Diagnosticul melanomului - cum se stabileste

Melanomul este cel mai rar, precum si cel mai grav tip de cancer de piele. Acesta, spre deosebire de alte tipuri de cancer de piele, se complica prin metastaze, ceea ce pune viata pacientului in pericol.

Diagnosticul de certitudine se stabileste doar pe baza examenului histopatologic. Acesta se efectueza dupa excizia totala a tumorii.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Criteriile clinice sunt doar orientative, pentru a creste nivelul de alarma cu privire la o alunita. De asemenea, si criteriile dermatoscopice sunt tot orientative. Ele nu stabilesc diagnosticul de certitudine.

Sigur ca in fazele avansate, atat aspectul leziunii, cat si criteriile dermatoscopice orienteaza catre certitudinea diagnosticului, dar tot examinarea histopatologica este cea care stabileste diagnosticul definitiv.

Toate eforturile lumii medicale au fost sa incerce sa diagnosticheze melanomul din stadii cat mai incipiente, cat inca modificarile nu sunt vizibile cu ochiul liber. In acest sens ajuta tehnica numita dermatoscopie. Aceasta foloseste anumite dispozitive (fie manuale, fie digitale) pentru a vedea elemente din structura alunitei, astfel putandu-se depista timpuriu anumite modificari intens sugestive pentru malignitate.

O leziune suspecta de a fi melanom trebuie excizata in totalitate, cu margine de siguranta oncologica (se indeparteza si tesut aparent sanatos din jurul formatiunii). Leziunea excizata este prelucrata si analizata de catre medicii anatomopatologi, care stabilesc diagnosticul de certitudine.

Pentru un melanom, acest diagnostic contine si date care ajuta la stadializarea tumorii, stadializarea aratand cat de intinsa este tumora. Elementele histopatologice de stadializare se refera la indicele Breslow (grosimea efectiva a tumorii), numarul de mitoze, prezenta ulceratiei, marginile tumorii. Se mai pot da date despre situatiile in care tumorile infiltreaza nervii sau vasele limfatice, daca prezinta regresie, etc.

 

 

Imunohistochimia este o tehnica ce poate transa diagnosticul, in cazul in care acesta nu este foarte concludent la analiza histopatologica. Imunohistochimia presupune marcarea pieselor excizate cu markeri ce pot fi mai specifici pentru anumite tipuri de tumori. Desi nu exista niciun marker care sa stabileasca singur diagnosticul de melanom, exista markeri care se intalnesc frecvent in melanoame, cum ar fi S100, HMB 45, tirozinaza, Melan-A, etc.

Odata stabilit diagnosticul de melanom, se pot face teste genetice pentru stabilirea existentei mutatiilor genetice care influenteaza aparitia melanomului. Astfel, se testeaza prezenta genei Braf, aceasta avand importanta pentru stabilirea conduitei terapeutice in cazul in care este nevoie de tratament sistemic.

Dupa stabilirea diagnosticului de melanom, un medic oncolog va examina din nou pacientul pentru identificarea unor semne care pot indica raspandirea melanomului.

Dupa stabilirea diagnosticului si a stadiului de evolutie, medicul va alege cel mai potrivit tratament. In stadiu incipient, indepartarea leziunii si a marginii de siguranta reprezinta o metoda eficienta de tratament.

Daca melanomul s-a raspandit deja, tratamentul poate include si una sau mai multe dintre urmatoarele proceduri:

  • Indepartarea chirurgicala a ganglionilor limfatici
  • Chimioterapia
  • Radioterapia
  • Imunoterapia
  • Terapia tintita.


Aceste terapii ucid celulele canceroase care au ramas in corp, fie la nivelul ganglionilor limfatici, fie la nivelul altor organe.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0