Cancerul bronhopulmonar fara celule mici
Rezumat: Cancerul bronhopulmonar fără celule mici, cunoscut și ca NSCLC, reprezintă cel mai frecvent tip de cancer pulmonar. Boala poate evolua o perioadă fără simptome evidente, iar diagnosticul tardiv rămâne o problemă importantă. Tusea persistentă, lipsa de aer, durerea toracică, scăderea inexplicabilă în greutate și oboseala necesită evaluare medicală.
Diagnosticul combină investigațiile imagistice, biopsia și testarea moleculară. Tratamentul poate include chirurgie, radioterapie, chimioterapie, imunoterapie și terapii țintite. Renunțarea la fumat și depistarea precoce pot îmbunătăți prognosticul.
1. Ce este cancerul bronhopulmonar fără celule mici?
2. Impactul cancerului bronhopulmonar asupra populației
3. Tipuri de cancer bronhopulmonar fără celule mici
a. Carcinomul scuamos
b. Adenocarcinomul
c. Carcinoamele cu celule mari
4. Diagnosticul cancerului bronhopulmonar fără celule mici
5. Simptomele de avertizare timpurie
a. Tuse persistentă
b. Dificultăți respiratorii
6. Metode de diagnostic
a. Radiografii și tomografii computerizate
b. Teste histologice și moleculare
7. Opțiuni de tratament
a. Terapiile moleculare recente
b. Chimioterapia standard
8. Importanța renunțării la fumat
a. Necesitatea conștientizării și educației în rândul populației
b. Proiecte și inițiative actuale în România
9. Concluzie
1. Ce este cancerul bronhopulmonar fără celule mici?
Cancerul bronhopulmonar fără celule mici cuprinde mai multe tumori maligne care pornesc din țesuturile plămânilor și au caracteristici diferite de cancerul pulmonar cu celule mici. NSCLC reprezintă peste 80% dintre cazurile de cancer pulmonar, principalele forme fiind adenocarcinomul, carcinomul scuamos și carcinomul cu celule mari.
Aceste tumori nu sunt identice. Unele sunt asociate mai strâns cu fumatul, în timp ce altele apar și la persoane care nu au fumat niciodată. În plus, două tumori care seamănă la microscop pot avea modificări genetice diferite. Tocmai de aceea, tratamentul modern al NSCLC este tot mai personalizat.
2. Impactul cancerului bronhopulmonar asupra populației
Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai importante cauze de mortalitate oncologică. În 2022 au fost estimate la nivel mondial aproape 2,5 milioane de cazuri noi, reprezentând aproximativ 12,4% dintre toate cazurile noi de cancer. Astfel, cancerul pulmonar a fost cea mai frecvent diagnosticată tumoră malignă la nivel global în acel an.
În România, impactul este de asemenea important. Datele GLOBOCAN 2022 plasează cancerul pulmonar printre cele mai frecvente forme de cancer, iar analizele europene îl indică drept cea mai frecventă cauză de mortalitate dintre localizările oncologice din țară.
La nivel mondial, cancerul pulmonar a înregistrat în 2022 mai multe cazuri noi decât cancerul de sân. Cancerul mamar rămâne însă foarte frecvent, iar cancerul de prostată reprezintă una dintre principalele afecțiuni oncologice la bărbați.
O diferență importantă este mortalitatea. Cancerul pulmonar produce mai multe decese decât oricare altă localizare oncologică la nivel mondial. Un motiv este faptul că numeroase tumori sunt descoperite după ce au depășit plămânii sau au produs metastaze.
3. Tipuri de cancer bronhopulmonar fără celule mici
NSCLC include mai multe subtipuri stabilite prin examinarea celulelor și a țesutului tumoral. Identificarea formei exacte de cancer bronhopulmonar este importantă deoarece poate influența investigațiile suplimentare și alegerea tratamentului.
a. Carcinomul scuamos
Carcinomul scuamos se dezvoltă din celule plate care căptușesc căile respiratorii și apare frecvent în zonele centrale ale plămânilor, în apropierea bronhiilor mari. Asocierea cu fumatul este mai puternică decât în cazul unor alte forme de NSCLC.
Carcinomul scuamos poate determina tuse, sânge în spută, dificultăți respiratorii sau infecții pulmonare repetate. Simptomele și imaginile obținute la tomografie nu sunt însă suficiente pentru stabilirea diagnosticului. Confirmarea necesită examinarea unei probe de țesut.
b. Adenocarcinomul
Adenocarcinomul este cel mai frecvent subtip histologic de NSCLC în multe țări. Apare adesea în zonele mai periferice ale plămânilor și poate fi întâlnit atât la fumători, cât și la persoane care nu au fumat niciodată.
Adenocarcinomul are o importanță deosebită pentru medicina personalizată. Unele tumori prezintă modificări ale genelor EGFR, ALK, ROS1, BRAF, MET, RET, NTRK, KRAS sau HER2. Identificarea acestor modificări poate permite folosirea unor medicamente care acționează specific asupra vulnerabilităților tumorii.
c. Carcinoamele cu celule mari
Carcinomul cu celule mari este mai rar. Celulele tumorale au un aspect slab diferențiat, iar tumora poate apărea în diferite regiuni ale plămânilor. Odată cu dezvoltarea imunohistochimiei și a testelor moleculare, multe tumori care în trecut erau descrise drept carcinoame cu celule mari pot fi încadrate astăzi într-o categorie mai precisă.
4. Diagnosticul cancerului bronhopulmonar fără celule mici
Diagnosticul de cancer bronhopulmonar poate începe după apariția unor simptome sau după identificarea accidentală a unui nodul pulmonar. O imagine suspectă pe radiografie sau tomografie nu dovedește însă singură existența unui cancer.
Pentru confirmarea NSCLC este necesară, de regulă, biopsia. După diagnostic, medicii stabilesc stadiul: dacă tumora este limitată la plamani sau dacă s-a extins la ganglioni și alte organe.
5. Simptomele de avertizare timpurie
Cancerul bronhopulmonar poate evolua fără manifestări evidente în stadiile timpurii. Când apar, simptomele pot include tuse persistentă, sânge în spută, durere toracică, răgușeală, lipsă de aer, oboseală, scădere inexplicabilă în greutate și infecții respiratorii repetate.
Aceste manifestări nu înseamnă automat cancer. Totuși, trebuie evaluate medical, mai ales la persoanele care fumează, au fumat în trecut sau au avut expuneri profesionale cu risc.
a. Tuse persistentă
O tuse care nu dispare, se agravează sau își schimbă caracterul poate necesita investigații. În cancerul pulmonar, aceasta poate apărea deoarece tumora irită sau blochează căile respiratorii.
Sângele în spută este un motiv suplimentar pentru evaluare medicală rapidă. Există însă numeroase alte cauze ale tusei, astfel încât diagnosticul de cancer nu poate fi stabilit doar după acest simptom.
b. Dificultăți respiratorii
Lipsa de aer poate apărea dacă tumora îngustează o bronhie, dacă o parte din plămân nu mai funcționează normal sau dacă se acumulează lichid în jurul plămânilor. Uneori poate apărea și respirația șuierătoare.
În boala avansată, dificultățile respiratorii pot deveni mai severe și pot necesita atât tratamentul cancerului, cât și intervenții destinate controlului simptomelor.
6. Metode de diagnostic
Evaluarea unui posibil NSCLC poate cuprinde examen clinic, imagistică și biopsie. În funcție de poziția tumorii, medicii pot recomanda bronhoscopie, biopsie ghidată imagistic sau prelevarea unor ganglioni.
După diagnostic se pot utiliza tomografia, PET-CT și, în anumite cazuri, examinarea creierului prin RMN pentru stabilirea extinderii bolii.
a. Radiografii și tomografii computerizate
Radiografia toracică poate evidenția o anomalie, însă tomografia computerizată oferă mult mai multe detalii despre plămâni, noduli, ganglioni și structurile din jur. Pentru screeningul persoanelor cu risc crescut este utilizată tomografia computerizată cu doză mică de radiații. Un nodul observat la CT nu înseamnă automat cancer bronhopulmonar, deoarece există și numeroase cauze benigne.
b. Teste histologice și moleculare
Biopsia stabilește tipul histologic al tumorii. Imunohistochimia poate ajuta la diferențierea dintre adenocarcinomul, carcinomul scuamos și alte forme de cancer. În special în NSCLC avansat, testarea moleculară largă are un rol major. Recomandările actuale susțin utilizarea panourilor multigenice și evaluarea markerului PD-L1, deoarece rezultatele pot schimba alegerea tratamentului.
7. Opțiuni de tratament
Tratamentul depinde de stadiul bolii, tipul histologic, profilul molecular, expresia PD-L1, starea generală și preferințele pacientului. În stadiile timpurii, operația poate avea scop curativ. Radioterapia este o alternativă pentru anumiți pacienți și poate fi combinată cu alte metode. Pentru boala local avansată sau metastatică, opțiunile includ chimioterapia, imunoterapia și tratamentele țintite.
a. Terapiile moleculare recente
Progresele din ultimii ani au schimbat considerabil tratamentul NSCLC. Pentru tumorile cu anumite mutații EGFR, osimertinibul face parte din terapiile importante. Studiul ADAURA a arătat un beneficiu de supraviețuire după rezecția completă a unor tumori EGFR-pozitive: supraviețuirea globală la cinci ani a fost 88% în grupul tratat cu osimertinib, comparativ cu 78% cu placebo.
În boala avansată cu mutații EGFR, studiul FLAURA2 a arătat că asocierea osimertinibului cu chimioterapia a prelungit supraviețuirea fără progresia bolii față de osimertinib administrat singur, cu prețul unei frecvențe mai mari a reacțiilor adverse severe.
Pentru NSCLC cu rearanjare ALK, alectinibul administrat după intervenția chirurgicală a demonstrat beneficii importante în studiul ALINA. Există, de asemenea, terapii pentru unele tumori cu modificări ROS1, RET, MET, BRAF, NTRK, KRAS G12C sau HER2.
Imunoterapia a devenit o altă componentă majoră. Studiile recente asupra tratamentului perioperator au arătat că asocierea imunoterapiei cu chimioterapia poate îmbunătăți rezultatele pentru anumite categorii de pacienți cu cancer bronhopulmonar rezecabil.
b. Chimioterapia standard
Chimioterapia rămâne importantă chiar în era medicinei personalizate. Schemele care conțin medicamente pe bază de platină sunt utilizate înainte sau după operație și în numeroase cazuri de boală avansată.
În adenocarcinomul avansat, pemetrexedul poate face parte din anumite combinații. Pentru carcinomul scuamos pot fi alese alte scheme. Chimioterapia poate fi utilizată singură sau împreună cu imunoterapia, în funcție de particularitățile tumorii.
8. Importanța renunțării la fumat
Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar și este responsabil de majoritatea cazurilor la nivel mondial. Riscul nu dispare imediat după renunțare, dar scade progresiv. Renunțarea este utilă și după diagnosticul de cancer. Pacienții care întâmpină dificultăți pot beneficia de consiliere și de tratamente pentru dependența de nicotină. Dependența de tutun este o problemă medicală tratabilă și nu trebuie redusă la ideea de „voință”.
a. Necesitatea conștientizării și educației în rândul populației
Deși fumatul este cauza principală, cancerul pulmonar poate apărea și la nefumători. Expunerea la radon, azbest, poluarea aerului și anumite substanțe întâlnite profesional pot contribui și ele la apariția cancerului bronhopulmonar fără celule mici.
Informarea populației trebuie să încurajeze recunoașterea simptomelor, reducerea consumului de tutun și prezentarea la medic fără întârzieri inutile. Pentru persoanele cu risc suficient de mare, screeningul prin CT cu doză mică poate identifica unele tumori înainte de apariția simptomelor.
b. Proiecte și inițiative actuale în România
România participă la proiectul european EUCanScreen, alături de instituții precum Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Clinic Fundeni și institute oncologice din Cluj-Napoca și Iași. Inițiativa urmărește dezvoltarea și îmbunătățirea programelor de screening oncologic și include activități legate de noile recomandări europene pentru cancerul pulmonar.
Rapoartele europene recente arată că România nu are încă programe populaționale de screening oncologic implementate uniform la nivel național, iar accesul rămâne inegal. Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 consideră depistarea precoce o prioritate.
La nivel european se recomandă evaluarea fezabilității screeningului pentru cancer pulmonar cu CT cu doză mică la persoanele cu risc mare, în special fumători și foști fumători. Dezvoltarea unor programe bine organizate ar putea deveni un element important al reducerii diagnosticului tardiv și în România.
9. Concluzie
Cancerul bronhopulmonar fără celule mici nu mai poate fi privit ca o singură boală tratată după aceeași schemă. Adenocarcinomul, carcinomul scuamos și celelalte forme de NSCLC pot avea caracteristici biologice foarte diferite.
Diagnosticul precoce, stadializarea corectă și testarea moleculară permit alegerea mai precisă a tratamentului. Chirurgia, radioterapia, chimioterapia, imunoterapia și terapiile țintite oferă astăzi mai multe opțiuni decât în trecut, însă rezultatele diferă considerabil de la o persoană la alta.
Renunțarea la fumat, educația medicală și dezvoltarea screeningului pentru persoanele cu risc ridicat rămân esențiale. O tuse persistentă sau alte simptome respiratorii nu înseamnă automat cancer, dar nici nu ar trebui ignorate.
Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt simptomele cancerului pulmonar în stadiul 4?
Răspuns: Pot apărea tuse persistentă, lipsă de aer, oboseală, scădere în greutate și durere. Metastazele pot determina dureri osoase, dureri de cap, slăbiciune, tulburări neurologice sau alte manifestări, în funcție de organele afectate.
Întrebare: Cât trăiești cu cancer pulmonar?
Răspuns: Nu există o durată valabilă pentru toți pacienții. Prognosticul depinde de tip, stadiu, modificările moleculare, starea generală și răspunsul la tratament. Pentru NSCLC cu răspândire la distanță, datele SEER indică o supraviețuire relativă la cinci ani de aproximativ 12%, însă statisticile nu prezic evoluția unei persoane.
Întrebare: Care sunt simptomele cancerului bronhopulmonar?
Răspuns: Printre cele mai frecvente se numără tusea persistentă, sângele în spută, durerea toracică, lipsa de aer, răgușeala, oboseala, scăderea inexplicabilă în greutate și infecțiile respiratorii repetate.
Întrebare: Care sunt simptomele cancerului pulmonar în faza terminală?
Răspuns: Manifestările diferă, dar pot include respirație dificilă, slăbiciune pronunțată, somnolență, reducerea apetitului și durere. Îngrijirea paliativă urmărește controlul acestor simptome și menținerea confortului și calității vieții.
Întrebare: Cancerul pulmonar provoacă dureri?
Răspuns: Da, poate provoca durere, dar aceasta nu apare la fiecare pacient. Durerea poate fi localizată în piept sau, dacă boala s-a extins, la nivelul oaselor ori în alte regiuni ale corpului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
International Agency for Research on Cancer. GLOBOCAN 2022 - Romania Fact Sheet
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
American Cancer Society - Lung Cancer Signs & Symptoms
https://www.cancer.org/cancer/types/lung-cancer/detection-diagnosis-staging/signs-symptoms.html
Studiul „Overall Survival with Osimertinib in Resected EGFR-Mutated NSCLC”, N Engl J Med 2023; autori: Masahiro Tsuboi, Roy S. Herbst, Thomas John, Terufumi Kato
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2304594
Studiul „Osimertinib with or without Chemotherapy in EGFR-Mutated Advanced NSCLC”, N Engl J Med 2023; autori: David Planchard, Pasi A. Jänne, Ying Cheng
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2306434
Studiul „Perioperative Durvalumab for Resectable Non–Small-Cell Lung Cancer”; N Engl J Med 2023, autori: John V. Heymach, David Harpole, Tetsuya Mitsudomi et al.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2304875
Studiul „Alectinib in Resected ALK-Positive Non–Small-Cell Lung Cancer”, N Engl J Med 2024; autori: Yi-Long Wu, Rafal Dziadziuszko, Jin Seok Ahn et al.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2310532
Te-ar mai putea interesa și...
O persoana care nu a fumat dar a baut alcool mult poate sa ajunga sa fie "balonat" mult la stomac cu iesirea buricului in afara iar intrun final sa verse cheaguri de sange foarte mult ?
Dupa o perioada de 40 zile reincepe sa i se umfle stomacul si ajunge in sfarsit la spital unde i se scoate peste 2 litri de lichid din plamani si tinut pe oxigen non stop. Este vorba de cumnatul meu de 71 ani care a avut o viata tumultuasa alcoolica., In urma analizelor facute nu mai are 1 plaman si are varice esofagiene care se pare ca au generat varsaturile cu sange. Concret, scurt si la obiect; aceasta persoana are cancer pulmonar ? Doctorul din spital banuiesc ca nu a vrut sa dea vestea tragica copiilor. Eu sunt convins ca despre asta este vorba. Va multumesc anticipat.
