime implicate în producția de colesterol în ficat, numită HMG-CoA reductază. Această blocare reduce producția de colesterol în ficat, ceea ce duce la scăderea nivelurilor de colesterol total și, în special, a colesterolului rău - LDL. Utilizarea statinelor a demonstrat reducerea semnificativă a riscului de evenimente cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. De asemenea, statinele pot ajuta la stabilizarea plăcilor de aterom (plăcile de colesterol) din artere, reducând riscul de ruptură și formare de cheaguri.

Printre cele mai comune efecte secundare ale statinelor se numără greața, durerile abdominale, diareea sau constipația. Statinele pot crește ușor riscul de diabet zaharat, în special la pacienții cu factori de risc predispozanți. Miopatia și rabdomioliza sunt efecte secundare rare, dar grave, care implică deteriorarea musculară. Monitorizarea nivelurilor de creatinkinază poate fi necesară pentru detectarea precoce a acestor probleme. Dozele de statine și alte opțiuni de tratament sunt selectate în funcție de profilul de risc al fiecărui pacient și de tolerabilitatea medicamentului.

Ezetimib

Inhibitor al absorbției de colesterol la nivel intestinal, ezetimibul reduce absorbția colesterolului din alimente și din secrețiile biliare, contribuind la scăderea nivelurilor de colesterol LDL. Poate fi o opțiune pentru pacienții care nu tolerează sau nu răspund adecvat la statine. Se poate utiliza ca tratament de primă linie sau în asociere cu statinele pentru a atinge obiectivele terapeutice pentru dislipidemie.

Fibrați

Fibrații precum fenofibrat și gemfibrozil activează receptorii PPAR-alfa (receptor activat de proliferator de peroxizom alfa), ceea ce duce la creșterea activității enzimelor implicate în metabolismul lipidelor și scăderea trigliceridelor, precum și la creșterea colesterolului bun HDL. Sunt indicați în special în tratamentul hipertrigliceridemiei și în combinare cu alte terapii pentru gestionarea dislipidemiei mixte (cu niveluri crescute de trigliceride și colesterol LDL).

Sechestranți de acizi biliari

Aceste medicamente pentru dislipidemie se leagă de acizii biliari, blochează reabsorbirea acestora și determină organismul să folosească colesterolul pentru a produce noi săruri biliare, ceea ce duce la scăderea nivelurilor de colesterol LDL. Pot fi utilizate ca tratament adjuvant pentru scăderea colesterolului LDL la pacienții care nu tolerează statinele sau pe lângă tratamentul cu statine pentru a atinge obiectivele terapeutice.

Inhibitori PCSK9

Există doi inhibitori PCSK9 aprobați ca medicamente pentrru dislipidemie: alirocumab și evolocumab. Aceștia reduc nivelurile de colesterol LDL prin blocarea proteinelor PCSK9, care degradează receptorii LDL din ficat. Prin blocarea acestei acțiuni, se îmbunătățește eliminarea colesterolului LDL din sânge. Sunt utilizați în special la pacienții cu hipercolesterolemie familială sau la cei care nu reușesc să atingă obiectivele terapeutice în dislipidemie cu alte tratamente.

Suplimente pentru dislipidemie

Și unele suplimente alimentare pot fi de folos pentru a gestiona dislipidemia. Monacolina K, de exemplu, o substanță activă care se găsește în mod natural în drojdia de orez roșu, este cunoscută pentru proprietățile sale de reducere a colesterolului și este utilizată frecvent ca supliment alimentar pentru tratarea dislipidemiei. Monacolina K funcționează similar cu statinele, prin inhibarea enzimei HMG-CoA reductază, prin urmare, poate reduce producția de colesterol în organism și nivelurile de colesterol total și LDL. Ca și statinele, monacolina K ar putea produce efecte secundare cum ar fi durerile musculare și hepatotoxicitatea în unele cazuri.

Niacina, o formă de vitamina B3 care reduce nivelurile de colesterol rău LDL și trigliceride și crește colesterolul bun HDL, este și aceasta recomandată uneori în dislipidemie. Aceasta poate fi utilizată și în combinație cu unele medicamente pentru reducerea colesterolului LDL.

Care este viitorul tău, ca pacient cu diagnostic de dislipidemie?

Cu ajutorul statinelor sau al altor medicamente pentru dislipidemie, precum și prin menținerea unui stil de viață sănătos, poți gestiona cu succes problema dislipidemiei. Secretul succesului este să continui să îți iei medicamentele dacă acestea sunt eficiente exact așa cum ți le-a recomandat medicul (acesta îți mai poate modifica dozele sau îți poate schimba medicamentul cu totul în funcție de cum răspunzi la tratament). Dacă observi că ai efecte adverse, e necesar să i le semnalezi medicului pentru a lua măsurile necesare.

Urmând tratamentul pentru dislipidemie, îți reduci riscul de afecțiuni cardiovasculare, inclusiv cele cu potențial fatal.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Dyslipidemia - an overview
https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/dyslipidemia
NCBI - Advances in Treatment of Dyslipidemia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10488025/
Studul „Advances in Treatment of Dyslipidemia”, apărut în Int J Mol Sci. 2023 Sep; 24(17): 13288. Published online 2023 Aug 27. doi: 10.3390/ijms241713288, autori: Jill Dybiec et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...